The Transposition of the Fourth AML Directive into Romanian law: a challenge for games of chanceTranspunerea celei de-a patra directive AML în dreptul românesc: o provocare pentru jocurile de noroc

marți, 17 iulie 2018

by Ana-Maria Baciu and Cosmina Simion – NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN

Ana Maria Baciu

Cosmina Simion, Partner, co-head of Gaming practice

The Draft Law on the prevention and combating of money laundering and terrorism financing and for amending and completing certain normative acts, which aims at the transposition of the fourth AML Directive (Directive (EU) 2015/849 on the prevention of the use of the financial system for the purposes of money laundering or terrorist financing) into Romanian law, entered the Senate debate in June, which is the first chamber of Parliament for the debate of this draft law. In principle, the term of tacit adoption of the project will be met, according to the information on the Senate’s portal, 41 days after the parliamentary activity is resumed following the summer vacation. If it is tacitly adopted in the Senate, there will be a debate in the Chamber of Deputies, which will cast its vote as the decision-making chamber on this bill. Nonetheless, in the initial form in which it was posted on the Senate Portal, the bill brings a series of changes that would currently generate a significant operational impact on certain operators in the gaming industry. Although this impact would require a complex analysis that would go beyond the limited scope of an article, we will now turn to some aspects that we consider particularly of interest in this context.

Directive (EU) 2015/849 specifically states in its preamble that the use of gambling services to launder the proceeds of crime is a matter of concern and, in order to mitigate the risks in this respect, provisions should be made for suppliers of gambling services posing higher risks to apply customer due diligence measures for single transactions amounting to EUR 2000 or more.    The Directive furthermore provides that Member States must ensure that obliged entities (referred to as reporting entities in the draft bill for the transposition of the Directive) apply this threshold to the collection of winnings, to the wagering of a stake, including by the purchase and exchange of gambling chips.

Although, in the same preamble, it is provided that, in situations of low risk, Member States may exempt certain gambling services from some or all of the requirements laid down by the Directive, the draft bill, as it has been submitted to the Senate, does not include any such exemption. Moreover, the draft bill contains an additional obligation applicable to all providers of gambling services which is intended to circumscribe and ensure compliance with the obligation to apply customer due diligence measures in the case of transactions amounting to EUR 2000.

Thus, in the first instance, the draft bill contains a faithful adaptation of the provisions of the Directive and imposes, at art. 13 (2), the obligation for gambling services providers to apply standard customer due diligence measures when collecting winnings, at the time of placing a stake, at the purchase or change of tokens, or in all cases when transactions are performed whose minimum value is the equivalent in RON of EUR 2,000, regardless of whether the transaction is carried out through a single operation or through several operations that appear to be linked.

In addition to this provision, the draft law adds that gambling services providers are required to keep a record of single transactions for each client and associated with their identification data so as to be able to demonstrate to authorities with control responsibilities, or to self-regulatory bodies that such obligation was fulfilled.

The above provisions apply without exception, at least in the current form of the bill, to all providers of gambling services, whether we refer to traditional gambling – casinos, gaming rooms, betting – or to remote games of chance. As such, all of these providers will be directly affected if the law is adopted in this form, as the two obligations – to apply standard customer due diligence measures and to keep track of single transactions – will be applicable to them in equal measure.

Although it is possible that, for casinos, for instance, the impact regarding transaction records may not be so significant, given the obligations that these operators have under the current legislation, the same cannot be said about the operators of traditional slot machine games. The latter, given the specificity of the land-based sector, namely the fact that players often feed money directly into the machines, will have to implement a series of changes for the traceability of a stake by a particular player. Under such assumption, in order to be able to identify transactions of EUR 2000, it appears necessary to identify all transactions, from the moment of placing a bet until the moment of the actual winning.

At the moment, according to our knowledge, there is no official risk assessment carried out at the level of the Romanian state to establish, in dialogue with the relevant authorities and on the basis of specialized studies, the sectors which pose a high risk of money laundering. This kind of risk assessment has been carried out by other European countries, such as Germany, the UK or the Czech Republic, which on such basis exempted certain gambling services from the obligations imposed by the legislation transposing the Directive – as an example, Germany included a number of gambling exceptions that use certain types of gaming machines considered at low risk of money laundering. In the case of Romania, if the law will remain in this form, it will bring a number of implications for the operators in the industry, implications as a result of which a decrease in the collection to the state budget cannot be ruled out.

Place your bets!de Ana-Maria Baciu și Cosmina Simion – NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN

Ana Maria Baciu

Cosmina Simion

Proiectul de Lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, care are în vedere transpunerea celei de-a patra directive AML (Directiva (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului) în dreptul românesc, a intrat în dezbatere la Senat în luna iunie, ca primă cameră sesizată. În principiu, termenul de adoptare tacită a proiectului urmează să se împlinească, conform informațiilor de pe portalul Senatului, la 41 de zile de la reluarea activității parlamentare după vacanța de vară. Dacă se va adopta tacit în Senat, va urma dezbaterea în Camera Deputaților, care își va depune votul în calitate de cameră decizională pe marginea acestui proiect de lege. Totuși, în forma inițiatorului astfel cum a fost postată pe portalul Senatului, proiectul de lege aduce o serie de schimbări care în forma actuală ar genera un impact semnificativ din perspectivă operațională asupra anumitor operatori din industria jocurilor de noroc. Deși acest impact ar impune o analiză complexă care ar excede cadrul limitat al unui articol, ne vom opri în cele ce urmează asupra unor aspecte pe care le considerăm în mod special de interes în acest context.

Directiva (UE) 2015/849 enunță cu titlu specific în preambulul său faptul că utilizarea serviciilor din domeniul jocurilor de noroc pentru a spăla produsele activității infracționale constituie un motiv de preocupare, iar pentru a atenua riscurile în acest sens ar trebui prevăzută obligația pentru furnizorii de servicii de jocuri de noroc care prezintă riscuri mărite de a aplica măsuri de precauție privind clientela în cazul tranzacțiilor individuale în valoare de cel puțin 2000 de EUR. În continuare, directiva prevede faptul că statele membre trebuie să se asigure că entitățile obligate (denumite entități raportoare în proiectul de lege de transpunere) aplică acest prag câștigurilor sau mizelor, inclusiv cumpărării sau schimbului de jetoane.

Deși, în același preambul, se prevede faptul că, în situații cu risc scăzut dovedit, statele membre ar putea să excepteze anumite servicii de jocuri de noroc de la unele sau de la toate cerințele stabilite prin directivă, proiectul de lege de transpunere, astfel cum a fost înaintat Senatului, nu cuprinde nicio astfel de exceptare. Mai mult decât atât, proiectul de lege conține o obligație suplimentară aplicabilă tuturor furnizorilor de servicii de jocuri de noroc care este menită să circumscrie și să asigure respectarea obligației de aplicare a măsurilor de cunoaștere a clientelei în cazul tranzacțiilor în valoare de 2000 de EUR.

Astfel, în primă instanță, proiectul de lege preia în mod relativ fidel prevederile directivei și impune, la art. 13 alineatul (2), obligația pentru furnizorii de servicii de jocuri de noroc de a aplica măsuri standard de cunoaștere a clientelei în momentul colectării câștigurilor, în momentul punerii unei mize, la cumpărarea sau schimbarea de jetoane, ori în toate cazurile, atunci când se efectuează tranzacții a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a 2000 de EUR, indiferent dacă tranzacția se realizează printr-o singură operațiune sau mai multe operațiuni ce par a avea o legătură între ele.

În plus față de această prevedere, proiectul de lege adaugă faptul că furnizorii de servicii de jocuri de noroc au obligația de a ține evidența tranzacțiilor individualizate pentru fiecare client și asociat cu datele de identificare ale acestuia astfel încât să poată demonstra autorităților cu atribuții de control sau organismelor de autoreglementare îndeplinirea acestei obligații.

Prevederile de mai sus se aplică fără exceptare, cel puțin în forma actuală a proiectului de lege, tuturor furnizorilor de servicii de jocuri de noroc, fie că ne referim la jocurile de noroc tradiționale – cazinouri, săli de jocuri, pariuri -, fie la jocurile de noroc la distanță. Ca atare, toți acești furnizori vor fi impactați într-un mod direct dacă legea va fi adoptată în această formă, întrucât cele două obligații – de a aplica măsurile standard de cunoaștere a clientelei și de a ține evidența tranzacțiilor individualizate – le vor incumba în egală măsură.

Deși este posibil ca, în cazul cazinourilor, de exemplu, impactul privitor la evidența tranzacțiilor individualizate să nu fie unul atât de mare, având în vedere obligațiile pe care acești operatori le au în virtutea legislației în vigoare, același lucru nu poate fi afirmat despre operatorii de jocuri de tip slot-machine tradiționale. Aceștia din urmă, dat fiind specificul sectorului land-based, adică a faptului că jucătorii alimentează, de cele mai multe ori, direct aparatele cu bani, vor trebui să implementeze o serie de schimbări care să urmărească trasabilitatea punerii unei mize de către un anumit jucător.  Prin ipoteză, pentru a putea identifica tranzacțiile în valoare de 2000 de EUR, apare ca fiind necesară identificarea tuturor tranzacțiilor de la momentul punerii unei mize și până la momentul câștigului efectiv.

La acest moment, după știința noastră, nu există o evaluare oficială a riscurilor efectuată la nivelul statului român care să stabilească, în dialog cu autoritățile relevante și pe baza unor studii de specialitate, sectoarele care, în mod efectiv, prezintă riscuri ridicate de spălare a banilor. Acest tip de evaluare a riscurilor a fost realizat de alte state europene, precum Germania, Marea Britanie sau Cehia, care pe baza acestora, au exceptat anumite servicii de jocuri de noroc de la obligațiile impuse de legislația de transpunere a Directivei – cu titlu de exemplu, Germania a inclus o serie de exceptări pentru serviciile de jocuri de noroc care folosesc anumite tipuri de aparate de joc considerate cu risc scăzut de spălare a banilor. În cazul României, dacă legea va rămâne în această formă ea va aduce o serie de implicații pentru operatorii din industrie, implicații ca urmare a cărora nu este exclus să existe o scădere a colectării bugetare.

Faceți jocurile!       





Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.