Tag Archives: vegas

În orașul cazinourilor Vegas, roata bicicletei e mai valoroasă ca cea a ruletei T.J. Lavin – regele BMX

Când spui Vegas nu te poți gândi decât la cazinouri, la jocuri de noroc, la milioane de luminițe, la hoteluri de lux, la visul care poate deveni realitate uneori poate cu o singură monedă.

 

Ce ar fi Vegasul fără spectacolele lui? Sau fără concertele marilor vedete, plătite cu bani grei pentru show-uri unice? Să ne gândim repede și la meciurile de box, acolo unde supremația mondială a fost disputată pe milioane de dolari. Sau, cine știe, că tenisul mondial a avut o vedetă născută, crescută care locuiește în continuare în Vegas. Da, ați ghicit, e vorba de Andre Agassi, puștiul teribil al tenisului anilor `90, care a redefinit marketingul în sport cu o coafură punk și echipament colorat.

 

Din praful Nevadei…

 

Însă, din praful Nevadei, din betonul încins de soare, a mai răsărit o stea. Este regele încoronat al ciclismului urban sau mai bine spus tipul pentru care, pe o roată, pe două, în aer, sau indiferent cum vă imaginați altfel, face ce vrea cu bicicleta. Pe scurt, Thomas Joseph Lavin sau mai simplu T.J. Lavin.

 

Născut cu un nivel ridicat al adrenalinei în sânge, T.J. Lavin este un american în vârstă de 41 de ani, împătimit al jocurilor de tip X, un fel de Olimpiadă a sporturilor eXtreme. Cu o istorie oficială de 13 ani, jocurile de tip X includ jonglerii cu bicicleta, trucuri cu skateboardul, sărituri cu bicicleta și skateboardul, cascadorii în aer cu motocicleta, mers în picioare pe motocicletă, curse de mașini tunate.

Revenind la T.J., grație popularității lui în rândul tinerilor, din 2005 are un parteneriat cu postul de televiziune MTV, fiind prezentatorul emisiunii The Challenge.

 

T.J. Lavin a început să meargă pe bicicletă de la o vârstă fragedă, de numai 2 ani, iar până la 15 ani și-a perfecționat abilitatea de a realiza diferite cascadorii cu BMX-ul. La vârsta de 19 ani și-a început cariera de profesionist. Dovadă a pasiunii sale pentru acțiunea pură, el a făcut parte din echipa de wrestling a liceului la care a învățat.

Nici o competiție de BMX nu s-a dovedit a fi prea dură pentru T.J. Lavin, câștigând aproape toate concursurile la care a participat. Printre cele mai importante titluri ale sale se numără trei medalii de aur la X Games, precum și câștigarea unor competiții precum: DK Dirt Circuit sau Gravity Games. Campion Europeam cu BMX-ul său, Lavin a fost numit in anul 1995 “The King of Dirt”, cea mai înaltă distincție pe care un ciclist urban o poate primi.

 

9 zile în comă

 

Marea sa dragoste, BMX-ul, l-a adus pe Lavin pe culmile fericirii, însă aceasta s-a dovedit a fi o lamă cu două tăișuri. Americanul născut în Las Vegas a fost aproape de o tragedie în timpul numărului său din timpul concursului Dew Tour. În luna octombrie 2010, când participa la o etapă a Dew Tour chiar în orașul său natal, T.J. Lavin a pierdut controlul bicicletei sale în timpul unei sărituri și a suferit o accidentare gravă. A fost dus de urgență la spital, iar n urma rănilor grave pe care le-a suferit a intrat într-o comă indusă medical. La scurt timp după ce și-a revenit, a dezvoltat o pneumonie, dar adrenalina din sângele său l-a salvat. După mai mult de o săptămână de spitalizare, persoane apropiate lui dezvăluiau că Lavin a început să respire de unul singur și că putea răspunde la comenzi simple. Biciclistul s-a reîntors acasă după o lună de la accidentul cu BMX-ul.

Un an mai târziu, americanul dezvăluia că urmează cursuri de recuperare și încă nu se afla în cea mai bună formă a sa. Acesta spunea că nu își mai aduce aminte momentele din timpul accidentului, că se simte foarte ciudat din nou pe bicicletă și că încearcă să își recapete măiestria de altă dată. Lavin mai dezvăluia că unul dintre cele mai importante scopuri ale sale este să se urce din nou pe BMX.

 

Personaj de joc video, actor de film, cântăreț

 

Datorită poveștii sale impresionante, compania de jocuri video THQ a creat un joc în cinstea lui care îi și poartă numele: “T.J. Lavin Ultimate BMX”. Activ în mai multe domenii, în anul 2008 Lavin a scos o piesă intitulată “Soldier” dedicată prietenului său Stephen Murray, BMX-er și el. Acesta din urmă a suferit un accident mult mai grav decât Lavin, în urma căruia a rămas paralizat într-un scaun cu rotile. Toate fondurile strânse din vânzarea piesei au fost donate familiei lui Murray. Personaj complex, TJ Lavin a apărut și într-un film, “A monster among men”, lansat în 2012, dar și în seria de televiziune Nitro World Games (2016).

 

Căsătorit cu prietena din copilărie

 

La doi ani după teribilul accident care l-a băgat în comă, în 2012, bicker-ul nostru de BMX s-a căsătorit cu prietena sa din copilărie, Roxanne Sioridia, după opt ani de relație în Las Vegas, orașul natal al lui Lavin. “Ne-am dorit întotdeauna să ne căsătorim pe 2 noiembrie pentru că a fost ziua în care ne-am cunoscut”, declara la acea dată Lavin. “Știam că mă voi însura cu ea din secunda doi după ce am cunoscut-o. Nu suntem adepții nunților fastuoase, așa că am luat-o de mână și am mers la primărie”, a adăugat el. “Cele nouă zile cât am stat în comă au încurcat rău lucrurile. Când ajungi așa ca mine, ai probleme cu viața socială, așa că mai bine nu. Dar când mi-am revenit, am deschis ochii și am avut de lucrat la relația noastră, din care am făcut o prioritate. A trebuit să ne regăsim pe noi înșine. Totul a fost foarte tare”. a mai spus Lavin.

Siordia are o fiică Raquel, în vârstă de 13 ani, dintr-o relație anterioară.

 

O “jucărie” unicat

 

Bărbații sunt în esență niște băieți mai mari. Doar jucăriile lor diferă. Iar atunci când ești faimos și ai bani, cum să nu-ți permiți să ai o mașină care să fie construită așa cum îți dorești. Este și cazul lui T.J. care are în garaj o mașină unicat, un Ford Shoebox Deluxe din 1951. Proiectul a început de la un model ruginit găsit abandonat într-un hambar și care a fost refăcut sub îndrumarea lui Misha Munos, de la Divine 1 Customs, o companie din Las Vegas. Mașina are apectul unui avion, cu mitraliere false integrate în grila frontală, lipsindu-i doar aripile. La interior găsim cutii false de muniție, comutatoare similare celor din carlinga unui bombardier și scaune cu tapițerie din piele și inserții din aluminiu.

de Paul Dan

 

Manny Kess, cheile “Orașului Păcatelor” sunt la el!

de Paul Dan

Las Vegas, orașul luminilor, al viselor, al păcatelor. Orașul unde poți ajunge sărac și pleca bogat, sau invers. Mirajul lui atrage nestăvilit. Pentru mulți este Mecca jocurilor de noroc, alții îl consideră un paradis al entertainmentului. Există și oameni care vor tot. Vor o experiență memorabilă care să includă jocul, distracția, mâncare, hoteluri de lux. În ajutorul lor vine Manny Kess, un newyorkez care garantează reușita acestei rețete.

 

Să facem cunoștință cu Manny Kess

 

Să facem cunoștință cu omul care deține cheile Vegas-ului. Manny Kess este directorul general al Kess Group, o companie VIP and Events Service care știe cel mai bine ce înseamnă o petrecere reușită în orașul care nu doarme niciodată, indiferent de locația aleasă. Oricum, totul este la superlativ. De la cluburile de zi și noapte, la hoteluri și restaurante. Fie că vorbim de superstaruri din baschet, fie de jucători faimoși de hochei ori fotbal american, pe scurt tineri și foarte bogați, cu toții apelează la serviciile lui Manny. Titlul de cea mai bună gazdă VIP oferit de Viva Vegas TV în 2015 a venit ca o consecință firească a realizărilor lui.

 

Cum află Manny Kess tot ce mișcă în Vegas

 

Știți celebrul serial Faimoși cu Dwayne “The Rock” Johnson, când el lucrează cu superstaruri din sport și trăiește pe picior mare călătorind peste tot? Kess are acea viață. De ce știe tot Manny Kess? Simplu: indiferent că se deschide un club nou sau un restaurant, patronii locației vor ca el să fie acolo, să vadă și să știe tot ce se pune la dispoziția clienților, pentru că doar așa ar putea fi posibil să aducă o vedetă acolo. O fotografie cu un jucător de fotbal american la masă, postată pe o rețea de socializare, poate fi mult mai valoroasă ca o campanie publicitară.

 

Las Vegas este una dintre cele mai căutate destinații de pe Pământ. Poate fi însă un oraș care te amețește cu băuturi proaste și la suprapreț dacă nu ști unde să umbli. Tocmai de aceea există oameni precum Manny. Așa că toți cei care merg în Vegas pentru o petrecere a burlacilor de neuitat sau doar pentru o ieșire cu băieții, orașul are ceva special pentru fiecare.

 

Cluburi pentru toate gusturile

 

În fabulosul Las Vegas este un singur bar destinat iubitorilor de sport – Lagasse Stadium, la Venetian, celelalte sunt “hibride”, între sport și lounge, precum Clique Lounge, de la Cosmopolitan și Still Inside the Mirage. Fanii muzicii hip-hop își dau întâlnire la clubul de noapte Drains, acolo unde au loc concerte live cu mulți artiști de gen. Pentru iubitorii de muzică house cele mai căutate sunt cluburile Omnia și XS. Marquee, Hakkasan, Hyde și alte cluburi sunt săptămânal pline de celebrități.

În ajutorul tuturor celor ce caută o experiență de neuitat în Vegas vine compania Kess Group. Doar pentru a putea lua parte la cele mai extravagante petreceri din lume, clienții pot aștepta până la 2-3 ore. Asta nu garantează că odată intrat ai și loc și nici că vei beneficia de cele mai bune servicii. Aici intervine Manny și oamenii lui, care se transformă în gazde. Cei găzduiți de Kess Group scapă de problema așteptatului la intrarea în club, au parte de cele mai bune locuri și de securitate individuală. Profesionalismul, calitatea și seriozitatea sunt cuvintele după care Manny Kess s-a ghidat când a pus bazele uneia dintre cele mai bune companii de hosting din lume.

Serviciile excelente ale companiei sunt recunoscute, iar cei ce au apelat la acestea se declară satisfăcuți.

“Kess Group te face să te simți ca acasă. De când lucrez cu ei, experiența mea în Orașul Păcatelor atinge culmi pe care nu mi le-aș fi putut vreodată imagina”, declară Maurice Jones-Drew, fost jucător de fotbal american, în acest moment analist NFL.

“Manny are cheia orașului”, spune James Ihedigbo, câștigător al Super Bowl-ului în 2013 cu Baltimore Ravens.

“Este o plăcere să lucrez cu Manny, profesionalismul este cuvântul cheie al muncii lui”, recunoaște Jonathan Vilma, campion în NFL cu New Orleans Saints.

Popular în toate mediile

Cunoscută nu numai în rândul sportivilor, compania Kess Group poate satisface dorințele tuturor. “De fiecare dată când mergem în Vegas, singura persoană pe care o anunțăm este Manny. El  poate aranja o cameră privată și servicii VIP pentru cina noastră.” “Kess Group face totul să fie posibil. Manny ne-a făcut rost de bilete pentru un meci de box care se disputa cu casa închisă. Și nu numai că ne-a asigurat cele mai bune locuri, ne-a pus și o limuzină la dispoziție pentru a ne duce acolo”, spun cei care au apelat la Kess Group.

Manny Kess: “Cei mai mulți nu înțeleg că în Las Vegas contează în principal legăturile și cunoștințele și apoi banii și aici apar serviciile VIP Host. Mulți oameni au bani, puțini au legături. Nu contează câți bani vrei să cheltuiești. Cei care lucrează în Vegas au văzut oameni care au cheltuit mai mult. O companie VIP Host organizează și facilitează aranjamentele pentru toate tipurile de nevoi. Răspundem nevoilor a 75% dintre jucătorii din NFL.”

 

Sfaturile lui Manny

 

Pentru toți cei care vor să meargă în Las Vegas, primordial este să facă un plan dinainte. Apoi trebuie să țină cont de câteva sfaturi.

– Aflați care sunt week-endurile sau perioadele încărcate și evitați-le: (CES) Consumer Electronics Show, Convenția Imobiliară, Ziua Muncii, Finalele Naționale de Rodeo;

– Când vă cazați, nu vă rezumați doar la hotelurile de lux din centru, de pe Strip. Pentru aceeași bani puteți găsi apartamente mai mari în zone situate la mică distanță de centru;

– Dacă vreți să jucați la cazinouri, deschideți-vă o linie de credit înainte să ajungeți pentru a da impresia că sunteți gata să cheltuiți mult. Cei de la cazino nu vă cunosc intenția, dar vă vor trata mai bine și chiar v-ar putea oferi biletele la următorul mare eveniment organizat în sălile lor de spectacole,

– Faceți rezervări din timp când plănuiți să mergeți în club. Așa nu veți fi nevoiți să stați la coadă afară. Cel mai bine ar fi să rezervați o masă.

– Cluburile de zi, sunt la fel ca cele de noapte, doar cu mai puține haine. Aici se țin cele mai tari petreceri din Las Vegas. Țineți minte: petreceți mai mult timp într-un club de zi decât într-unul de noapte. Așa că liniștiți-vă cu alcoolul.

Jay Sarno, Împăratul din Las Vegas

Această personalitate unică în istoria Nevadei și-a legat numele de două mari proiecte ale Vegasului: Caesars Palace și Circus Circus.

Începuturi

Sarno s-a născut în Missouri într-o zi de iulie a anului 1922 într-o familie de evrei emigrați din Polonia. A absolvit Universitatea din Missouri, acolo unde a obținut o diplomă în managementul afacerilor. Cu această ocazie la întâlnit pe Stanley Mallin, cu care s-a împrietenit, cu care a fost camarad de arme în Al Doilea Război Mondial, unde au luptat în Pacific.

După război împreună cu Mallin au devenit contractori în Florida și apoi în Atlanta, acolo unde au construit Atlanta Cabana Motel, proiect de 200 de camere finalizat în 1958. În timp au construit cabane în California și un alt motel în Texas.

Caesars Palace, un vis împlinit

Pe 5 august 1966 se deschidea Caesars Palace, un proiect bazat pe tema Romei Antice. Acest loc va transforma Las Vegas-ul din temelii pentru că a adus un concept nou asupra modelului de business dezvoltat până în acel moment de restul dezvoltatorilor de proiecte de cazino.

Avându-l alături pe investitorul Nate Jacobson, partenerul Jerry Zarowitz, arhitectul Melvin Grossman și Joy Harris ca designer, Sarno a cheltuit 24 de milioane de dolari pentru a crea Caesars. Rezultatul final a fost un hotel cu tematică romană de 14 etaje, cu 680 de camere amplasat la 135 de metri de Strip. Avea 5 fântâni de 20 de metri înălțime și mai multe statui ce imitau sculpturi celebre. Intrarea hotelului a fost gândită folosindu-se ca model Piața Sf. Petru din Roma, a fost „împănată” de statuete în stil roman, de la Medici Venus, Canova Venus, Venus di Milo și Bacchus, toate modelate de artizani din Italia. Partea din față a fost modelată după ruina Forumului de la Roma.

În cazinou, bărbați îmbrăcați ca soldați romani și femei fermecătoare ce purtau ținute în genul Cleopatrei îți erau gazde, iar chelnerițele îți serveau cocktailuri purtând rochii sexy în formă de togă romană.

Din înaltul tavanelor candelabre superbe de 30 de metri create din sute de mii de cristale pluteau suspendate pentru desfătarea ochiului, sfidând parcă gravitația. Piscina în aer liber din spatele complexului a fost proiectată după o piscină publică din vechiul oraș Pompei, fiind construită cu 8000 de bucăți de marmură dintr-o carieră italiană. Cântărețul Andy Williams a cântat în deschiderea sălii “Circus Maximus” cu 800 de locuri, cu un interior destinat să semene cu Colosseumul din Roma, în timp ce grupul umoristic Ritz Brothers a deschis Nero’s Nook, un lounge cu 250 de locuri, cu o piscină reflectorizantă. Ce să mai vorbim, Caesars Palace, în momentul lansării sale, a revoluționat entertainmentul din Vegas și a dus orașul într-o nouă direcție.

 

Probleme

 

Au fost și probleme pentru Jay Sarno, nu a mers totul ca uns. De exemplu, după 2 ani de planificări, cu doar o noapte înainte de lansare încă mai erau lucruri de rezolvat. Consiliul Comisie de Gaming din Nevada îi ceruse lui Sarno să aibă în caserie la momentul deschiderii minimum 350.000$ pentru a acoperi eventualele câștiguri ale jucătorilor. Ei bine, din păcate, nu aveau decât 100.000$. În plus, constructorul Stuart Mason îl anunțase chiar înainte de lansarea oficială că multe lucruri mai erau de făcut la cazinou și la hotel.

Se spune că Jimmy Hofa, bun prieten cu Sarno, și fondurile sindicatelor sale, Teamsters Union, ar fi “pompat” mulți bani în afacerea Caesars Palace.

O altă problemă a fost greva mai multor linii aeriene în acea perioadă. Cazinoul lui era pentru un public mai exclusivist, cu un preț mediu per camera de hotel de 14$, în condițiile în care media celorlalte cazinouri din oraș era 9$. Așa că el avea nevoie mai mult ca niciodată nu numai de traficul venit de pe Coasta de Vest, din LA, ci mai cu seamă de high-rollerii de pe Coasta de Est…

Apoi, relația lui cu Nate Jacobson nu mai era demult una bună. De ceva vreme nu mai reușeau să se mai înțeleagă.

În plus, se zvonea că Mafia îi dă tărcoale și se spunea chiar că prin reprezentantul ei, Jerry Zarowitz, conduceau cazinoul din umbră. Până la urmă nimic nu s-a dovedit a fi adevărat în această privință.

 

Circus Circus

Acest cazinou a fost un proiect de mai mică anvergură, încheiat cu succes și lansat către public în toamna anului 1968. Complexul are 3773 de camere și se desfășoară pe 11.500 de m2. Jay Sarno și Stanley Mallin au fost primii proprietari ai cazinoului în perioada 1968–1974, iar acum MGM Resorts International este proprietar și operează cazinoul. O mulțime de numere de circ s-au desfășurat aici de-a lungul timpului. Complexul mai are un parc de amuzament numit Adventuredome, 3 piscine și o capelă unde se oficiază căsătorii în stil Las Vegas.

Problemele financiare și acuzele fiscului american de evaziune au făcut ca cei doi să vândă cazinoul lui William Bennett și William Pennington pentru suma de 25 milioane $.

 

Viața privată

 

Pe plan personal, Jay Sarno a fost un om împlinit, chiar dacă căsnicia sa s-a terminat cu un divorț. A avut 4 copii și asta i-a adus fericirea, însă nimic nu s-a comparat cu Caesars Palace…

Dacă nu ar fi decedat în mod subit în urma unui atac de cord chiar în celebrul lui cazinou în 1984, la doar 62 de ani, Sarno ar fi început lucrările la unul dintre cele mai mari proiecte care s-ar fi realizat vreodată în Vegas, Grandissimo.

Acest casino-hotel urma să fie precursorul casino-resorturilor de astăzi, însă din nefericire după moartea sa acest proiect nu s-a mai realizat, însă mulți au preluat idea din zbor și au creat mega-resorturile de azi.

De ce este important Jay Sarno pentru Las Vegas? A întrezărit cu 10 ani înaintea lui Steve Wynn (care a creat The Mirage) noul drum spre succes al orașului: casino-resortul!

SECRETELE CAZINOURILOR (XXV)

Încercăm să realizăm pentru această ediție un rezumat al celor mai “tari” secrete pe care cazinourile parcă nu le mai apără cu aceeași strășnicie ca în trecut pentru că ei știu că aceste lucruri s-au aflat și preferă să le accepte ca fiind publice, știind parcă că nu prea aveți ce să le faceți. Odată ajunși în sala lor de joc, aveți șanse scăzute să faceți față tuturor ispitelor și manipulărilor pe care ei vi le fac, iar voi le acceptați cu bună știință.

De exemplu, știați că ei vă supraveghează nu doar din motive de securitate, ci pentru a vă manipula mai ușor folosindu-se de analize de comportament real-time, algoritmi sau softuri de “player tracking” din softurile de CMS pentru a vă face să cheltuiți mai mult? Probabil, singurul loc unde s-ar putea să aveți parte de mai multă intimitate este doar camera voastră de hotel.

Se spune că aveți șanse mai mari de câștig la mese, la jocurile de cazino clasice de genul baccarat sau blackjack și nu la aparatele de joc. Ați văzut că imediat ce ați intrat într-un cazinou, primul lucru pe care-l vedeți sunt sloturile? De ce? Pentru că tentația de a juca la ele este atât de mare încât nu-i veți face față și vă veți așeza în fața unui aparat. Este simplu să joci, iar sumele pe care le pariezi per bet ți se par atât de mici încât în eventualitatea în care vei pierde (și crede-mă, vei pierde!) suma totală pierdută nu este atât de mare încât să te îngrijoreze.

Capcana pe care o întind cazinourile când ajungi să joci suficient de mult timp este că ți se va întâmpla destul de des să fii aproape de câștig. Acest lucru te va împinge să revii la masa de joc. E imposibil să reziști tentației de revenire la joc atunci când creierul tău crede că ai fost atât de aproape de victorie. Serotonina îți va invada creierul și-ți va da o stare de beatitudine care îți va da restart la cheful de joc.

Cazinourile te pun să-ți schimbi banii în chipsuri atunci când intri în sălile lor pentru a nu conștientiza că joci pe bani adevărați. Atâta timp cât nu realizezi că pariezi cu bani reali îți va fi mai ușor să cheltui mai mulți bani la mesele lor de joc. De obicei când ai fise și nu bani reali în mână nu ai tentația să-i numeri ca să vezi cât mai sunt, nu? Iar ezitările sau sentimentul de vină pe care e posibil să-l ai dacă te întorci la masa de joc după o pierdere serioasă este posibil să dispară cu totul dacă în buzunar doar îți zornăie niște cipsuri de plastic și nu bani adevărați.

Dacă vă aduceți aminte în mai multe ediții trecute ale serialului nostru am scos în evidență faptul că mâncarea și băutura în cazinourile din Vegas și din lume, în general, ajung să vă fie oferite gratis și prețuri la camere mici pentru că cei din cazinouri vă “taxează” în plus la alte “mărunțișuri”: bilete de intrare mai scumpe la concerte, spectacole, reprezentații de tot felul, prețuri mai mari la magazinele unde vă faceți shoppingul, vă taxează wifi-ul sau alte servicii mărunte.

Tot ei au inventat și lipsa ceasurilor sau a ferestrelor din cazinouri pentru a vă face să nu mai conștientizați ușor trecerea timpului la masa de joc sau la aparat. Aromaterapia pe care o primiți în cazinouri prin sistemele lor de ventilație este, de asemenea, o practică curentă. În Vegas nu există nici un cazino care să nu folosească această practică ca să vă relaxeze simțurile.

Aaaaa și încă un motiv pentru care băutura este gratis în cazinouri. Deciziile raționale le iei cu mintea limpede, cele luate la impuls sunt de cele mai multe ori catalizate prin factori externi, așa cum este băutura. Iar când este și din abundență și gratis, șansa ca tu să joci din ce în ce mai mult și să pariezi sume din ce în ce mai mari este maximă.

Ți se spune mereu și în mod agresiv că “număratul cărților nu este legal”, dar el este foarte legal. Doar pentru că celor din cazinouri nu le convine că faci acest lucru, asta nu înseamnă că faci vreo ilegalitate. Ce e în capul tău, rămâne acolo…

În final mai amintesc de ceea ce am mai pomenit și în trecut, cazinourile nu te lasă să te orientezi, nu-ți lasă ocazia să-ți iei puncte de reper. Cu alte cuvinte, aranjează totul în sălile lor de joc astfel încât să te simți ca într-un labirint, să te simți pierdut și să rămâi să mai joci puțin…

Chiar dacă unele lucruri despre „capcanele” cazinourilor le mai știați iar despre altele ați aflat abia acum, faptul că le-am strâns pe cele mai cunoscute secrete ale lor în acest material sintetic vă ajută să vă faceți o imagine de ansamblu despre ce fac cazinourile ca să ne țină ocupați la mesele și aparatele lor de joc.

MAX PESCATORI, tot ce are Italia mai bun în poker

The Italian Pirate, așa cum își mai spune Max Pescatori, este un jucător care ne-a atras atenția întâmplător consultând clasamentul WSOP după numărul de brățări și inele, ocupând locul 30 cu 4 brățări și 2 inele de campion WSOP, fiind primul european în acest clasament dominat de americani și canadieni, abia locul 50 fiind ocupat de un alt european, celebrul Dominik Nitsche.

Începuturile

Născut pe 22 ianuarie 1971 la Milano, Massimiliano Pescatori, pe numele său adevărat, s-a îndrăgostit de jocurile de cărți încă de tânăr, însă mult timp, în copilăria sa, a mai avut o pasiune pentru un sport: fotbalul.

În timpul unei vacanțe cu familia și prietenii săi, Max a aflat ce este jocul de cărți înscriindu-se cu tatăl său la un concurs de Scopa, un joc de cărți foarte popular în Italia. Pescatori și tatăl său câștigă concursul, iar din acel moment Massimiliano se arată foarte interesat de jocurile cu cărți.

La vârsta de 15 ani învață să joace poker și practic se îndrăgostește de joc. La vârsta de 23 de ani pleacă în Las Vegas ca să joace poker și nici măcar nu cunoaștea engleza. De când se știe Max a fost un jucător de 7 Card Stud, însă nu se câștigau bani așa cum se făcea din Texas Hodem, așa că s-a reprofilat.

Începe aventura americană  

În 1998 pleacă în Vegas să joace mai multe partide cashgame cu SB de 4$ si BB de 8$ și îl întâlnește pe viitorul său mentor, Valter Farina, pe atunci singurul câștigător de brățară provenit din Italia. După numai 1 an de parteneriat cu acesta, Max devine jucător de poker profesionist. În 2002 începe să joace turnee din ce în ce mai des și spre sfârșitul anului participă la Bellagio Five Diamond Poker Classic cu buy-in de 500$ și termină pe locul 6 câștigând 4278$. Bankroll-ul  si CV-ul său în poker începeau să prindă contur. În martie 2003 joacă în Reno la World Poker Challenge două turnee, unul de Limit Holdem și celălalt de Omaha Hi/Lo și le câștigă pe ambele. În august 2004 joacă la turneul Legends of Poker, Los Angeles, unde plătește un buy-in de 200$, dar câștigă locul 1 și 106,630$ învingându-l la heads-up pe Phi Nguyen.

Marile victorii

Pe 9 Iulie 2006 la a 37-a ediție a WSOP, la event-ul cu numărul 13, 2500$ No Limit Holdem dă prima lovitură din carieră și câștigă turneul și prima sa brățară după ce învinge un field de 1290 de jucători printre care: Mike Matusow, Erick Lindgren sau Men Nguyen, încasând 682,389$.

Încurajat de acest succes, în luna martie a următorului an termină primul la Italian Poker Championships desfășurat la San Remo obținând 103,120€ .

În 2008 câștigă o nouă brățară la Event #24: $2,500 Pot-Limit Hold’em/Omaha unde îl învinge în finală pe Kyle Kloeckner din Statele Unite.

Până în 2015 joacă constant live și online și își îmbunătățește continuu jocul, intră în mod repetat în bani la turneele mari – WSOP, EPT-uri sau WPT-uri, dar nu face mese finale.

Pe 3 Iunie câștigă turneul de 1500$ Seven Card Razz reușind să depășească un număr de 462 de jucători și obținând a treia brățară WSOP din carieră! Pentru această performanță încasează și 155,947$.

La aceeași ediție cu numărul 49 a WSOP, investește 10,000$ în turneul Seven Card Stud Hi-Low Split-8 or Better Championship (Event #41) și bine face pentru că așa reușește să câștige a patra brățară mondială! Printre învinșii lui de la masa finală se numără și profesioniști celebri ca Daniel Negreanu (locul 3), Alexander Denisov (locul 4) sau Philip Galfond (locul 16).

Scriitorul

Scrie și două cărți de poker: Giocare e vincere a poker online (2009) împreună cu Dario De Toffoli și A scuola di poker (2010),împreună cu același Dario De Toffoli și Giorgio Sigon.

Despre Max Pescatori pe scurt:

  • Are 213 de intrări în bani în cariera sa de până acum, din care 67 sunt la WSOP
  • Este al treilea în topul celor mai prolifici jucători italieni după Mustapha Kanit și Dario Sammartino cu încasări de 4,370,473$
  • La evenimentele anuale WSOP are intrări în bani în valoare de 2,257,663$
  • Are acum reședința în Las Vegas
  • Înainte de a fi jucător de poker a lucrat ca persoană care testa jocurile video
  • Numele său de familie înseamnă “pescar” în italiană
  • Porecla sa – Piratul Italian – vine de la faptul că obișnuiește să poarte des o bandană în culorile țării sale
  • În acest an a cumpărat împreună cu prietenul său Todd Brunsn (fiul lui Doyle Brunson) un restaurant celebru cu specific italian din Las Vegas: Roma Deli
  • Și-a vândut ultima brățară WSOP câștigată pe E-bay pentru suma de 11.600$ pentru a ajuta victimile cutremurului ce a avut loc la începutul anului în Italia în regiunea Amatrice

SECRETELE CAZINOURILOR (XXII) Ferma animalelor, altfel: conceptul din spatele rezervației de lei marca MGM

 -Oana Mihalache

Cei care sunt pasionați de jocurile de noroc sunt aventurieri prin definiție: le place adrenalina, suspansul din timpul jocurilor, intriga din timpul acestora, competiția pentru întâietate. Ei bine, unele forme de entertainment oferite de cei care dețin cazinourile exploatează tocmai aceste propensiuni. Este și cazul unei rezervații naturale situată la doar câteva minute de Strip of Vegas, care adăpostește nu mai puțin de 40 de lei, mai multe păsări sălbatice și o girafă, considerată atracția acestui loc prin faptul că are un talent…cel puțin neobișnuit. Până acum câțiva ani, o parte a acestei rezervații era amenajată în cadrul cazinoului MGM Grand. Acest loc poate fi considerat un secret bine păzit al Vegasului.

”Festin cu bestiile”

Acesta este unul dintre ”sloganurile” afișate pe site-ul acestei ferme – numită Lion Habitat Ranch. Cei care vizitează acest loc au ocazia să și hrănească animalele – totul contra cost, fiind vorba în fond despre o afacere. În plus, vizitatorii se pot fotografia cu animalele. Președintele și fondatorul acestei ferme, Keith Evans, susține că organizația este una non-profit și că misiunea ei principală este grija pentru animale, facilitarea legăturii dintre acestea și oameni, fiind în continuă căutare de mijloace pentru a face acest habitat unul mai bun pentru animale. El lucrează cu felinele mari încă din 1970, ferma fiind deschisă din 1989.

Menționam la început faptul că girafa, pe care o cheamă Ozzie, este atracția principală a acestui habitat, motivul principal fiind acela că are un talent ascuns: poate picta. Dar asta nu e tot, pentru că vizitatorii pot pleca acasă cu un mic tablou realizat de aceasta. Costul unui astfel de tablou este cuprins între 40-60 de dolari, în funcție de mărimea pânzei.

Aflată la doar 20 de km de Strip of Vegas, ferma a devenit un loc des vizitat de jucătorii care simt nevoia să se relaxeze după o partidă de joc care le-a testat răbdarea și poate nervii. Ei bine, acest spațiu care acoperă patru hectare poate fi considerat de unii o oază de liniște, însă alții îl pot asemui cu adrenalina din timpul unui joc. Apropierea de un leu poate fi văzută ca o provocare chiar și de cei mai experimentați jucători – care sunt familiarizați cu adrenalina. Pentru a hrăni girafa vizitatorii trebuie să achite o taxă de 20 de dolari, iar pentru lei prețul este de 100 de dolari pentru jumătate de kilogram de mâncare. Pentru cei mai curajoși, cei de acolo oferă posibilitatea unui tur ”behind the scenes”, ceea ce implică trecerea în habitatul natural al leilor și apropierea de ei. Costul pentru un astfel de tur este de 125 de dolari de persoană, o sumă modică pentru un jucător care uneori plătește această sumă pentru un buy-in. Turul are o durată de 90 de minute.

Prețurile de intrare în habitat variază, având în vedere că se oferă discounturi de grup și pentru cei care vin în familie, însă prețul standard pentru un adult este de 25 de dolari, pentru copii este gratuit. Gratuitate au și cei care doresc să intre chiar de ziua lor de naștere, sau într-o zi aleasă de ei în luna respectivă în cazul în care habitatul nu este deschis în ziua respectivă. Cel mai ridicat preț este fixat pentru o sesiune cu totul specială: un training de trei ora alături de îngrijitorii leilor, care costă 800 de dolari.

Leii, mutați din cazino în rezervație

Pentru cei familiarizați cu Vegasul, leii puteau fi văzuți, până în 2012, în interiorul cazinoului MGM Grand. Keith Evans ducea leii zilnic acolo – și a făcut asta timp de 11 ani, în așa fel încât animalele nu petreceau niciodată noaptea la hotel, iar ziua puteau fi admirați din spatele unei vitrine de către vizitatori. Acest habitat din interiorul cazinoului a fost inaugurat în 1999, cu un tunel în interior pentru ca vizitatorii să poată traversa practic zona în care stăteau cei șase lei aduși zilnic acolo, putând trece chiar pe sub ei. Această zonă a fost închisă în urma demarării unui proiect de renovare de către cei de la MGM.

De altfel, leul este și un simbol folosit de MGM pentru logo-ul companiei, prin urmare acest demers de aducere a leilor în interiorul cazinoului a avut și rațiuni de marketing, respectiv branding. Pe de altă parte, publicul țintă a fost bine ales, având în vedere că cei prezenți zilnic în cazinouri sunt în căutare de senzații tari și iubesc adrenalina. Acest concept – considerat un tribut adus simbolului companiei MGM, leul – a fost aproape de a fi compromis în 2010, atunci când unul dintre îngrijitori a fost atacat de un leu. Momentul a fost însă depășit la nivel de imagine, probabil și datorită faptului că îngrijitorul nu a fost rănit serios.

Un secret al Vegasului? Nimic nu mai poate fi considerat secret în epoca internetului, însă acest habitat al leilor este cu siguranță un secret pentru mulți dintre cei care vizitează cazinourile. Aceste forme de entertainment, de recreere sau de escapism sunt însă tot mai căutate în rândul jucătorilor, așa încât secretele sunt deconspirate chiar de cei care ar trebui să le păzească.

Charles și Phyllis Frias – două modele ale Nevadei, cu inimi generoase

de Oana Mihalache

Numele Frias are o rezonață aparte pentru cei care cunosc istoria Vegasului. Asta pentru că soții Charles și Phyllis Frias au lăsat acestui oraș nu doar o companie de transport care le poartă numele, ci și câteva instituții simbol care amintesc de legătura lor specială cu Vegasul. Cei doi au rămas în istorie nu doar ca doi antreprenori de succes, dar și ca o pereche exemplară de filantropiști, fiind dedicați – la fel ca mulți oameni de afaceri din Vegas – cauzelor nobile sau civice. Cei doi s-au căsătorit în Texas în 1958, la doi ani după ce Phyllis a intrat în U.S. Air Force Ohio, o carieră la care avea să renunțe pentru aventura antreprenoriatului în Vegas, alături de soțul ei. Mai multe despre povestea și reușitele celor doi, în rândurile de mai jos.

Frias, un nume de ținut minte

Nu doar ”ce se întâmplă în Vegas rămâne în Vegas”, uneori chiar cine călătorește în Vegas rămâne acolo. Ei bine, așa s-a întâmplat și cu Charles și Phyllis, care în 1958 descopereau acest oraș și ceva i-a atras în acest loc, așa că au dat cu banul: să rămână sau nu? Nu doar că au rămas, ei venind din Texas, dar după doar patru ani, în 1962, Charles achiziționa prima companie de transport, care mai târziu avea să devină parte a unui palmares extins de companii. Compania se numea ABC Union Cab Co., iar pentru a conduce această afacere, experiența lui din trecut ca șofer s-a dovedit a fi extrem de utilă. Serviciile de transport oferite de companiile familiei Frias includeau limuzine, mașini de navetă și autobuze, iar după unele estimări au ajuns să reprezinte o treime din industria de transport din sudul statului Nevada. Dezvoltată sub numele de Frias Transportation Management, ”compania mamă” înființată de cei doi cuprinde cinci companii de taxi, respectiv Ace, A NLV, Union, Vegas-Western și Virgin Valley, dar și Las Vegas Limousines și Airline Shuttle, care deservesc atât Vegasul cât și alte orașe din sudul Nevadei.  Datorită unei etici a muncii de invidiat, dar și perseverenței celor doi, Frias Transportation Management a ajuns să fie cunoscută ca cea mai mare companie de transport din Vegas.

”Două modele ale Nevadei, cu inimi generoase”

Chiar dacă în acest domeniu au cunoscut succesul în afaceri, soții Frias nu s-au limitat la atât. În 2003 o școală elementară din Nevada a primit numele lor – Charles and Phyllis Frias Elementary School – care acum găzduiește nu mai puțin de 800 de elevi, de la nivel preșcolar până la clasa a 5-a. În 2004, guvernatorul statului Nevada de la acea vreme, Kenny Guinn, spunea despre Charles și soția sa că sunt ”două modele ale Nevadei, cu inimi generoase”, marcând astfel inaugurarea școlii, construită pentru comunitatea din Southern Highlands, la cateva zeci de kilometri de Strip of Vegas. Școala a primit numele lor pentru a onora implicarea lor umanitară și acțiunile prin care cei doi au ajutat comunitățile din sudul Nevadei. Mai mult, Charles și Phyllis au fondat mai multe burse educaționale, cu ajutorul cărora mulți copii au putut avea acces la educație. Un program de burse dedicat studiilor de mediu din cadrul Universității din Nevada le poartă numele. Asocierea cu mediul nu a fost întâmplătoare, având în vedere că cei doi iubeau natura – de aceea un parc deschis în 2012 poartă numele lui Charles Frias. Parcul este situat pe Bulevardul Decatur din Vegas și are spații dedicate fotbalului, spații verzi, un parc pentru câini, grădini și multe altele.

Un alt demers civic care poartă numele Frias este o stație de pompieri. În plus, este cunoscut faptul că familia Frias a fost mereu un contributor de nădejde pentru grupurile și organizațiile umanitare din Nevada.

Fără îndoială, compania de transport a rămas cea mai de succes inițiativă a familiei Frias: în 2015 compania avea 2.500 de angajați și peste 1.000 de taxiuri, limuzine și autobuze, care deserveau rezidenții și vizitatorii Vegasului.

Charles a murit în 2006, însă soția lui a dus mai departe atât afacerile, cât și numele lor. Când a murit Charles avea 84 de ani și a fost atunci menționat de către senatorul statului Nevada Harry Reid în publicația oficială a Congresului American, Congressional Record. La vârsta de 80 ani, în noiembrie 2016, Phyllis a pierdut o luptă cruntă împotriva cancerului, însă atât ea cât și soțul ei au lăsat Vegasului nu doar un brand: au lăsat multe dovezi ale implicării civice, o companie de transport de succes, dar și simbolul unor lupte – mai facile sau mai grele – în numele unor idealuri la capătul cărora s-au găsit fie grija pentru mediu, fie interesul pentru semeni. Aceasta este o altă față a Vegasului, a cărei istorie este nu una separată celei a lumii cazinourilor, ci una complementară ei.

Andre Agassi, tot ce a dat Vegasul mai bun tenisului

-Oana Mihalache

A renunțat la tenis de mai bine de un deceniu, în 2006, după ce a reușit remarcabile performanțe în acest sport, iar apoi a decis să se dedice acțiunilor caritabile. Un veritabil tenismen, un om dedicat pasiunilor și obligațiilor sale profesionale și nu doar, pe scurt un role model pentru cei tineri. Este vorba despre Andre Agassi, un nume cu o rezonață specială pentru Las Vegas – orașul său natal.

A reușit să ajungă, la un moment dat numărul 1 în tenis – în Aprilie 1995, iar între anii 1990-2000 era unul dintre cei mai aclamați tenismeni din lume. Nici nu este de mirare, având în vedere că palmaresul său profesional include, printre altele, câștigarea a opt turnee de Mare Șlem și o medalie de aur – cucerită în 1996 la Atlanta, la Jocurile Olimpice de Vară. În total, în timpul carierei sale de tenismen, a cucerit nu mai puțin de 60 de titluri la simplu. Lăsând la o parte titlurile cucerite și performanțele ”bifate” în turnee, lumea tenisului îi este datoare cu un lucru: prin carisma, dedicarea și felul său de a comunica cu publicul au făcut ca tenisul să devină mai popular și să intre în categoria sporturilor vedetă. Dacă statutul său de cel mai bun tenismen din istorie este discutabil și poate fi contestat de critici, un lucru este cert și aproape unanim acceptat: Agassi are cele mai buni lovituri din istorie la returul de serviciu. Putem spune că asta este cea mai importantă amprentă pe care a lăsat-o în tenis.

După ce a ieșit din această lume, Agassi a decis că vrea să își lase amprenta și asupra unor cauze care se bucură de mai puțin ”succes” și au mai puțină vizibilitate: cauzele sociale. Ei bine, el s-a întors în orașul natal Vegas, pentru a ajuta comunitățile vulnerabile de acolo. În ultima vreme este văzut rar în public, având o familie formată din soția sa, Steffi Graf, și doi copii – un băiat și o fată – și fiind implicat în activitățile fundației de caritate pe care o conduce și care îi poartă numele – Fundația Agassi pentru Educație.

După o îndelungată absență, Agassi a fost văzut recent la un eveniment din Melbourne, la care se afla în calitate de ambasador Longines, brand pe care îl promovează încă din 2007.

Munca sa în slujba comunității din care a plecat și-a extins tentaculele treptat, de la ajutarea copiilor defavorizați la construirea unor centre educaționale. În 1997 a făcut o donație către organizația Child Haven, prin care a fost construită o mică școală, apoi prin fundația lui a alocat fonduri de 720.000 de dolari prin care a fost construit un centru destinat copiilor cu probleme fizice sau psihice, prevăzut și cu spații de carantină pentru cei cu boli infecțioase. În 2001 Agassi a inaugurant o academie în Las Vegas – Agassi College Preparatory Academy, prin care copiii supuși unor riscuri de sănătate sau sociale puteau urma cursuri gratuite în vederea admiterii la facultate. Peste 1.200 sunt înscriși la această școală, prima generație de absolvenți din 2009 înregistrând o rată de admitere la facultate de 100%. Munca lui nu s-a oprit aici, iar în 2007 s-a alăturat mai multor nume celebre – printre care Muhammad Ali, Lance Armstrong, Jeff Gordon sau Tony Hawk – pentru a înființa o organizație de caritate numită Athlets for Hope, pentru a ghida sportivii de performanță care vor să se implice în acțiuni caritabile. Până la finalul anului 2015, fondul deschis de el pentru construirea unor școli reușise să construiască peste 70 de școli, deservind 35.000 de elevi.

Dedicarea lui pentru aceste acțiuni este una totală, nu cum – așa cum avea să recunoască mai târziu – a fost cea pentru tenis. În cartea sa autobiografică lansată pe piață în 2009, Agassi spunea că a ajuns să urască sportul care l-a făcut celebru: ”Joc tenis pentru a avea o carieră, chiar dacă urăsc acest sport, îl urăsc cu o pasiune neagră și secretă, și l-am urât dintotdeauna”.

Implicarea în acțiuni caritabile nu a trasat însă limite pentru Agassi: el s-a implicat și în promovarea unor reforme în educație, sprijinirea unor investiții, dar s-a implicat și în domeniul real estate. De asemenea, fundația dedicată copiilor sprijină acum și proiecte din Uganda, un exemplu fiind cumpărarea unei ambulanțe pentru a ajuta copiii de acolo, mai ales pe cei din tabere de refugiați, proiect implementat în 2009.

Chiar dacă a afirmat că nu a fost dedicat trup și suflet carierei din tenis, în care de altfel a excelat, este limpede că implicarea în proiecte caritabile reflectă dedicare 100%. În plus, Agassi rămâne unul dintre cele mai de succes staruri ale Vegasului, care a stat deoparte de lumea cazinourilor, însă a reușit să aducă un omagiu acestui oraș în alte moduri: prin performanță sportivă și prin implicare în comunitatea din care a plecat, dar și în alte colțuri din lume.

Willie Nelson, un titan al muzicii country americane care și-a ”împrumutat” talentul Vegasului

-Oana Mihalache

Uneori, succesul arată firesc în normalitatea lui, iar talentul se împacă perfect cu modestia, dar și cu strălucirea și luxul. Concomitent. Ei bine, un exemplu care le încorporează pe toate acestea este Willie Nelson, un nume mai puțin cunoscut în lumea mainstream a muzicii, însă un icon pentru fanii genului country, în special în SUA, dar și pentru cei care cunosc istoria recentă a Vegasului. Cine este Nelson, cum a ajuns să fie cunoscut pentru muzica pe care o cântă, ce îl leagă de Vegas și ce rol a avut marijuana în viața sa? Casino Inside a adunat toate aceste informații și vi le prezintă în rândurile de mai jos.

”Crazy”, ”Red Headed”, ”Stranger” sau ”Stardust” – sunt câteva dintre hiturile care au făcut furori printre fanii genului country. Toate îi aparțin lui Willie Nelson, care are la activ peste 350 de albume, multe piese compuse, și mai multe cântate, toate într-o carieră de peste șase decenii. Și-a câștigat reputația ca autor, actor, dar și ca activist, recunoașterea pentru toate aceste roluri venind și prin câștigarea multor premii, dar și prin recunoaștere publică, mult mai valoroasă pentru un artist onest cu sine și cu munca sa, așa cum este și Nelson.

Nelson și Familia.

Fiind un familist incurabil, nu este un secret pentru fanii artistului în vârstă de 83 de ani că preferă să meargă în turneu cu Familia – așa se numește trupa lui de suflet, alături de care își cântă și acum hiturile. De altfel, copilăria a fost și perioada în care s-a format ca artist și care l-a transformat într-un meloman. Alături de sora sa Bobbie, Nelson a fost crescut de bunicii săi, ambii activi în lumea muzicii. Amândoi au învățat să cânte la pian, iar începând din 1973 au și cântat împreună, în înregistrările din care a rezultat albumul Shotgun Willie. De altfel, în jurul acestui album s-a alcătuit și formația cu care Willie avea să meargă în turnee.

Activitatea. Viața. Pe scurt.

Dacă ar fi să evaluăm activitatea unui artist după timpul petrecut în turnee, atunci singurul rival al lui Nelson ar fi Bob Dylan. Are deja programate 30 de reprezentații pentru acest an și a participat la nu mai puțin de 50 în 2016 – concerte, festivaluri, acțiuni caritabile. Un lucru comun tuturor concertelor susținute de Nelson este acela că nu respectă niciodată aceeași ordine a pieselor, însă mai mereu încinge atmosfera cu versurile ”Whiskey River”, după care urmează – aleatoriu sau nu – “Good Hearted Woman”, “Beer for My Horses”, “Mamas Don’t Let Your Babies Grow Up to Be Cowboys”, “On the Road Again” și “Always on My Mind”, printre altele. În afară de cariera muzicală, Nelson a jucat în peste 30 de flme, a scris mai multe cărți și a fost implicat în multe acțiuni de activism civic, temele predilecte fiind folosirea combustibililor fosili și legalizarea marijuanei. De altfel, el însuși a fost de-a lungul vremii un consumator împătimit de marijuana, recunoscând asta cu cea mai mare lejeritate. Mai mult, acum vinde chiar el marijuana, sub brandul propriului nume. ”Am cumpărat destulă marijuana, iar acum vând pentru a mă revanșa”, a declarat pentru publicația The Guardian. În afară de aceste subiecte, în 2016 a devenit și activit politic, prin atitudinea anti-Trump, în numele căreia a compus mai apoi melodia inspirată de actualul președinte al SUA – ”Delete and Fast-Forward”, care va fi inclusă în albumul ”God’s problem child”, ce va apărea în primăvară.

Copilăria lui Nelson a fost marcată de Marea Depresiune, fiind crescut în Texas. A scris prima piesă la vârsta de 7 ani, iar la 10 ani a început să cânte la chitară într-o formație de polka. A fost crescut de o bunică destul de conservatoare, fiind creștină practicantă. De altfel, chiar el a fost o vreme credincios, însă a devenit sceptic de-a lungul anilor și consideră prohibițiile susținute de biserică absurde. Primele lui ”locuri de muncă” au implicat vânzarea de aspiratoare și enciclopedii în regim door-to-door, asistent de instalator, apoi a lucrat ca DJ, având propria emisiune de radio. În 1960 și-a vândut prima melodie pentru 100 de dolari, iar un an mai târziu a devenit cunoscut ca și compozitor. Un lucru mai puțin știut despre el este acela că a cochetat cu viața militară, fiind cooptat în Air Force, însă mai apoi respins din cauza unor probleme medicale. În urma acestei experiențe a compus apoi ”No place for me”.

Willie și Vegasul.

Pe data de 29 ianuarie a fost programat un concert cu Nelson în celebrul Venetian Casino din Vegas. Această reprezentație nu este una singulară, cântărețul fiind o prezență obișnuită a cazinourilor de pe faimoasa The Strip of Vegas. Shirley Collie, cea de-a doua mare iubire a artistului, avea să îi devină soție chiar în Las Vegas. Vocea răgușită, stilul rebel, atitudinea directă – toate acestea au fost ingrediente care l-au făcut pe Nelson plăcut în fața jucătorilor de gambling. Din acest motiv el a revenit des pe scenele din cazinouri, unde a cântat cele mai cunoscute hituri ale sale și unde le-a dat șansa oamenilor de a rezona cu ideile și stilul lui de a aborda orice problemă – tranșant, fără ocolișuri. Nelson nu este un produs al Vegasului, însă prin talentul său și prin mesajele transmise a fost mereu bine venit în lumea lipsită de inhibiții a cazinourilor!