TOP 5 capcane în operarea land-based…sau cum supraviețuim când mediul e ostil

În numerele trecute am scris despre tips & tricks-urile în operarea cu succes a unei săli de jocuri de noroc. Suntem într-o piață concurențială, în care serviciile oferite de către organizatori, dar și comportamentul jucătorilor se modifică permanent, iar activitatea operatorilor în sălile de joc este constant ajustată cu dinamica pieței și modificările legislative și fiscale.

de Irina Iagăru, consultant management

Irina Iagăru, consultant management

Industria se confruntă cu o serie de piedici care uneori pun în dificultate bunul mers al business-ului. Măsurile fiscale impuse de autorități în ultimul an au obligat organizatorii să ajusteze planurile de dezvoltare, transformându-le în planuri de randamentare.

Este un moment de reziliență, modul “supraviețuire” fiind activat.

Astfel, pentru a defini în câteva puncte capcanele care pot apărea în operarea unei sali de joc în vremuri neprielnice, voi puncta câteva dintre acestea, dar și mici tips&tricks-uri despre cum pot fi evitate:

1. Creșterea taxelor- ce facem când totul se scumpește?

Creșterea taxelor, una din pietrele de încercare a industriei de gambling, coroborată cu alte măsuri legislative, duce la îngreunarea planurilor de dezvoltare ale organizatorilor de jocuri de noroc. Unde-i lege, nu-i tocmeală, spune un proverb. Tot așa, în industria de gambling, operatorii au fost nevoiți să se adapteze și să recalibreze business-ul la noile taxe și măsuri.

Ce facem mai departe? Cum chivernisim bugetele? Cum optimizăm? Cum gestionăm cashflow-ul? Cum ținem sub control P&L-ul?

Ce facem cu KPI-ii? Ce aduce viitorul?

Ce face concurența? Ce simte piața?

Ca puncte convergente acestor întrebări, avem și efectele lor:

• Stoparea planurilor de dezvoltare teritorială cu noi puncte de lucru
• Optimizarea cheltuielilor
• Randamentarea locațiilor existente
• Înghețarea creării de noi locuri de muncă
• Reducerea numărului de angajați sau redistribuirea acestora către reconversii profesionale, ca urmare a închiderii punctelor de lucru neprofitabile
• Diminuarea campaniilor de marketing sau chiar stoparea acestora.

Tips & tricks:

Când totul în jur devine instabil, există totuși câteva puncte de sprijin:

• Asigurați-vă că management-ul este unul sănătos, orientat spre business – cu alte cuvinte, asigurați-vă că sunteți înconjurați de oamenii potriviți- este o condiție esențială pentru supraviețuire!
• Acum e loc mai mult de clarviziune decât de viziune, deci fiți siguri că planurile pe care le faceți vor fi duse la îndeplinire cu celeritate și transparență, dar mai ales așa cum au fost trasate de management-ul superior.
• Randamentarea înseamnă o analiză mai aprofundată a business-ului, nu neapărat o închidere a acestuia, deci fiți siguri că este făcută ținând cont de factorii de profitabilitate și risc.
• Reducerea numărului de angajați, fenomen care doare de fiecare dată, devine o măsură obiectivă de prezervare și continuare a activității.

Soluțiile frecvent aplicate sunt prezentate sub forma unor pachete compensatorii de beneficii sau sprijinul în reconversia profesională, acolo unde angajatorul are o platformă dedicată.

• Când vremurile devin dure, acțiunile fac diferența. Cum rezistăm, atunci?

Simplu:

1. Ne împrietenim cu mediul – în traducere, suntem mai ancorați în piață, venim și mai mult în întâmpinarea clienților, dăm mâna cu aceștia și le arătăm că suntem acolo, că îi vedem, că ne pasă! Veți vedea, va crea loialitate.
2. Păstrăm contactul cu Realitatea – în traducere, vedem dincolo de CCTV-urile instalate în săli. Vedem mai clar prezența și nevoile angajaților. Veți vedea, va întări cultura organizațională.
3. Când nu mai poți oferi avantaje pecuniare, oferi prezență – în traducere, când cash-ul are de suferit, o simplă “masă cu prietenii” cântarește mai mult.

Metaforic sau nu, în săli acest lucru se simte printr-un customer experience real, sincer. Omul simte, omul re/vine.

4. Este un moment potrivit pentru micromanagement – în traducere, este momentul în care ai timp să lucrezi îndeaproape la dezvoltarea abilităților și dobândirea unor aptitudini noi pentru oamenii din echipă.

Planuri de acțiune personalizate, dezvoltare MOA (Matricea de organizare a activității), toate sunt binevenite în perioada aceasta.

5. Ultimul, dar nu cel din urmă, analiza costurilor, calibrarea activității, prezența în piață și personalul angajat, nu sunt doar unelte menite să ușureze o povară într-un interval neprielnic, ci aspecte obligatorii ale business-ului, indiferent de vremuri.

operarea land-based

2. Forța de muncă- cine rămâne, cine pleacă?

Industria de gambling are nevoie de forță de muncă calificată pentru desfașurarea activității și natura job-ului oferă șanse egale și remunerație în conformitate cu fișa de post și performanțele individuale, fapt care a făcut-o foarte atractivă în special în rândul persoanelor tinere. O contractare a acestei industrii a atras după sine lipsa oportunităților de angajare, în multe zone fiind considerată ca parte importantă din piața de muncă locală.

Ce facem când criza ne bate la ușă? Cine rămâne să lucreze când veniturile scad și incertitudinile cresc?

Tips & tricks:

1. Evaluarea angajaților este primul punct dintr-o serie de acțiuni, analizând clar și concis atribuții, obiective, realizări, puncte forte & slabe.
2. Când venitul unui angajat are două componente (fixă și variabilă), iar componenta variabilă suferă modificări cauzate de situația economică, ei bine, este un moment de cotitură, întrucât angajatul are două opțiuni: să rămână sau să plece.

În cazul angajaților fără realizări notabile, opțiunea este simplă, de cele mai multe ori aceștia alegând să părăsească organizația, printr-o decizie individuală.

În cazul angajaților forte, aici această scădere de venit trebuie înlocuită cu alte beneficii, de cele mai multe ori sub forma unei dezvoltări profesionale (cursuri de formare superioară, asimilarea într-un departament nou, etc), asigurând în același timp continuarea activității angajatului, dar și beneficiul adus angajatorului.

3. Fiind o industrie de divertisment și ospitalitate, domeniul face ca veniturile unui segment de angajați să aibă și o componentă de răsplătire a serviciilor, cunoscută și sub numele de tips.

3. Randamentarea punctelor de lucru- cum facem asta?

Randamentarea punctelor de lucru reprezintă optimizarea întregii activități a acestora.

Începe cu:

1. Pivotarea business-ului – imagine rotativă asupra activității sălilor
2. Situația economică locală – alinierea la modificările legislative, analiză privind posibilele scăderi de venit în rândul populației, mișcări ale concurenței, schimbări de obiceiuri ale jucătorilor, etc
3. Monitorizarea veniturilor/cheltuielilor operaționale
4. Personalul angajat- cost vs. valoare per capita
5. Gestionarea campaniilor de marketing- analiză ROI (Rentabilitatea investiției), acestea fiind un pivot important al veniturilor, dar și o sursă importantă de cheltuieli.

Într-un scenariu pozitiv, optimizarea acestora atrage după sine o serie de măsuri care impactează major business-ul, angajații dar și clienții însă asigură continuarea activității.

Există însă și un scenariu negativ.

Fiind o industrie de divertisment, impactul major duce la apariția riscului schimbării interesului jucatorilor către zonele de confort și câștiguri asimilate platformelor online, dar nu întotdeauna pe site-urile licențiate. Într-o traducere și mai accurativă, când un jucător alege să acceseze un site nelicențiat se supune riscului de a nu avea protecție legală sau pecuniară.

Închiderea (randamentarea forțată) punctelor de lucru neprofitabile se reflectă prin eliberarea spațiilor închiriate, reducerea numărului de angajați (reprofilare sau șomaj), diminuarea taxelor și impozitelor care rezultau din activitatea economică desfașurată și plătite către bugetul de stat/local, cu alte cuvinte, o scădere a veniturilor populației apte de muncă.

Scenarii, planuri de business, KPI, P&L, toate devin sensibile în deciziile pe care un manager/owner trebuie să le aplice pentru a putea permite continuarea afacerii.

Și da, toate sunt grele, dar necesare.

4. Diminuarea campaniilor de marketing– sau cine mai are bani de aruncat în piață?

Când apare o criză, unul din primele departamente impactate este cel de Marketing: cheltuielile cu promovarea se reduc substanțial, sau chiar se stopează, ca o măsură de conservare a rezervelor companiei pentru a permite supraviețuirea.

În termeni de business, supraviețuirea înseamnă gestionarea cashflow-ului astfel încât acesta să aibă un trend pozitiv și previzibil și să asigure lichiditatea necesară pentru acoperirea cheltuielilor curente (salarii, furnizori, taxe, etc).

Ce facem mai departe? Mai promovăm? Mai sărbătorim aniversarea business-ului? Mai oferim promoții? Mai facem petreceri?

Da și nu.

Fie că gestionăm bugetul familiei, fie că suntem responsabili de P&L-ul unei companii, ne uităm cam la același aspect: cât câștigăm și ce cheltuim?

Tips & tricks pentru o gestionare eficientă, în cazul în care ați răspuns cu DA:

1. Reducem costuri, în loc să tăiem campanii.

Reducere= premii mai mici, dar constante

Beneficii= loializare

Top secret= clientul înțelege că deși nu sunt cele mai bune vremuri, faptul că există aceste mici premii va cântări mult și va crea o satisfacție suplimentară.

2. Păstrăm protocolul, dar modificăm oferta de produse

Protocol= necesar

Oferta de produse= adaptată noilor costuri

Top secret= clientul se simte în continuare tratat cu importanță, fapt care îi creează o satisfacție suplimentară.

3. Păstrăm petrecerile, dar schimbăm tematica și frecvența

Românii apreciază întotdeauna un motiv de petrecere, cu atât mai mult cu cât acestea sunt un prilej bun de socializare, de întâlnire cu prietenii și de sărbătoare, de aceea păstrând petrecerile, dar schimbând tematica și frecvența, aducem în prim plan satisfacere vs satisfacție.

Petreceri= aniversare, tematice

Top secret= clientul va asimila tematica petrecerii cu ceva ce compania a gândit exclusiv pentru satisfacția lui personală, lucru care crește încrederea în business.

Ca o concluzie a acestui capitol, în vremuri dificile, nu trebuie să uităm cui ne adresăm, care este tipicul business-ului, cine are întâietate și care sunt direcțiile pe care vrem să le urmăm.

Așa cum în vremurile bune ne-am bucurat de cele de mai sus, tot așa, în cele provocatoare este important să ținem cont de ele.

5. KPI– sau cum stabilim indicatorii de performanță?

Indicatorii cheie de performanță, sau ka-pe-i, sunt indicatorii pe care orice companie trebuie să-i seteze și să-i transmită angajaților, nu doar pentru a măsura performanța unui business, dar și a unei echipe sau unei persoane și succesul acestora.

Ce înseamnă performanța? Oare este sinonimă cu succesul?

Nu, deși sunt similare ca înțelegere. Mai degrabă îl determină.

Performanța are o componentă pecuniară. Este ceva care generează avantaje materiale rezultate în urma atingerii ei.

Succesul poate fi (doar) în termeni de bunăstare emoțională, fără a avea o formă materială clar definită.

Există o împletire a celor două, performanța fiind catalizatorul pentru succes, dar valoarea lor diferă.

De ce avem nevoie de KPI? Simplu: pentru a îmbina cele două aspecte: cantitativ și calitativ (ce obțin și cum obțin).

Tips & tricks- pentru performanță și succes:

1. Cultură organizațională- puternică, bazată pe implicarea angajaților, inovație și rezultate
2. Leadership transformațional- esențial pentru succesul pe termen lung
3. KPI-i obligatoriu, nu opțional: cuantificabili, relevanți, având scop și fiind măsurabili
4. Efort și responsabilitate- comun, un mix între lucrul în echipă, dar și autonomie și responsabilitate personală.
5. Răsplata muncii

Performanța este forța care accelerează atingerea succesului!

De aceea este important să alegem cu grijă oamenii cu care pornim la drum, fie că vorbim despre partenerii în viață sau cei cu care facem business.

Închei printr-o zicală, pe care o las audienței să o judece drept: “Alegeți un partener cu care poți merge la război, nu unul cu care să porți războaie!”

Iar acum, e vreme de război…