UTILIZAREA DREPTURILOR DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ ÎN INDUSTRIA JOCURILOR DE NOROC

vineri, 19 aprilie 2019

de Av. Prof. dr. Marius PANTEA

 

Lumea globalizată în care trăim, reprezintă o provocare prin prisma evoluţiei digitalizării, de la un moment la altul, de la o zi la alta sau de la un an la altul, apar tehnologii noi care fac posibile lucruri, fapte şi situaţii care nu cu puţin timp în urmă ţineau de domeniul ştiinţifico-fantastic.

 

De la vitezele din ce în ce mai mari care ne permit transmisia de date, navigarea pe internet, la o evoluţie extraordinară a telefoniei mobile (cât de curând va intra pe piaţă tehnologia 5G), până la terminale de tipul telefoane inteligente, tablete, computere cu capacităţi de stocare şi de operare mari şi foarte mari, viaţa de zi cu zi este marcată fără voie de evoluţia tehnologică fără precedent. Acestea se regăsesc, fără doar şi poate şi în industria de gambling la nivel mondial şi naţional. Dezvoltarea reţelelor de socializare, a platformelor de jocuri de noroc online, permit astăzi, punerea faţă în faţă a persoanelor care locuiesc la mii de km distanţă, care pot să schimbe idei, informaţii, pot intra în concurs la diverse turnee, practic se pot comporta ca şi când s-ar afla în acelaşi loc.

Creaţia umană în domeniul tehnologic este nelimitată în acest moment, iar normele legale care protejează titularii de drepturi, cel puţin în legislaţia românească sunt în prezent adaptate şi în concordanţă cu evoluţia tehnologică. Chiar dacă se spune că în general „dreptul este cu un pas în spate în evoluţie, faţa de realitatea înconjurătoare”, considerăm că în domeniul care gestionează şi protejează drepturile de proprietate intelectuală această regulă nu se aplică.

 

Aşa cum am mai afirmat şi cu alte ocazii, „jocul de noroc, ca şi drepturile de proprietate intelectuală au o istorie îndepărtată, au mers în paralel foarte mult timp, dar globalizarea le-a adus împreună. Provocarea prezentă este aceea că, cele două industrii cea a gambling-ului şi proprietatea intelectuală, se află în strânsă legătură pe o piaţă globală, în care se învârt miliarde de euro, şi care poate schimba viaţa oricăruia dintre noi”.

 

Motivaţia acestei suite de articole, are ca punct de pornire o sumedenie de întrebări primite pe parcursul ultimilor ani, de genul:

  1. Regulamentul de joc întocmit de operatorul licenţiat este protejat de drept de autor?

Răspunsul la o astfel de întrebare este categoric nu, deoarece, conform normelor legale în vigoare – Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, regulamentul de joc este document cu caracter administrativ şi nu este protejat de drept de autor. Această regulă este valabilă şi pentru Regulamentul de ordine interioară (şi partea generală, dar şi partea specială care este supusă aprobării Comitetului de Supraveghere a ONJN).

 

  1. Care sunt tipurile de drepturi de proprietate intelectuală care operează în cazul slotmachine-lor?

În principal dreptul de autor pentru programul de calculator cu care operează aceste tipuri de joc, fie că este vorba de slotmachine, ori de terminale de video-loterie sau de maşinile electronice atribuitoare de câştiguri cu risc limitat. Există o protecţie conferită de lege şi pentru muzică (sunetele specifice) cu care operează aceste mijloace de joc – dar acest aspect este rezolvat de cele mai multe ori de producător.

De asemenea, există şi drepturi de proprietate industrială care sunt conţinute de mijloacele de joc sus-menţionate, de tipul: marcă (pentru mărcile înregistrate sau notorii utilizate la aceste produse), desene şi modele industriale (fie că vorbim de carcasa aparatului, de tipul de cărţi de joc utilizate sau de orice alte aspecte care pot fi înregistrate la OSIM şi protejate de legislaţia specifică proprietăţii industriale), topografii semiconductoare (circuite integrate – care sunt utilizate în partea de hardware a jocului).

 

  1. Bazele de date utilizate de operatorii de jocuri de noroc la distanţă beneficiază de protecţie?

Răspunsul este da, sub condiţia să îndeplinească criteriile prevăzute de Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, şi de asemenea să respecte prevederile legale în vigoare cu privire la respectarea datelor cu caracter personal (GDPR – General Data Protection Regulation[1]).

Există o mulţime de întrebări care au ca obiect drepturile de proprietate intelectuală şi jocurile de noroc, fapt ce ne-a determinat să încercăm să punem la dispoziţia celor interesaţi câteva date şi informaţii care să permită identificarea DPI[2] utilizate pentru fiecare categorie de jocuri de noroc (tradiţionale şi la distanţă), modul în care operatorii trebuie să se protejeze şi în acelaşi timp să respecte aceste tipuri de drepturi, dar şi drepturile şi obligaţiile corelative ivite din contractele de licenţă exclusivă ori neexclusivă pentru utilizarea acestora.

 

Pentru a fi riguroşi vom încerca să prezentăm în primă fază aspectele de natură teoretică ale drepturilor de proprietate intelectuală, reglementarea acestora, câteva noţiuni de bază şi modul concret de utilizare în industria gamblingului din ţara noastră.

Proprietatea intelectuală cuprinde drepturile legale ce rezultă din activitatea de creaţie intelectuală în domeniile: industrial, ştiinţific, literar sau artistic, iar imposibilitatea protecţiei prin simpla posesie asupra obiectului proprietăţii intelectuale, reprezintă baza întregului concept al reglementărilor normative privind acest gen de proprietate, care are drept scop apărarea creatorilor şi a altor producători de bunuri şi servicii intelectuale prin cesionarea, pe durată limitată, a dreptului de utilizare a acestor opere sau servicii[3].

Drepturile de proprietate intelectuală sunt evidenţiate în art. 27 din Declaraţia universală a drepturilor omului, care stipulează faptul că „orice persoană are dreptul de a lua parte în mod liber la viaţa culturală a colectivităţii, de a se bucura de arte şi de a participa la progresul ştiinţific şi la binefacerile lui … Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale şi materiale care decurg din orice lucrare ştiinţifică, literară sau artistică al cărei autor este” şi în Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, unde se stipulează expres la art. 17 alin. 2, faptul că „proprietatea intelectuală este protejată [4].

Proprietatea intelectuală se împarte în două ramuri:

  1. dreptul de autor, drepturile conexe dreptului de autor şi drepturile sui-generis ale fabricanţilor de baze de date
  2. proprietatea industrială

În prima ramură, cea care vizează dreptul de autor, sunt incluse şi beneficiază de protecţie, următoarele categorii de opere originale de creaţie intelectuală: scrierile literare şi publicistice, conferinţele, predicile, pledoariile, prelegerile şi orice alte opere scrise sau orale[5], operele ştiinţifice, scrise sau orale[6], compoziţiile muzicale cu sau fără text, operele dramatice sau dramatico-muzicale, operele coregrafice, pantomimele, numerele de circ, operele cinematografice, precum şi orice alte opere audiovizuale[7], operele fotografice şi cele exprimate printr-un procedeu analog fotografiei, operele de artă grafică sau plastică[8], operele de arhitectură, inclusiv planşele, machetele şi lucrările grafice ce formează proiectele de arhitectură, lucrările plastice, hărţile şi desenele din domeniul topografiei, geografiei şi ştiinţei în general, creaţii de modă[9] şi de design vestimentar, traducerile, adaptările, adnotările, lucrările documentare, aranjamentele muzicale şi orice alte transformări ale unei opere literare, artistice sau ştiinţifice care reprezintă o muncă intelectuală de creaţie, culegerile de opere literare, artistice sau ştiinţifice[10], programele de calculator şi operele digitale.

Alături de dreptul autorului, pentru creaţiile sus-menţionate, tot această ramură, consfinţeşte protecţia drepturilor conexe şi dreptul sui-generis al titularilor de baze de date. Astfel beneficiază de protecţie: artişti interpreţi sau executanţi[11] pentru propriile prestaţii, producătorul de înregistrări sonore şi producătorul de înregistrări audiovizuale pentru propriile înregistrări, organismele de radiodifuziune şi de televiziune pentru propriile emisiuni şi fabricantul de baze de date.

Cea de a doua ramură, proprietatea industrială, are în componenţă: invenţiile, desenele şi modelele industriale (design industrial), mărcile de fabrică şi de comerţ, mărcile de serviciu, denumirile de origine sau indicaţiile geografice, numele comercial, firma şi emblema, topografii semiconductori (topografii circuite integrate), know-how-l, noile soiuri de plante şi concurenţa neloială.

 

Din prima categorie menţionată, opinăm că industria de jocuri de noroc, utilizează cel mai frecvent următoarele: dreptul de autor al programului pentru calculator, drepturile conexe şi drepturile sui-generis ale fabricanţilor de baze de date.

 

În acest sens, HG 111/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a OUG 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările şi completările ulterioare, a făcut un pas importat prin aceea că operatorii de jocuri de noroc, trebuie pentru a obţine licenţa să prezinte „dovada dreptului de proprietate sau folosinţă asupra drepturilor de proprietate intelectuală utilizate de operatorul de jocuri de noroc”. Această prevedere a fost introdusă ca urmare a faptului că anterior acestei reglementări, operatorul de jocuri de noroc proba existenţa acestor drepturi printr-o declaraţie pe proprie răspundere, care, cel mai adesea era doar o formalitate fără a avea în spate contracte de licenţă exclusivă sau neexclusivă, iar odată cu înfiinţarea ONJN, s-au constatat o sumedenie de încălcări în acest domeniu.

 

Prevederea normativă în cauză, ar trebui să oblige operatorii de jocuri care doresc să obţină licenţa de la ONJN să probeze cu documente scrise nu numai dreptul de utilizare al programului pentru calculator (aşa cum se întâmplă în prezent) ci toate drepturile de proprietate intelectuală (inclusiv drepturile de proprietate industrială de tipul marcă, design industrial, etc.), dar având în vedere faptul că s-a făcut totuşi un pas important, sperăm că, nu peste mult timp ONJN va solicita dovezi şi pentru celelalte drepturi de proprietate intelectuală utilizate de operatorii de jocuri de noroc.

 

Enumerăm tipuri de opere protejate prin drept de autor care sunt utilizate de operatorii de jocuri de noroc:

  1. programele pentru calculator: de la cele mai simple (cele pentru contabilitate), cele utilizate pentru gestionarea jocurilor de noroc inclusiv cele care conţin RNG, soft-ul de legătură dintre organizator şi Oficiul Naţional pentru Jocurile de Noroc şi orice alte tipuri de programe de calculator.
  2. bazele de date
  3. diverse tipuri de opere utilizate în locaţiile specializate (sala de cazinou, sala de bingo, agenţia de pariuri, agenţia loto şi sălile specializate de slot machine, aşa cum acestea sunt prezentate în HG 111/2016), dar şi în incintele unde sunt operate orice alte tipuri de jocuri de noroc, unde se comunică public fonograme şi prestaţii artistice audiovizuale în scop ambiental, care au în conţinut drept de autor şi drepturi conexe.

 

Concret pentru orice tip de software utilizat de operatorul de jocuri sau de partenerul acestuia (care prin contract operează de facto mijloace de joc) trebuie să existe un contract în formă scrisă cu titularul de drept (producătorul software-ului) prin care să i se permită utilizarea acestui produs purtător de drept (contract de licenţă care poate fi exclusiv – doar acel operator poate folosi programul de calculator în cauză, sau neexclusiv – produsul poate fi folosit de o multitudine de utilizatori).

 

Bazele de date întocmite de operatorii landbased sau online, sunt protejate de un drept sui-generis (deci sunt proprietatea operatorilor). Reglementarea legală precizează că: „prin bază de date se înţelege o culegere de opere, de date sau de alte elemente independente, protejate ori nu prin drept de autor sau conex, dispuse într-o modalitate sistematică ori metodică şi în mod individual accesibile prin mijloace electronice sau printr-o altă modalitate”, iar „fabricantul unei baze de date este persoana fizică sau juridică ce a făcut o investiţie substanţială cantitativă şi calitativă în vederea obţinerii, verificării sau prezentării conţinutului unei baze de date”. Normele legale stabilesc perioada de protecţie de 15 ani şi tipurile de operaţiuni, drepturi care decurg din utilizarea acestor baze de date. Precizăm că bazele de date care deţin date cu caracter personal trebuie să respecte prevederile GDPR.

 

Operele utilizate de operatorii de jocuri de noroc în spaţiile unde sunt exploatate jocuri de noroc, de tipul: opere muzicale, video-clipuri, opere cinematografice, publicitate, etc. pot fi utilizate prin încheierea unor contracte de licenţă neexclusive cu Organismele de Gestiune Colectivă din domeniul dreptului de autor (UCMR-ADA) şi cele din domeniul drepturilor conexe (CREDIDAM şi UPFR). Inexistenţa unor astfel de acorduri poate conduce la conflicte cu O.G.C.-urile care reprezintă titularii de drepturi şi la plata unor sume importante de către firmele licenţiate (plăţi anterioare, dobânzi, penalităţi, daune morale, etc.) fapt ce ar produce oarece dereglări financiare ale operatorilor de jocuri de noroc.

 

– Va urma –

 

[1] a se vedea în acest sens Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor)

[2] Drepturi de Proprietate Intelectuală

[3] A se vedea M. Pantea, Protecţia penală a proprietăţii intelectuale în era globalizării, Editura Expert, Bucureşti, 2008, p.18.

[4] Publicată în „Jurnalul Oficial al Uniunii Europene” C 303/1 din 14 decembrie 2007 (a se vedea http://eur-lex.europa.eu/ro/treaties/dat/32007X1214/htm/C2007303RO.01000101.htm).

[5] cărţile, broşurile, alte scrieri, conferinţele, alocuţiunile, predicile şi alte opere de aceeaşi natură

[6] comunicările, studiile, cursurile universitare, manualele şcolare, cursurile universitare, proiectele şi documentaţiile ştiinţifice

[7] emisiunile de televiziune şi radio

[8] operele de sculptură, pictură, gravură, litografie, artă monumentală, scenografie, tapiserie, ceramică, plastica sticlei şi a metalului, desene, design, precum şi alte opere de artă aplicată produselor destinate unei utilizări practice

[9] operă protejată de Codul de proprietate intelectuală francez dar şi în legislaţia din domeniu în Estonia

[10] enciclopediile şi antologiile, colecţiile sau compilaţiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv bazele de date, care, prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie creaţii intelectuale

[11] actorii, cântăreţii, muzicienii, dansatorii şi alte persoane care prezintă, cântă, dansează, recită, declamă, joacă, interpretează, regizează, dirijează ori execută în orice altă modalitate o operă literară sau artistică, un spectacol de orice fel, inclusiv folcloric, de varietăţi, de circ ori de marionete

Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *