Transpunerea celei de-a patra directive AML în dreptul românesc: o provocare pentru jocurile de noroc

de Ana-Maria Baciu și Cosmina Simion – NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN

Ana Maria Baciu

Cosmina Simion

Proiectul de Lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, care are în vedere transpunerea celei de-a patra directive AML (Directiva (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului) în dreptul românesc, a intrat în dezbatere la Senat în luna iunie, ca primă cameră sesizată. În principiu, termenul de adoptare tacită a proiectului urmează să se împlinească, conform informațiilor de pe portalul Senatului, la 41 de zile de la reluarea activității parlamentare după vacanța de vară. Dacă se va adopta tacit în Senat, va urma dezbaterea în Camera Deputaților, care își va depune votul în calitate de cameră decizională pe marginea acestui proiect de lege. Totuși, în forma inițiatorului astfel cum a fost postată pe portalul Senatului, proiectul de lege aduce o serie de schimbări care în forma actuală ar genera un impact semnificativ din perspectivă operațională asupra anumitor operatori din industria jocurilor de noroc. Deși acest impact ar impune o analiză complexă care ar excede cadrul limitat al unui articol, ne vom opri în cele ce urmează asupra unor aspecte pe care le considerăm în mod special de interes în acest context.

Directiva (UE) 2015/849 enunță cu titlu specific în preambulul său faptul că utilizarea serviciilor din domeniul jocurilor de noroc pentru a spăla produsele activității infracționale constituie un motiv de preocupare, iar pentru a atenua riscurile în acest sens ar trebui prevăzută obligația pentru furnizorii de servicii de jocuri de noroc care prezintă riscuri mărite de a aplica măsuri de precauție privind clientela în cazul tranzacțiilor individuale în valoare de cel puțin 2000 de EUR. În continuare, directiva prevede faptul că statele membre trebuie să se asigure că entitățile obligate (denumite entități raportoare în proiectul de lege de transpunere) aplică acest prag câștigurilor sau mizelor, inclusiv cumpărării sau schimbului de jetoane.

Deși, în același preambul, se prevede faptul că, în situații cu risc scăzut dovedit, statele membre ar putea să excepteze anumite servicii de jocuri de noroc de la unele sau de la toate cerințele stabilite prin directivă, proiectul de lege de transpunere, astfel cum a fost înaintat Senatului, nu cuprinde nicio astfel de exceptare. Mai mult decât atât, proiectul de lege conține o obligație suplimentară aplicabilă tuturor furnizorilor de servicii de jocuri de noroc care este menită să circumscrie și să asigure respectarea obligației de aplicare a măsurilor de cunoaștere a clientelei în cazul tranzacțiilor în valoare de 2000 de EUR.

Astfel, în primă instanță, proiectul de lege preia în mod relativ fidel prevederile directivei și impune, la art. 13 alineatul (2), obligația pentru furnizorii de servicii de jocuri de noroc de a aplica măsuri standard de cunoaștere a clientelei în momentul colectării câștigurilor, în momentul punerii unei mize, la cumpărarea sau schimbarea de jetoane, ori în toate cazurile, atunci când se efectuează tranzacții a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a 2000 de EUR, indiferent dacă tranzacția se realizează printr-o singură operațiune sau mai multe operațiuni ce par a avea o legătură între ele.

În plus față de această prevedere, proiectul de lege adaugă faptul că furnizorii de servicii de jocuri de noroc au obligația de a ține evidența tranzacțiilor individualizate pentru fiecare client și asociat cu datele de identificare ale acestuia astfel încât să poată demonstra autorităților cu atribuții de control sau organismelor de autoreglementare îndeplinirea acestei obligații.

Prevederile de mai sus se aplică fără exceptare, cel puțin în forma actuală a proiectului de lege, tuturor furnizorilor de servicii de jocuri de noroc, fie că ne referim la jocurile de noroc tradiționale – cazinouri, săli de jocuri, pariuri -, fie la jocurile de noroc la distanță. Ca atare, toți acești furnizori vor fi impactați într-un mod direct dacă legea va fi adoptată în această formă, întrucât cele două obligații – de a aplica măsurile standard de cunoaștere a clientelei și de a ține evidența tranzacțiilor individualizate – le vor incumba în egală măsură.

Deși este posibil ca, în cazul cazinourilor, de exemplu, impactul privitor la evidența tranzacțiilor individualizate să nu fie unul atât de mare, având în vedere obligațiile pe care acești operatori le au în virtutea legislației în vigoare, același lucru nu poate fi afirmat despre operatorii de jocuri de tip slot-machine tradiționale. Aceștia din urmă, dat fiind specificul sectorului land-based, adică a faptului că jucătorii alimentează, de cele mai multe ori, direct aparatele cu bani, vor trebui să implementeze o serie de schimbări care să urmărească trasabilitatea punerii unei mize de către un anumit jucător.  Prin ipoteză, pentru a putea identifica tranzacțiile în valoare de 2000 de EUR, apare ca fiind necesară identificarea tuturor tranzacțiilor de la momentul punerii unei mize și până la momentul câștigului efectiv.

La acest moment, după știința noastră, nu există o evaluare oficială a riscurilor efectuată la nivelul statului român care să stabilească, în dialog cu autoritățile relevante și pe baza unor studii de specialitate, sectoarele care, în mod efectiv, prezintă riscuri ridicate de spălare a banilor. Acest tip de evaluare a riscurilor a fost realizat de alte state europene, precum Germania, Marea Britanie sau Cehia, care pe baza acestora, au exceptat anumite servicii de jocuri de noroc de la obligațiile impuse de legislația de transpunere a Directivei – cu titlu de exemplu, Germania a inclus o serie de exceptări pentru serviciile de jocuri de noroc care folosesc anumite tipuri de aparate de joc considerate cu risc scăzut de spălare a banilor. În cazul României, dacă legea va rămâne în această formă ea va aduce o serie de implicații pentru operatorii din industrie, implicații ca urmare a cărora nu este exclus să existe o scădere a colectării bugetare.

Faceți jocurile!       

Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *