THE FREE CARD (II)A da un free card (II)

Getting a Free Card

If not giving a free card is that important, it should be clear how valuable it is to get a free card when you don’t have the best hand. That free card might turn a hand you would have folded into a winner or save you a bet on a hand with which you intended to call anyway. Of course, getting a free card against reasonably good players is not easy. One way is to put in a small raise on an early round in the hope that everyone still in the pot will check around to you on the next round. Then you can also check. To make this play you must be sure you will act after your opponent for opponents) on the next round, so the play is used most commonly in a game like hold ‘em where the order of betting is fixed by the position of the dealer.

Other ways of getting a free card fall under the heading of tricks and ploys. For example, you can bet out of turn to make your opponent check, which is not quite ethical but usually legal. After being reminded it’s not your turn to act, you retrieve your bet, and when your opponent checks, you also check. You can take chips from your stack as though you intend to raise, and then when your opponent decides not to bet after all, you check. Sometimes just getting your chips ready to call, as though you’re enthusiastic about calling, will prevent your opponent from betting. However, against top players such plays usually work only to create a bad impression, and they rarely succeed more than once or twice.

Position and the Free Card

When a hand is reduced to two opponents, the player who acts first cannot give himself a free card, but the player who acts second can. If you are second to act and your opponent has checked to you, you should bet when you are pretty sure you have the best hand; but if you suspect you have the worst hand, you can check and give yourself a free card.

When you check in first position, you are not giving yourself a free card; you are offering your opponent a free card. That player can decide whether to take it or to bet. Consequently, in first position you have to bet some hands you wouldn’t bet in last position because you do not want to give your opponent the option of checking for a free card with the worst hand. With a marginal hand you should bet in first position, especially if you don’t fear a raise, because if your opponent has a worse hand than yours, he will check behind you when you check, making you wish you had bet. On the other hand, if your opponent’s hand is indeed better than yours, he will bet when you check. So you couldn’t give yourself a free card anyway.

Giving or Not Giving a Free Card With a Marginal Hand

When you are certain you have the best hand, deciding whether to bet with more cards to come is relatively easy. However, you are frequently in a situation where you suspect you have the best hand, but you know you will be called only if you are beaten. Still, you must consider betting so that you do not give your opponent a free shot to outdraw you in the event you do have the best hand. The factors to consider when deciding to bet are:

1. Your chances of having the best hand.

2. The chances the next card will give your opponent the best hand when he would have folded had you bet.

3. The size of the pot.

4. The chances you will outdraw a better hand that might call you.

The larger the pot and the greater the chances your opponent will outdraw you on the next card, the more reason you have to bet.

Point number 4 needs some explaining. Suppose you are afraid you do not have as good a hand as your opponent. Before betting, you should take into account what your chances are of outdrawing the hand you fear your opponent might have. The higher those chances, the more reason you have to bet. The lower they are, the more reason you have to check. To take an obvious example first, if you have two pair and a four-flush in seven-card stud and you are worried that your opponent has made a straight, you should most certainly bet rather than give him a free card in the event he does not yet have the straight. Your combined chances of making either a full house or a flush to beat a straight are very good. On the other hand, if you have two pair with no four-flush and fear your opponent has made a straight, you would be inclined to check since your chances of making a full house are slim.

Here is a more subtle example of the same principle from hold ‘em. The flop comes:

In one instance you are holding

and in the other you are holding

Which hand would you be more inclined to bet? It turns out you are in much better shape with the A♠7♣ (which gives you two 7s) than you are with two 8s because there are five unseen cards that will improve the A♠7♣ three aces and two 7s – while there are only two cards that will improve the pair of 8s – namely, the remaining two 8s. (You disregard pairing any card on board since the pair improves your opponent’s hand as much as or perhaps even more than it does your own.) Since you have more ways of improving to beat someone with, say, two jacks, you would be more inclined to bet with an A, 7.

The fewer ways you have of improving, the more convinced you have to be that you already have the best hand in order to bet. Thus, while you might check two 8s when the flop comes J♣7♠3♥, you would most definitely bet two queens even though the latter hand also has only two ways of improving (the remaining two queens). With two queens you are pretty sure you already have the best hand, yet you are not strong enough to risk giving a free card.

Summary

When you’re trying to decide whether or not to bet your hand and worry about making a mistake, you should keep in mind one very important principle – a mistake that costs you the pot is a catastrophe, especially if the pot has become relatively large, while a mistake that costs you one bet is not. When in doubt, make sure you don’t make a mistake that costs you the pot. Checking and giving an opponent with a worse hand a free card may cost you the pot when he outdraws you. However, betting and getting called by a better hand costs you at most just that one bet. Thus, the only time to give free cards with the probable best hand is when your hand is so strong it is in little danger of being outdrawn and your deception sets up the likelihood of larger profits in future bets in comparison to what is currently in the pot.Dacă a da un free card nu este aşa de important, ar trebui să fie foarte clar cât de valoroasă este un free card atunci când nu ai o mână tocmai bună. Acea carte poate răsturna situaţia în cazul unei mâini pe care ai ales să o retragi sau îţi poate asigura câştigul în cazul unei mâini pe care oricum vroiai să pariezi. Desigur, să obţii un free card nu e deloc uşor atunci când joci împotriva unor jucători relativ buni. O modalitate este de a plusa într-o rundă la început în speranţa că ceilalţi aflaţi încă la pot vor face check în runda următoare. Apoi tu poţi face check. Pentru a face această mişcare trebuie să fii sigur că îţi va veni rândul imediat după adversarul tău în runda următoare, această metodă fiind rentabilă în jocuri precum hold’em unde ordinea în care se pariază este stabilită de poziţia dealerului.

Alte metode de a obţine un free card se află între trucuri şi alte şiretlicuri. De exemplu, poţi paria în afară rândului ca apoi să-l faci pe adversar să facă check, ceea ce nu e tocmai etic dar legal. După ce ţi se spune că nu era rândul tău, îţi retragi pariul şi când adversarul tău face check, faci şi tu la fel. Poţi lua jetoane ca şi când urmează să plusezi, iar când adversarul tău decide totuşi să nu parieze, tu poţi face check. Uneori, pur şi simplu că dai impresia că vei plăti îl poate deruta pe adversar şi îl poate face să nu parieze. Oricum, în faţa unor adversari foarte buni, aceste mişcări îţi creează o imagine proastă, şi îţi reuşesc doar o dată sau de două ori în mod excepţional.

Poziţia şi free cardul.

Când o mână se rezumă doar la doi jucători, cel care e primul la rând nu-şi poate da singur o carte gratuită însă cel de-al doilea o poate face. Dacă eşti al doilea iar adversarul tău a pariat nul pe tine, ar fi indicat să pariezi atunci când eşti sigur că ai o mână foarte bună; dar dacă bănuieşti că ai o mână foarte proastă, poţi să faci check şi să iei o carte gratuită.

Când faci check ca fiind primul la rând, nu poţi să iei singur un free card; îi oferi adversarului tău o astfel de carte. Jucătorul trebuie să aleagă dacă o ia sau dacă pariază. Prin urmare, trebuie să pariezi câteva mâini atunci când eşti primul, mâini pe care nu ai paria în mod normal dacă ai fi ultimul, doar pentru a nu-i da posibilitatea adversarului de a face check pe un free card având o mână proastă. Dacă ai o mână pe care e dificil de jucat, ar trebui să pariezi primul, mai ales dacă nu te temi de o eventuală ridicare a mizei, pentru că, dacă adversarul are o mână mai proastă decât a ta, el va face check după tine, iar tu îţi vei fi dorit să fi pariat. Pe de altă parte, dacă adversarul are o mână într-adevăr mai bună, el va paria în timp ce tu vei face check. Deci nu îţi vei putea da un free card orice ai face.

A da sau a nu da un free card cu marginal hand

Când eşti sigur că ai cea mai bună mână şi luând decizia de a paria , totul este foarte simplu. Totuşi, de multe ori eşti în situaţia când crezi că ai mâna cea mai bună dar ştii că vei trebui să plăteşti ultimul pariu doar dacă eşti învins. Oricum, trebuie să iei în considerare pariul astfel încât să nu-i dai ocazia adversarului să te depăşească atunci când chiar ai cea mai bună mână. Ce trebuie să iei în considerare atunci când vrei să pariezi:

1)     Şansele de a avea cea mai bună mână

2)     Şansele ca următoarea carte să-i dea adversarului cea mai bună mână când ar fi renunţat la cărţile sale, iar tu ai fi pariat

3)     Mărimea potului

4)     Şansele ca tu să faci o mână mai bună şi să plăteşti

Cu cât mai mare e potul şi cu cât mai mari sunt şansele ca adversarul să rezolve mai repede următoarea carte, cu atât trebuie să pariezi mai repede.

Numărul 4 necesită câteva explicaţii suplimentare. Să presupunem că ţi-e teamă că nu ai o mână la fel de bună ca adversarul tău. Înainte de a paria, ar trebui să iei în considerare care sunt şansele să scoţi mai repede mâna pe care ţi-e teamă  că o are adversarul. Cu cât mai mari sunt aceste şanse, cu atât mai mult trebuie să pariezi. Cu cât ele sunt mai mici, cu atât trebuie să faci check. Iată un exemplu clasic : dacă ai două perechi şi patru cărţi de aceeaşi culoare la stud şi crezi că adversarului îi lipseşte o singură carte ca să facă chintă , trebuie în mod clar să pariezi ca să nu-i dai un free card şi să-l ajuţi practic să facă straight, în caz că nu are deja. Şansele de a face full sau flush sunt foarte mari. Pe de altă parte, dacă ai două perechi dar nu ai şi patru de aceeaşi culoare, ar trebui mai degrabă să faci check decât să rişti, de vreme ce şansele tale de a face full sunt foarte mici.

Iată un exemplu al aceluiaşi principiu pentru hold’em. Urmează flop:

Într-un caz tu ai

Şi în celălalt

Pe ce mână ai fi tentat să pariezi? Se pare că ar fi mai sigur să alegi A♠7♣  decât cele două cărţi de 8, deoarece sunt cinci cărţi întoarse care îţi va îmbunătăţi mâna cu trei As şi doi 7, în timp ce sunt doar două cărţi care pot îmbunătăţi cei doi de 8. (Nu iei în considerare acţiunea de a paria orice carte de vreme ce perechea ar îmbunătăţi mâna oponentului tău mai mult probabil decât ar îmbunătăţi-o propria carte). De vreme ce ai mai multe posibilităţi de a îmbunătăţi mâna cu care baţi, să spunem, joi valeţi, ai fi mult mai tentat să pariezi cu A şi 7.

Cu cât îţi doreşti mai mult să găseşti posibilităţi de îmbunătăţire a mâinii, cu atât eşti mai convins că ai deja cea mai bună mână pentru pariu. În concluzie, poţi face check cu doi optari când urmează flop. În mod cert, mâna formată din J♣7♠3♥,  va bate două dame chiar dacă următoarea mână are doar două posibilităţi de îmbunătăţire (cele două dame rămase). Cu două dame eşti aproape sigur că deţii cea mai bună mână, deşi nu rişti să dai un free card.

Concluzii.

Când încerci să decizi dacă să pariezi sau nu, şi îţi faci griji legat de eventualitatea unei greşeli, trebuie să reţii un singur lucru a€“ o greşeală care te costă întreg potul, mai ales dacă acesta este destul de mare, este un dezastru, în timp ce o greşeală la un pariu nu e. Când eşti indecis, asigură-te că nu te va costa potul. Un check şi oferirea celei mai slabe  free card pentru adversar te pot costa potul dacă el reuşeşte să scoată înaintea ta. Totuşi, pariul şi plata pe acea mână mai bună te poate costa doar acel pariu. Aşadar, singurul moment în care să dai un free card este cel în care ai o mână foarte bună ce nu e în pericol să fie depăşită, mărind şansele ca viitoarele pariuri să crească suma deja existentă în pot.