Update cu privire la impactul proiectului legislativ de implementare a AMLD4 asupra industriei jocurilor de noroc

de Cristian RADU, Partener al Țuca Zbârcea & Asociații

     Claudiu FILIPOIU, Avocat al Țuca Zbârcea & Asociații

 

Proiectul de Lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului („Legea”), care transpune în legislația națională Directiva (UE) 2015/849 („AMLD4), a fost adoptat recent de către Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională.

Totuși, până la intrarea în vigoare a Legii mai este necesară parcurgerea unor pași, ca urmare a unei sesizări de neconstituționalitate.

Având în vedere însă că sesizarea de neconstituționalitate nu vizează prevederile Legii referitoare la industria jocurilor de noroc, astfel că acestea din urmă vor intra cel mai probabil în vigoare în forma adoptată de Camera Deputaților, considerăm că un update cu privire la impactul proiectului legislativ de implementare a AMLD4 asupra industriei jocurilor de noroc este necesar și util.

În articolul inițial, am prezentat pe scurt principalele modificări ale legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor pe care Legea le operează cu relevanță pentru industria jocurilor de noroc.

Având în vedere că, între timp, normele relevante au suferit modificări în cadrul procedurii parlamentare, vom prezenta, în continuare, pe scurt, principalele obligații ale operatorilor de jocuri de noroc, prevăzute în forma Legii adoptată de Camera Deputaților.

  1. Obligația de raportare

Operatorii de jocuri de noroc vor avea obligația de a transmite exclusiv Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor („Oficiul”) un raport pentru activitate suspectă, dacă aceștia cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că: a) bunurile (fondurile) jucătorilor provin din săvârșirea de infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului; sau b) jucătorul sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acestuia nu sunt cine pretind a fi; sau c) informațiile pe care operatorul le deține pot fi folosite pentru impunerea prevederilor Legii; sau d) în orice alte situații sau cu privire la elemente care sunt de natură să ridice suspiciuni referitoare la caracterul, scopul economic sau motivația tranzacției, cum ar fi existența unor anomalii față de profilul jucătorului, precum și atunci când există indicii că datele deținute despre jucător nu sunt reale sau de actualitate, iar jucătorul refuză să le actualizeze ori oferă explicații care nu sunt plauzibile.

Rapoartele menționate vor fi trimise Oficiului de îndată, înainte de efectuarea oricărei tranzacții, aferente jucătorului, cu respectarea celorlalte reguli privind raportarea prevăzute în proiectul de Lege.

De asemenea, operatorii de jocuri de noroc au obligația de a raporta către Oficiu tranzacțiile în numerar, în lei sau valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 de euro (termenul de tranzacție incluzând și operațiunile a căror valoare este fragmentată în tranșe mai mici decât echivalentul în lei a 15.000 euro, care au elemente comune cum ar fi: părțile tranzacțiilor, natura sau categoria în care se încadrează tranzacțiile și sumele implicate), în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la momentul efectuării tranzacției.

  1. Măsuri de cunoaștere a clientelei

Legea cuprinde și prevederi detaliate cu privire la măsurile de cunoaștere a clientelei pe care operatorii de jocuri de noroc vor trebui să le aplice în desfășurarea activității.

Astfel, operatorii de jocuri de noroc vor fi obligați să aplice măsurile-standard de cunoaștere a clientelei în momentul colectării câștigurilor, la cumpărarea sau schimbarea de jetoane atunci când se efectuează tranzacții a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a minimum 2.000 de euro, printr-o singură operațiune.

Operatorii vor trebui să aplice măsurile-standard de cunoaștere a clientelei nu numai tuturor clienților noi, ci și clienților existenți, în funcție de risc, inclusiv atunci când circumstanțele relevante privind clientul se schimbă.

Măsurile-standard de cunoaștere a clientelei constau în măsuri care să permită:

  1. a) identificarea clientului și verificarea identității acestuia pe baza documentelor, datelor sau informațiilor obținute din surse credibile și independente (identificarea clienților trebuie să cuprindă cel puțin toate datele de stare civilă menționate în documentele de identitate prevăzute de lege, precum și datele și informațiile prevăzute în reglementările sectoriale aplicabile);
  2. b) evaluarea privind scopul și natura relației cu clientul și, dacă este necesar, obținerea de informații suplimentare despre aceasta;
  3. c) realizarea monitorizării continue a relației cu clientul, inclusiv prin examinarea tranzacțiilor încheiate pe toată durata relației respective, pentru ca operatorul să se asigure că tranzacțiile realizate sunt conforme cu informațiile deținute referitoare la client, la profilul activității și la profilul riscului, precum și că documentele, datele sau informațiile deținute sunt actualizate și relevante.
  4. Păstrarea documentelor

Operatorii de jocuri de noroc, atunci când vor aplica măsurile de cunoaștere a clientelei, vor avea obligația de a păstra în format hârtie sau în format electronic, într-o formă admisă în procedurile judiciare, toate înregistrările obținute prin aplicarea măsurilor, precum copii ale documentelor de identificare, a monitorizărilor și verificărilor efectuate, inclusiv a informațiilor obținute prin mijloace de identificare electronică necesare pentru respectarea cerințelor privind clientela, pentru o perioadă de 5 ani de la data încetării relației cu clientul sau de la data efectuării tranzacției ocazionale.

La expirarea perioadei de păstrare, operatorii de jocuri de noroc vor avea obligația de a șterge datele cu caracter personal.

Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *