Vlad Soare, președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc: „Ne dorim să construim împreună o industrie de gambling modernă, reglementată și responsabilă, la standarde europene”

România poate fi un exemplu european de echilibru între protecția jucătorilor și funcționarea unei piețe corecte

Avem plăcerea de a vă oferi un amplu interviu cu președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), domnul Vlad Soare, în care am discutat despre realizările înregistrate până acum în cele câteva luni de mandat precum: transformarea modului în care funcționează instituția, consolidarea digitalizării și finalizarea sistemelor informatice majore, creșterea gradului de conformitate al operatorilor licențiați, combaterea pieței negre online și offline, implementarea unui mecanism de autoexcludere real, crearea Registrului Public al Mijloacelor de Joc, deblocarea pentru prima dată a fondurilor destinate programelor de responsabilitate socială sau digitalizarea instituției astfel încât aceasta să devină una care comunică și își desfășoară activitatea fără hârtii.

Vlad Soare,

Sunteți de câteva luni Președinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), cum ați găsit lucrurile în instituție, ce ați reușit să faceți până în acest moment și ce planuri aveți pentru perioada următoare?

Când am preluat conducerea ONJN, am găsit o instituție cu un rol esențial în economie, dar cu probleme serioase de funcționare și fără instrumentele, atât legislative, cât și informatice, necesare pentru a controla în mod eficient un domeniu atât de important, unul dintre puținele domenii care au rămas monopol de stat. Activitatea de control era limitată, procesele interne erau încă pe hârtie, iar instrumentele digitale lipseau aproape complet.

În doar șase luni, am reușit să transformăm modul în care funcționează instituția. Am crescut eficiența controalelor, am demarat un amplu proces de digitalizare, am făcut Registrul Public al Mijloacelor de Joc – un proiect care aduce transparență totală în zona land-based –, iar procedura de autoexcludere, care era complet blocată, a devenit astăzi funcțională și sigură. Desigur, încă sunt carențe, însă acestea sunt datorate modului în care procedura este reglementată, aspect care nu ține de ONJN, însă prin acțiunile întreprinse la nivel instituțional, am convingerea că și acest lucru se va rezolva în perioada următoare.

Rezultatele vorbesc de la sine:

• 690 acte de control efectuate la nivel național;
• 197 de mijloace de joc confiscate, reprezentând o creștere de peste 110% față de anul 2024;
• 3 platforme online de jocuri de noroc suspendate pentru încălcarea legislației;
• Peste 125 de site-uri incluse pe lista neagră a ONJN;
• 40 de licențe de funcționare revocate în urma controalelor;
• Primele ordine de eliminare a conținutului ilegal (tombole neautorizate, jocuri de noroc promovate pe platforme sociale);
• Linie de WhatsApp operațională pentru sesizări privind piața neagră.
• 44 de plângeri penale (din totalul de 53)
• 8.000.000 de lei amenzi din totalul de 9.315.000 lei
• acțiuni de control de noapte derulate împreună cu Poliția Română

Pe termen scurt, prioritatea mea este consolidarea digitalizării și finalizarea sistemelor informatice majore

• Îmbunătățirea sistemului informatic de autoexcludere (inexistent la momentul preluării mandatului)
• Sistemul de geolocalizare a mijloacelor de joc; (obligație introdusă în mandatul meu prin L141/2025)
• Sistemul de monitorizare a pieței negre, de monitorizare și analiză a datelor raportate de operatorii de jocuri de noroc licențiați clasa I și II
• Sistemul de gestiune a documentelor și arhivare electronică, care include și un spațiu privat virtual pentru operatori astfel încât depunerea documentelor, licențierea și autorizarea să fie făcute prin mijloace digitale– eliminarea completă a fluxurilor pe hârtie;
• Portal nou ONJN cu chatbot integrat, sistem de petiționare online și website

Am urmărit activitatea instituției și am rămas impresionați de numărul mare de controale asupra caselor de pariuri sau a operatorilor de jocuri de noroc, am observat chiar și implicarea Poliției în acțiuni comune cu ONJN-ul pentru combaterea pieței negre sau pentru a vedea gradul de conformare a operatorilor în ceea ce privește regimul autoexcluderii. Sunteți mulțumit de rezultate? Care sunt urmările acestor controale?

Este un demers firesc. ONJN trebuie să devină o instituție de încredere pentru toată lumea. Mă bucur că se văd schimbări, însă suntem departe de ceea ce trebuie să devenim, conform viziunii mele. Cu toate acestea, apreciez eforturile depuse de echipele de control, mai ales că aceste rezultate s-au obținut în condițiile unei scăderi a numărului de inspectori. Totodată, mulțumiri sincere Poliției Române, cu care am desfășurat acțiuni comune pentru combaterea pieței negre și verificarea gradului de conformare a operatorilor. Am remarcat o reacție în piață prin creșterea gradului de conformitate al operatorilor licențiați. Prin acțiunile noastre, am transmis un mesaj clar: ONJN nu tolerează abaterile și tratează egal toți operatorii, indiferent de dimensiune.

Pe lângă combaterea pieței negre și a altor ilegalități din piața de landbased, și piața de online resimte din plin acest flagel. Ce măsuri ați luat pentru a limita accesul jucătorilor la siteurile de acest gen și pentru a dezactiva aceste siteuri care azi se închid pe un server și apar pe un alt server sub o altă denumire, samd.?

În ultimele luni, am schimbat fundamental modul în care ONJN combate piața neagră online. Dacă până în 2025 instituția acționa mai degrabă punctual, astăzi vorbim despre un proces sistemic, bazat pe noi instrumente legislative și tehnologice.

Prin Legea nr. 141/2025, la propunerea ONJN, au fost introduse dispoziții legislative noi prin care am obținut competențe extinse, devenind autoritate interesată în aplicarea Regulamentului DSA. Aceasta ne permite să emitem ordine executorii de eliminare a conținutului ilegal promovat prin platforme precum Google, Meta sau TikTok. Practic, pentru prima dată, ONJN poate acționa nu doar asupra site-urilor care oferă jocuri de noroc ilegale, ci și împotriva celor care pun la dispoziție conținut nelicențiat.

În ultimii cinci ani, ONJN a propus introducerea pe lista neagră a 393 de domenii de internet care ofereau jocuri de noroc nelicențiate, iar în 2025 – până în luna octombrie – am introdus 125 de domenii noi, adică mai mult decât în oricare dintre anii precedenți.

Este important de menționat că fenomenul este unul dinamic: platformele ilegale dispun de resurse financiare și tehnologice semnificative, migrează constant pe subdomenii sau așa-numite „mirror sites”, iar utilizatorii pot folosi VPN-uri pentru a ocoli restricțiile. De aceea, procesul de blocare trebuie privit ca unul permanent și repetitiv, nu ca o acțiune unică.

Pentru a combate această realitate, am introdus o schimbare structurală: prin modificările legislative recente, operatorii de Clasa a II-a – adică furnizorii de software și procesatorii de plăți – sunt acum obligați să detecteze, să blocheze și să raporteze către ONJN orice tentativă de acces din România către platforme nelicențiate în România.

În plus, am instituit un mecanism de cooperare interinstituțională: ONJN colaborează activ cu Poliția Română, DIICOT, ANAF, ANCOM, ONPCSB și BNR.

Pe lângă aceste acțiuni, am creat o linie de sesizare prin WhatsApp, unde jucătorii pot raporta site-uri ilegale sau locații neuatorizate și am dezvoltat Registrul Public al Mijloacelor de Joc, un instrument digital care aduce transparență completă și ne ajută să urmărim mijloacele de joc.

Pentru prima dată, România dispune de o strategie coerentă și de instrumente legislative care permit o luptă reală cu piața neagră, nu doar reacții administrative. Obiectivul este ca fiecare platformă ilegală identificată să fie închisă, fiecare tentativă de acces să fie blocată, iar fiecare furnizor implicat să fie tras la răspundere.

Autoexcluderea este prioritatea zero a mandatului dvs. de președinte ONJN. În ce stadiu se află proiectul înființării Registrului Unic al persoanelor autoexcluse ce urmează a fi gestionat de ONJN? Ce așteptări aveți de la piață după ce acest registru cu jucători autoexcluși va fi operațional?

Când am preluat mandatul, mecanismul de autoexcludere era practic inexistent: peste 30.000 de cereri neprocesate, evidențe în Excel și lipsă totală de protecție a persoanelor vulnerabile. În doar câteva luni, am implementat o soluție funcțională și securizată, în trei etape: 1) Soluția de avarie – o bază de date criptată, unică, cu acces în timp real pentru operatori; 2) Aplicația web – aflată în stadiu de lansare, în noiembrie 2025; 3) Sistemul informatic complet – în procedură de achiziție publică, cu tehnologii KYC și interacțiune digitală directă. Am reglementat procedura prin Ordinul 79/2025, am eliminat practicile abuzive de renunțare „la cald” făcute în sălile de jocuri de noroc și am propus modificări legislative pentru a crea un sistem unic și unitar, aplicabil atât în retail, cât și în online. Astăzi, România are un mecanism de autoexcludere real, iar odată cu implementarea versiunii finale, ONJN va deveni un model european de responsabilitate socială.

Registrul Public al Mijloacelor de Joc va deveni realitate în curând. Ce vă propuneți să realizați prin intermediul acestui instrument prin care veți cunoaște mai bine piața de landbased, veți avea cifre în timp real despre numărul de aparate, despre poziționarea acestora în arealul geografic al țării și multe alte informații importante?

Registrul Public al Mijloacelor de Joc este una dintre cele mai importante realizări ale mandatului meu. Este un sistem digital complet, cu hartă interactivă, coduri QR și geolocalizare, care va permite ONJN să identifice în timp real toate aparatele de joc existente în România. Pentru prima dată, vom ști exact câte mijloace de joc există, unde sunt amplasate și dacă funcționează legal. Publicul și operatorii vor avea acces la aceste informații, ceea ce înseamnă transparență totală și eliminarea suspiciunilor privind activitățile din piață.

Registrul public al mijloacelor de joc este creat direct în cloud-ul guvernamental și accesibil la adresa registru.onjn.gov.ro.

Registrul este aplicație cloud-native care pune la dispoziția publicului o hartă interactivă cu amplasamentele mijloacelor de joc autorizate sau aflate în depozite, permite filtrarea după județ, localitate sau operator și arată:

• seria aparatului,
• compania și brandul care le deține,
• adresa locației,
• licența,
• perioada de autorizare
• statusul – dacă aparatul este în exploatare sau scos din funcțiune și generează pentru fiecare mijloc de joc un cod QR unic, prin care pot fi verificate informațiile legate de licență, autorizație, locație și starea aparatului.
• Făcând click pe seria aparatului, se intră în zona de hartă, unde sunt cuprinse detaliile cu privire la mijlocul de joc respectiv. Aceste detalii vor fi vizualizate prin scanarea codului QR de pe aparat, iar în cazul unor neconformități, ele vor putea fi raportate către ONJN direct din aplicație.
• Registrul cuprinde și o zonă de admin – pentru organizatorii de jocuri de noroc – astfel încât aceștia să își poată actualiza datele din registru, mutările mijloacelor de joc și locațiile, dar și o zonă de superadmin – pentru ONJN – care va valida fiecare modificare pentru a putea fi conformă cu deciziile de autorizare emise. În cazul în care apar neconformități, acestea sunt raportate direct în aplicație între ONJN și organizatorul de jocuri de noroc.

Acest registru este prima aplicație cloud native din istoria Cloud-ului Privat Guvernamental, aspect confirmat de Autoritatea pentru Digitalizarea României. Până la finalul anului, vom dezvolta a doua aplicație, fiind foarte probabil ca ONJN să dețină singurele aplicații cloud-native din Cloud-ul Privat Guvernamental.

Oficiul National pentru Jocuri de Noroc (ONJN)

Modificarea legislativă viitoare care urmează să ofere autorităților locale prerogative foarte importante, chiar decisive, în ceea ce privește procesul de aprobare a unei licențe de săli de joc sau a unei agenții de pariuri, creează îngrijorare la nivelul industriei de jocuri de noroc. Care sunt șansele ca acest proiect legislativ să devină aplicabil în perioada imediat următoare, cu ce urmări pentru operatori și dacă sunt șanse la o perioadă de tranziție mai mare de 12 luni pentru ca piața să se conformeze?

ONJN susține orice măsură care contribuie la o reglementare echilibrată, dar atrage atenția că procesul de licențiere trebuie să rămână unitar și predictibil. Este important ca deciziile locale să fie luate pe baza unor criterii clare și uniforme, pentru a evita discriminările și blocajele administrative. Din acest motiv, susținem introducerea unei perioade de tranziție, de cel puțin 12 luni, care să permită operatorilor să se conformeze gradual noilor reguli.

Ce planuri aveți cu programele dedicate domeniului Joc Responsabil pentru care Statul Român a colectat mai multe milioane de euro pentru finanțarea acestor programe și care ar trebui să contribuie la mai buna educare a celor care depășesc limitele distracției și se apropie de limitele jocului patologic?

Am deblocat pentru prima dată fondurile destinate programelor de responsabilitate socială, care ani de zile au rămas neutilizate. În iunie 2025 am organizat o consultare publică în Parlament, unde au fost stabilite direcțiile de acțiune. ONJN va finanța aceste programe prin granturi nerambursabile, conform Legii 350/2005, pentru ONG-uri și autorități publice. Am elaborat metodologia și ghidul solicitantului, care vor fi publicate în transparență decizională, astfel încât primele proiecte să poată fi derulate în 2026. E stabilit calendarul, în decembrie și ianuarie se vor depune proiectele pentru finanțare nerambursabilă, în februarie-martie se face selecția și din aprile vom avea primele programe finanțate.

• 316.616 lei vom finanța pentru programe de prevenire, conștientizare, educație și protecția minorilor, cu o limită maximă de 508.332 lei/proiect
• 099.984 lei vom finanța pentru infrastructura de tratare a adicției de jocuri de noroc, cu o limită maximă de 1.524.996 lei/proiect

Totodată, derulăm primele campanii media la nivel național, începând din 2026 și declanșăm procedura de achiziție publică pentru o linie de intervenție rapidă și asistență 24/7 (TelVerde) pentru persoanele care se confruntă cu adicția de jocuri de noroc și sunt într-un moment de risc.

Scopul este dublu: sprijinirea persoanelor vulnerabile și educarea publicului privind jocul responsabil.

Când va deveni ONJN o instituție paperless, cu din ce în ce mai puține hărtii și mai multă digitalizare în instituție?

Procesul de digitalizare este în plină desfășurare. Toate fluxurile interne sunt migrate pe infrastructura Autorității pentru Digitalizarea României, iar procedurile de autorizare, licențiere și monitorizare vor fi complet informatizate. Implementăm arhivarea electronică și semnătura digitală internă, având ca scop final ca în maxim 18 luni ONJN să funcționeze complet fără hârtie. Obiectivul meu este ca ONJN să devină o instituție modernă, rapidă și sigură, care comunică digital, atât cu operatorii, cât și cu cetățenii.

Cu siguranță una din provocările mandatului dvs va fi creșterea numărului de licențe de organizare și autorizații de exploatare acordate de către ONJN și pe cale de consecință creșterea încasărilor și colectărilor din taxele și impozitele specifice pe care Statul Român le obține de la operatorii de jocuri de noroc. Prin ce măsuri concrete intenționați să obțineți mai mulți bani în conturile statului, dar și în conturile instituției pe care o conduceți ținând cont de nevoile bugetare ale bugetului de stat consolidat, dar și de propriile nevoi ale ONJNului?

Cred că statul român trebuie să decidă foarte clar ce își dorește de la această industrie: măsuri sociale sau bază fiscală extinsă. Personal, cred că este nevoie de un echilibru între cele două. O piață sănătoasă este una care funcționează în limitele legii, contribuie corect la buget și, în același timp, are mecanisme eficiente de protecție pentru jucători.

Dacă accentul cade exclusiv pe măsuri restrictive, rezultatul este predictibil: o parte semnificativă a activității se va muta în zona neagră, iar statul va pierde controlul și veniturile aferente. În schimb, o reglementare inteligentă, bazată pe digitalizare, transparență și responsabilitate, poate oferi stabilitate fiscală, protecție socială reală și un cadru de funcționare predictibil pentru operatori.

De aceea, obiectivul meu este acela de a asigura creșterea nivelului de conformare. Prin controale extinse, prin digitalizarea completă a proceselor și prin eliminarea pieței negre, vom aduce bani în plus la bugetul de stat fără a extinde artificial piața.

Instrumente precum Registrul Public al Mijloacelor de Joc, geolocalizarea aparatelor și monitorizarea jocurilor de noroc prin sistem folosind A.I. vor permite ONJN să verifice exact unde se desfășoară activitatea și dacă taxele sunt plătite integral. În paralel, eficientizarea administrativă va asigura și o gestionare sustenabilă a propriilor venituri ale Oficiului.

Scopul final este unul de echilibru: un stat care protejează, dar și colectează; o piață reglementată, dar nu sufocată; o industrie responsabilă, care contribuie consistent la dezvoltarea economică.

S-a tot vorbit în ultimii ani în mediul politic despre “interzicerea jocurilor de noroc în România”. În timpul mandatului dvs ca președinte FEDBET ați militat pentru o mai bună reglementare și autoreglementare a domeniului și o mai bună monitorizare a industriei de jocuri de noroc. Cum veți reuși să convingeți mediul politic din țara noastră că e mai bine (din toate punctele de vedere) să reglementăm suplimentar decât să interzicem jocurile de noroc la noi în țară? Vă întreb acest lucru și în cheie electorală, când politicienii sunt tentați să arate lumii că “acționează”, dar știm din experiență că acest lucru de cele mai multe ori are efecte contrare, cum ar fi explozia pieței negre.

Experiența arată că interzicerea totală nu rezolvă problema, ci o mută în zona neagră, unde nu există nici protecție, nici fiscalizare. Ceea ce avem nevoie este o reglementare inteligentă, bazată pe transparență, responsabilitate și control. Am susținut întotdeauna ideea că un stat modern trebuie să reglementeze, nu să interzică. Prin instrumentele digitale pe care le implementăm, prin controale eficiente și prin programele de responsabilitate socială, arătăm că România poate fi un exemplu european de echilibru între protecția jucătorilor și funcționarea unei piețe corecte. Azi registrul public al mijloacelor de joc, care poate emite automat coduri qr, cumulat cu sistemul de geolocalizare, plasează România în topul reglementărilor la nivel European, fapt care a fost confirmat de numeroasele știri pozitive ale publicațiilor de profil.

În final vă rugăm să adresați un mesaj reprezentanților industriei de gambling din România care citesc acest interviu și urmăresc cu interes activitatea dvs și a echipei pe care o conduceți la cârma Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.

Le transmit un mesaj clar: parteneriat, transparență și respect pentru lege. ONJN nu este un adversar al industriei, ci un garant al funcționării corecte a pieței. Ne dorim o colaborare bazată pe profesionalism și responsabilitate, astfel încât împreună să construim o industrie modernă, reglementată și responsabilă, la standarde europene.