TAXA PE VICIU SLOT – MACHINE – INCOMPATIBILITATE CU DREPTUL EUROPEAN. PROTECȚIA INDUSTRIEI JOCURILOR DE NOROC DE TIP SLOT – MACHINE PRIN MECANISME EUROPENE

 de Asist.univ.dr. Vidrean – Căpușan Tudor Dumitru Avocat specializat în probleme de drept european și drept fiscal Cadru didactic, Facultatea de Studii Europene, UBB Cluj – Napoca

Asist.univ.dr. Vidrean – Căpușan Tudor Dumitru Avocat specializat în probleme de drept european și drept fiscal Cadru didactic, Facultatea de Studii Europene, UBB Cluj – Napoca

 Analiza prevederilor art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 și a pct. 3 lit. C) din anexa la OUG nr. 77/2009, relevă faptul că pentru operarea aparatelor de tip slot – machine, operatorii de jocuri de noroc de tip slot – machine de pe teritorul României datorează o taxă anuală în cuantum de 1.000 euro/post de joc (anterior datei de 01.08.2025 cuantumului taxei era de 500 euro/post). Din titlul oficial, pare să rezulte faptul că scopul legiuitorului român a fost acela de a combate dependența de jocuri de noroc. Evident, aplicarea timp de peste 10 ani de zile a acestei reglementări cu scop fiscal a generat venituri semnificative pentru bugetul de stat.

În atare condiții, se ridică în mod legitim întrebarea dacă o asemenea reglementare corespunde standardelor europene și dacă Statul român avea dreptul să perceapă taxa pe viciu slot – machine. Din analiza jurisprudenței instanței europene, răspunsul la întrebarea anterioară este unul negativ. În primul, rând se poate observa că modul de reglementare a taxei pe viciu de tip slot – machine este în contradicție cu principiile liberei circulații ale pieței interne garantate de către Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.

Din informațiile pe care le deținem, România este singurul stat membru al UE care aplică o asemenea sarcină fiscală ceea ce pune operatorii de jocuri de noroc din România într-o situație dezavantajoasă cu competitori din alte state membre ale UE, având în vedere faptul că celelalte state membre nu aplică o taxă pe viciu asupra jocurilor de tip slot – machine.

De altfel, în toate statele membre din UE se aplică reglementarea cunoscută sub denumirea de ”taxă de joc responsabil” cu scopul de a combate dependența de jocuri de noroc. Taxa pe joc responsabil este reglementată prin OUG nr. 77/2009 și se achită în legătură cu câștigurile generate de către exploatarea aparatelor de tip slot – machine.

În atare condiții, dublarea reglementării cu privire la taxa de joc responsabil nu are alt scop decât descurajarea nejustificată a operatorilor de tip slot – machine de a mai rămâne pe piață, deoarece este evident că în ciuda denumirii oficiale, taxa pe viciu slot – machine nu urmărește să combată nicio dependență.

De asemenea, nu se poate identifica niciun scop specific și nicio destinație concretă a sumelor de bani colectate din taxa pe viciu. În atare condiții, este evident că o asemenea sarcină fiscală (unică la momentul de față în UE) este incompatibilă cu standardele europene în domeniu, fiind doar un alt instrument prin intermediul căruia Statul român urmărește să sporească încasările la bugetul de stat.

În  acest context, apreciem că se impune a se menționa faptul că la începutul anului 2025 instanțele de judecată din România au decis să aducă în atenția Curții de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg problema taxei pe viciu slot – machine din România. Este important de menționat că este pentru prima dată de la aderarea României la UE (2007) când instanța europeană este solicitată să se pronunțe în legătură cu o problemă din industria jocurilor de noroc din România.

Instanța europeană, în raport de prevederile art. 267 TFUE, urmează să analizeze reglementarea națională din România este compatibilă sau nu cu standardele europene. Evaluarea noastră este că răspunsul din partea instanței europene trebuie să fie unul negativ atât în raport de cele prezentate pe scurt mai sus, cât și în raport de alte argumente specifice rezultate din analiza legislației europene.

Însă cel mai important aspect care trebuie punctat este că în procedura care urmează a se derula în fața instanței europene va fi reprezentat de demonstrarea faptului că reglementarea cu privire la taxa pe viciu slot – machine este o problemă sistemică care afectează întreaga industrie a jocurilor de noroc tradiționale cu scopul de anihilare a acestei industrii, aspect care contravine în mod flagrant principiilor liberei circulații specifice pieței unice.

Ca atare, elementul cheie pentru succesul acestei proceduri îl reprezintă coagularea cât mai multor operatori de jocuri de noroc de tip slot – machine din România pentru a se înscrie și a participa în procedura din fața instanței europene. În situația ideală în care întreaga industrie a operatorilor de jocuri de noroc de tip slot – machine ar participa în procedura din fața instanței europene, s-ar putea susține cu mult mai mult succes faptul că scopul taxei pe viciu slot – machine este unul discriminator contrar standardelor europene cu unicul scop de a anihila industria jocurilor de noroc tradiționale din România. De asemenea, participarea fiecărui operator afectat reprezintă o șansă de a explica în fața instanței europene cum anume a fost afectat din punct de vedere economic de aplicarea unei fiscalități excesive și nejustificate asupra industriei jocurilor de noroc.

Totodată, trebuie subliniat și beneficiul care poate rezulta dintr-un răspuns favorabil al instanței europene. O hotărâre favorabilă din partea instanței europene va avea efecte benefice cu privire la operatorii români de jocuri de noroc de tip slot – machine din mai multe considerente. În primul rând, conform art. 267 TFUE, hotărârile preliminare pronunțate de către CJUE au efect de lege și sunt obligatorii pe întreg arealul UE, inclusiv în România. Niciun stat membru, inclusiv România, nu are dreptul și capacitatea de a refuza punerea în aplicare a hotărârilor preliminare pronunțate de România.

În al doilea rând, o hotărâre favorabilă va conduce în mod obligatoriu la eliminarea legislației naționale cu privire la taxa pe viciu de tip slot – machine, ceea ce înseamnă că în perioada de după pronunțarea hotărârii la nivel european operatorii de jocuri de noroc din România nu vor mai achita taxa pe viciu slot – machine.

În al treilea rând, cei care au achitat taxă pe viciu slot – machine vor avea dreptul și fundamentul să solicite restituirea sumelor achitate cu titlu de taxă pe viciu slot – machine pentru ultimii 5 ani de zile (atragem atenția că termenul de 5 ani de zile curge de la data efectuării plăților și nu de la data pronunțării hotărârii CJUE, astfel că recomandarea este ca procedura de recuperare să fie demarată cât mai rapid posibil pentru a putea accesa o perioadă de timp cât mai lungă), putându-se obține recuperarea unor sume financiare semnificative care vor avea un impact benefic asupra operatorilor de jocuri de noroc din România.

În concluzie, apreciem că prin aducerea problemei taxei pe viciu de tip slot – machine în atenția instanței supreme din UE, este pusă la încercare reziliența și capacitatea industriei jocurilor de noroc de tip tradițional de a-și garanta supraviețuirea pe piața din România prin racordarea la standardele europene care reprezintă ultimul bastion de apărare a libertății de a presta servicii de tip jocuri de noroc în cadrul pieței unice a UE. Aprecierea noastră este că prin prezentarea unor argumente calibrate și eficace se poate repurta o victorie pentru industria jocurilor de noroc tradiționale din România cu largul concurs al instanței europene.

CONTACT:

Asist.univ.dr. Vidrean – Căpușan Tudor Dumitru

Avocat specializat în probleme de drept european și drept fiscal

Cadru didactic, Facultatea de Studii Europene, UBB Cluj – Napoca

Tel: 0748.048.104

e-mail: tudorvidrean@yahoo.com