de Valentin Macovei

Este mai bine pentru un parior să joace 30 sau 300 de pronosticuri pe lună? Vom încerca să răspundem la această întrebare care îi macină pe foarte mulți dintre pasionații de pariuri sportive în cele ce urmează.

Printre sfaturile furnizate de către specialiștii în pariuri sportive se regăsesc de fiecare dată aceleași idei, dintre care le vom enumera pe cele care sunt cel mai des întâlnite și totodată acceptate de profesioniști la unison:

• Conturarea unui buget de sine stătător pentru pariuri, care să nu implice fondurile necesare altor cheltuieli și a cărui eventuală pierdere să nu-i afecteze bunul mers al lucrurilor celui în cauză;
• Aplicarea unei strategii de money management în miză fixă sau ajustabilă pe o scară de la 1 la 10;
• Specializarea pe un anume sport, pe câteva competiții și pe câteva echipe sau sportivi;
• Respectarea strategiei stabilite inițial și setarea unor așteptări realiste, cum ar fi un profit de 5% după fiecare rulaj (întreg) al băncii.

Toate bune și frumoase, însă în ceea ce privește conceptul de specializare în pariuri sportive există destule păreri care se bat cap în cap – și pe bună dreptate.

Atunci când se vorbește despre specializare, se spune că alegerea unor nișe cât mai obscure reprezintă de cele mai multe ori mutări câștigătoare. Ni se spune că în partidele din principalele competiții sportive ale lumii nu se prea găsesc pariuri cu valoare, lucru care este de cele mai multe ori adevărat, însă această frază omite o bună parte din adevăr.

Despre ce este vorba? Treaba stă în felul următor:

• Meciurile din sporturile și competițiile mai puțin populare au cote la care operatorii opresc o marjă de câștig mult mai mare decât la cele din campionatele de top. Da, adică spre exemplu la partidele de Premier League, la liniile principale putem găsi payout-uri de peste 97%, lucru care nu poate fi spus și despre meciurile din liga a 4-a din Germania.
• Casele de pariuri sportive le oferă utilizatorilor posibilitatea de a juca sume destul de mici pe meciurile care nu se bucură de o foarte mare expunere, tocmai pentru că riscul unui blat este foarte ridicat în astfel de confruntări. Și mai mult decât atât, jucătorii care câștigă câteva pariuri consecutive într-o astfel de competiție sunt rapid limitați sau chiar interziși pe site.
• Nu li se deschid multe piețe de pariuri partidelor din turnee relativ necunoscute, iar oferta se publică de cele mai multe ori foarte târziu, iar în anumite cazuri putem paria pe astfel de jocuri numai live.
• Un alt mare minus este că ligile obscure nu sunt de regulă listate pe platformele de Betting Exchange, dar chiar și când acest lucru se întâmplă, oferta nu este aproape niciodată completă, astfel încât pariorul nu se poate baza că va putea găsi o cotă decentă pentru pronosticul vizat.
• Evenimentele sportive de mâna a doua nu se bucură de o acoperire decentă în mass-media (de cele mai multe ori fiind vorba de partide netelevizate) și nici pe rețelele de socializare, astfel încât o accidentare de ultim moment a unui jucător de fotbal important va trece de cele mai multe ori neobservată de către parior până la startul partidei.

Chiar și dacă nu am lua în calcul competițiile mai puțin cunoscute, trebuie să recunoaștem faptul că și specializarea pe două campionate relativ populare ne-ar restrânge foarte mult numărul de pariuri pe care îl putem juca lunar, lucru care în mod teoretic ne reduce semnificativ și profitul la care putem spera.

În antiteză, argumentele principale pentru jucarea unui volum mare de pronosticuri în fiecare lună sunt fără îndoială anularea reciprocă a ghinionului și a norocului, precum și maximizarea profitului net obținut de jucător. Calculul este simplu: la un randament (realist) al investiției de 5%, pariorul trebuie să joace cât mai multe pariuri pe lună pentru a câștiga cât mai mulți bani.

Gândindu-ne că echipele de fotbal au de regulă între 4 și 6 meciuri pe lună, ne dăm seama că treaba nu este prea roz pentru un parior nișat pe sportul rege care alege calea specializării, în timp ce un specialist din tenis poate juca mult mai multe pariuri într-o lună dacă urmărește îndeaproape – să zicem – 10 sportivi.

Paradoxul întâlnit în această situație este următorul: specializarea îl va ajuta în mod cert pe parior să stabilească un număr mai mare de predicții corecte, însă acest lucru se va produce după un număr mare de ponturi jucate. Practic, jucând numai câteva pronosticuri pe săptămână, un parior nișat riscă să fie afectat foarte tare de ghinion și chiar să iasă pe minus la sfârșit de an. Astfel, un parior care nu este atât de specializat și care are un randament al investiției mai mic poate realiza mai mult profit (și mai repede,) atâta timp cât are un volum substanțial mai mare de ponturi jucate.

Totuși, care ar putea fi cea mai bună variantă, cea a specializării pe câteva competiții/echipe/sportivi sau jucarea unui volum considerabil de ponturi lunar? Este foarte greu să răspundem la această întrebare, întrucât există destul variabile care trebuie specificate înainte de a da un răspuns (bineînțeles, în mod particular și fără să generalizăm).

Dacă am răsfoi mai multe site-uri de predicții din lume vom observa că marea majoritate a tipsterilor de top nu pariază pe fotbal, deși acesta este cel mai pariat sport de pe planetă. Pe de altă parte, ne putem gândi că este mult mai ușor de trucat un meci de tenis decât unul de fotbal. Iată că putem întâmpina reale dificultăți și în ceea ce privește alegerea sportului pe care pariem – asta dacă dorim să tratăm pariurile cu seriozitate și nu ca pe un hobby.

Cel mai bun lucru pe care îl poate face un parior care dorește să se perfecționeze și să urmeze o abordare profesionistă este să-și aleagă un model de succes și să-și facă bine temele. Da, mai exact să încerce să-i copieze stilul de joc al unui tipster eficient, urmărindu-i istoricul și citindu-i analizele (acolo unde acest lucru este posibil). Abia după ce jucătorul dobândește ceva experiență și are ceva date poate să-și revizuiască stilul de joc în baza evidenței ținute, cu speranța de a progresa din aproape în aproape.

Atenție însă, pentru că acest lucru nu garantează neapărat reușita, însă cel puțin îți oferă un parcurs care să favorizeze maturizarea parioristică, lucru fără de care nimeni nu poate spera la profit pe termen mediu și lung!