Tag Archives: Parior

Cum poți deveni un parior mai bun fără să joci neapărat pariuri individuale

de Valentin Macovei

Nu suntem toți făcuți astfel încât să putem deveni pariori iscusiți și să trăim din această meserie. Dacă ne-am dat câtuși de puțin silința să aflăm care sunt pașii de urmat pentru a paria ca profesioniștii, cu siguranță am aflat că trebuie să mizăm 2% din bancă pe pariuri individuale, încercând să găsim valoarea ascunsă în cotele furnizate de diverși operatori de pariuri online.

Dar poate că nu dispunem de un buget suficient de mare pentru a putea alimenta cel puțin 5 conturi de pariuri diferite și pentru a putea simți ceva dacă atingem un randament al investiției de 5%. Sau poate că nu simțim adrenalina aceea cu care suntem obișnuiți dacă jucăm numai pariuri individuale, care de cele mai multe ori sunt plasate pe rezultatul mai puțin probabil, din cauza cotei mai bune care pare să aibă ceva mai multă valoare decât pariul pe favorit.

Și poate că nu avem timp sau pur și simplu nu ne place să ne petrecem ore în șir analizând partidele și despicând firul în patru, pentru a estima cât mai eficient cu putință cotele reale ale evenimentelor vizate, dar nici să ne specializăm pe două sau trei campionate, ci ne place să pariem pe meciurile populare ale fiecărei zile.

Ce înseamnă asta, că suntem condamnați să fim pierzători eterni la pariuri sportive și că trebuie să ne mulțumim cu eticheta de loseri? Nicidecum. Chiar dacă la nivel teoretic o abordare diferită față de cea a profesioniștilor are șanse infime de reușită, nu trebuie să generalizăm. Ne putem face singuri norocul și putem spera la profit chiar și dacă nu respectăm acele principii.

Bine, asta nu înseamnă că trebuie să ne luăm lumea în cap…

Este cert că nu vom ajunge nicăieri dacă biletele noastre vor arăta precum pomelnicele bunicii. Totuși, există o cale intermediară sau mai bine spus, câteva strategii care le-au permis unor pariori să aibă succes, cel puțin pe termen mediu, dacă nu lung. Să discutăm puțin despre câteva dintre ele:

Strategia „Cotă 2 de 3 ori și de la capăt”

Aceasta este una dintre cele mai vechi strategii funcționale pe care le-am încercat. Deși este destul de riscantă, are un grad de fezabilitate moderat și pare să întrunească aproape toate necesitățile unui parior de rând. La bază, strategia folosește un money management simplu: banca se împarte la 4 și fiecare felie reprezintă o mână.

Să spunem că avem o bancă de 400 RON, miza unei mâini ar fi de 100 RON. Vom paria cei 100 RON pe un bilet cu o cotă de aproximativ 2. Poate fi chiar și 1.85, dar și 2.25, întrucât cota în sine nu trebuie să aibă o pondere atât de mare în alegerea ponturilor, ci mai de grabă șansa lor de reușită.

Ca reguli le bază, nu se vor juca niciodată soliști (ci doar șansă dublă sau handicapuri) și nici pariuri individuale sau bilete cu mai mult de 3 pronosticuri. Cu alte cuvinte, vom alege două sau trei selecții. Dacă jucăm două selecții, putem aveam cote de 1.40 x 1.45, 1.20 x 1.70 sau 1.30 x 1.60, iar în cazul în care avem 3 selecții vom avea nevoie de cote de felul acesta: 1.30 x 1.25 x 1.25 sau 1.15 x 1.50 x 1.20.

Ideea este să câștigăm 3 pariuri consecutive, în condițiile în care după fiecare câștig vom reinvesti suma inițială și profitul generat de aceasta. Cu alte cuvinte, vom rostogoli suma de 3 ori, sperând să atingem o cotă totală de aproximativ 8, însă poate fi și 7.30 sau 9.20, deci nu trebuie să fim atât de preocupați de cotă.

Cel mai important sfat vizavi de această strategie este să nu căutăm pariuri ca să facem cota. Dacă efectiv nu suntem convinși de suficiente pariuri pentru a atinge cota de 2, fie putem paria ponturile de care suntem siguri, fie putem sări respectiva zi.

În mod normal, putem încerca să mergem cu o mână până la capăt, dar unii pariori preferă să meargă în paralel cu mai multe mâini, pentru a nu trăi o dezamăgire atât de mare atunci când se întâmplă să se piardă pariul de la pasul numărul 3. Aici, sincer, totul depinde de preferință…

Șirul dublelor

O foarte mică parte dintre pariorii iscusiți din lume joacă bilete combo, însă acestea au nici mai mult și nici mai puțin de două selecții. Și mai interesant este că de regulă, aceștia nu urmăresc obținerea unei cote anume, ci efectiv cuplează câte două pronosticuri pe bilet, bineînțeles, jucând o miză identică pe fiecare bilet.

De ce să joace totuși duble, deși sunt perfect conștienți de faptul că la fiecare selecție adăugată pe bilet casa de pariuri își multiplică marja de câștig și implicit, pariorul pierde din valoarea pariului?

Răspunsul este un pic bizar și greu de explicat. Totuși, dacă ne gândim că având două cote de 2 pe bilet ajungem la o cotă totală de 4, înseamnă că avem nevoie să nimerim numai 25.1% dintre pariuri pentru a realiza profit. Totodată, chiar dacă valoarea cotei totale este puțin redusă în comparație cu un pariu simplu, nu pare deloc greu să câștigi 3 bilete cu două selecții din 10 jucate, nu? Ei bine, dacă nu încercăm, nu ne vom da niciodată seama cu exactitate!

Metoda pariorului stresat

Aceasta este strategia folosită cu succes de către un parior de la noi din țară, care își rotunjea veniturile în mod constant, dublându-și practic salariul pe care îl câștiga la locul de muncă. Totuși, mă simt nevoit să menționez faptul că pariorul cu pricina se plângea foarte des de stresul care i-l crea această strategie.

Metoda pariorului stresat era una foarte simplă: Acesta își făcea zilnic o selecție de pronosticuri pe care le evalua ca având cele mai mari șanse de reușită. Am văzut câteva zeci de bilete de-ale lui și vă pot spune că includeau predicții din mai multe sporturi și chiar opțiuni de pariuri ceva mai puțin folosite, cum ar fi pariurile pe numărul de cornere la fotbal și altele de acest gen; marea majoritate a pronosticurilor erau însă pe goluri, la meciurile de fotbal, cu precădere pe tipul de pariu Peste 1.5 goluri.

La final, își pregătea 3 sau 4 bilete cu câte 4-5 pronosticuri, ce aveau cote totale cuprinse între 3.50 și 5.00, sortându-le după ora de începere a evenimentelor sportive. Cu alte cuvinte, trebuia ca fiecare bilet să se încheie înainte ca următorul să înceapă.

Ideea lui era simplă: își stabilea un profit vizat, de regulă undeva între 100 și 150 RON, după care paria primul bilet calculând miza în funcție de cota biletului #1 și de obiectivul stabilit. Dacă biletul câștiga, fie renunța să mai parieze în ziua respectivă, fie o lua de la început cu o altă mână. Dacă biletul era necâștigător, recalcula miza adăugând și pierderea pentru a obține același profit.

În zilele în care niciunul dintre biletele jucate nu câștiga, accepta înfrângerea și continua a doua zi în același mod, fără să mărească miza în vreun fel. Din ce mi-a spus, nu avusese nici o lună pe minus, ci din contră, realiza profituri mai mici sau mai mari însă cel minim nu era deloc mic. Acum nu pot să bag mână în foc pentru el, însă ce vă pot spune este că i-am văzut multe bilete câștigătoare…

Pariorul care a inventat strategia mi-a spus așa: „Dacă nu ești în stare să prinzi un bilet de cotă 4 din 4 jucate pe zi, înseamnă că trebuie să te lași de pariuri”. Bine, să nu fim nici chiar atât de duri, mai există și zile proaste, însă sper că s-a înțeles ideea de bază. Ca bancă de pornire, pariorul îmi recomandase să am suficienți bani pentru a acoperi 4 zile de pariuri pierzătoare și cam atât.

Strategia „Cota 2 pe săptămână”

Această strategie este extrem de simplă, însă necesită foarte multă răbdare din partea pariorului – calitate care le lipsește, din păcate, celor mai mulți dintre cei pasionați de risc. Deși nu este un Easy Money, întrucât are un obiectiv extrem de realist, această strategie este una cât se poate de precaută.

Practic, se împarte banca la 4 și se încearcă obținerea unei cote de 2 selectând cele mai sigure selecții ale unei săptămâni. Se poate paria fie individual pe pronosticuri, rostogolind suma până la atingerea cotei de 2 sau pur și simplu realizarea unui bilet. Ideea este însă, să nu se joace cote mai mari de 1.20 și să se evite soliștii.

Se pot juca cote foarte mici, însă nu trebuie să selectăm toate selecțiile dintr-o singură zi, ci mai de grabă să urmărim partidele din următoarea săptămână și la final, să selectăm cele mai sigure ponturi pentru a le paria.

Dacă pierdem biletul, putem continua să jucăm în respectiva săptămână, însă dacă câștigăm, ar fi indicat să nu ne grăbim în a paria din nou, ci să așteptăm următoarea săptămână pentru a juca următorul bilet, cu aceeași miză, bineînțeles. Este adevărat că această strategie este destul de lentă, însă cei care dețin calitatea răbdării pot profita de pe urma ei.

În încheiere, nu pot decât sper că cel puțin una dintre aceste strategii este pe placul tău și că vei încerca să o pui în aplicare. De cele mai multe ori, te vei putea lăsat de bunul simț, care îți va spune unde ai greșit și ce ai de făcut. Nu uita să te distrezi, pentru că până la urma, asta este cel mai important!

Ce pariem la Wimbledon 2013?

Text: Mircea Panait

Marele turneu de tenis de la Londra a început de 3 zile. Ne-am oprit la acest important turneu de Mare Șlem pentru farmecul lui deosebit asupra fanilor tenisului dar și asupra pariorilor. Este drept că vara tenisul ne oferă cele mai multe și mai interesante pariuri, cel puțin până la începerea marilor campionate ale Europei.

Pe lângă partidele masculine și feminine (bineînțeles și cele de dublu), pe lângă pariurile pe câștigătorul partidei, cu care suntem deja obișnuiți, un mare turneu de tenis ne oferă și multe alte oportunități care se regăsesc în pariurile speciale. Dar, să le examinăm aici cu ceva mai multă atenție:

Cine va câștiga turneul?

La începutul turneului era considerat mare favorit sârbul Novak Djokovic care are o cotă de 2.10, urmat de scoțianul Andy Murray cu 4.33 și de proaspătul câștigător al Roland Garros-ului, Rafael Nadal cu 5.00. Între timp spaniolul a fost eliminat de belgianul Steve Dacris. De 7 ori câștigător pe iarba londoneză, elvețianul Roger Federer este cotat al patrulea la 9.00. La mare distanță, urmează francezul J.V. Tsonga la 26.00. Urmărind tabloul de joc este foarte dificil de făcut aprecieri, însă avem rezerve față de cota pentru victoria lui Nole care pare subdimensionată, în timp ce Tsonga ar putea face o figură frumoasă și ajunge cel puțin în semifinale.

În turneul feminin, mare favorită este Serena Williams la o cotă aproape neverosimil de mică 1.40. Cu certitudine cota este influențată de forma excelentă arătată de Serena în acest an…dar pe iarbă o alunecare este oricând posibilă. La mare distanță urmează favorita nr. 2, Maria Sharapova, la cota 6.00, urmată de Victoria Azarenka la cota 11.00. Pariul nostru este pe Angelique Kerber (a 7-a favorită pe tabloul principal) la cota de 67.00. Cotele de mai sus sunt de la Bet365.com

Cine va servi cei mai mulți ași?

Considerați ca fiind jucătorii cu cel mai solid joc la serviciu, Milos Raonic și John Isner par principalele alegeri pentru cel mai bun servant al turneului. În acest an, până în prezent, canadianul Raonic are la activ 346 de ași în timp ce Isner este deja la 362. Singura problemă este că niciunul dintre cei doi nu a trecut până acum de runda secundă pe iarba de la Londra. În aceste condiții, multe priviri se îndreaptă către francezul Jo-Wilfried Tsonga. Acesta a făcut semifinală aici anul trecut și vine după altă semifinală făcută la Roland Garros ceea ce arată că are mare poftă de joc în acest an. Are 287 de ași serviți până la începerea turneului, deci misiunea nu pare chiar imposibilă. Sam Querrey și Andy Murray par și ei în cărți pentru cel mai bun servant în acest turneu dar nu trebuie nici măcar o clipă să îl subestimăm pe campionul de anul trecut. Cel care a servit 50 de ași într-o singură partidă în 2009, cel care are 7 titluri la activ, Roger Federer.

Cu toate acestea, mulți specialiști în tenis sunt sceptici că anul acesta va fi doborât recordul numărului de ași serviți de-a lungul turneului. Acest record datează din 2001 și îi aparține lui Goran Ivanisevic care a servit 212 ași în drumul său către titlu.

La Skybet.com Tsonga este favorit având cota 7.00, urmat de Andy Murray la cota 8.00. Tot cota 8.00 o are și Milos Raonic la Bwin, în timp ce John Isner are cota 9.50 la Paddy Power.

Cine va avea cel mai rapid serviciu?

Un pariu asemănător cu cel de mai sus doar că acesta are mai puțină presiune pe câștigător. Un serviciu bombă și este de ajuns. Și aici Raonic și Isner sunt favoriți. Lor li se adaugă Tsonga, Murray, Janowicz și Berdych.

Surpriza poate să vină din partea croatului Ivo Carlovic care a căzut 151 de poziții în clasamentul ATP dar, cu al doilea serviciu din istorie ca viteză, acesta este oricând o posibilitate demnă de luat în calcul.

Atât Isner cât și Raonic au cotă 4.50 la Bwin, în timp ce Tsonga are 6.00 la Skybet, aceeași cotă pe care o primește și Janowicz de la Ladbrokes.

Să nu piardă nici măcar un set?

Acesta este un pariu interesant și o cotă atractivă de 4.00 pe care le oferă Youwin pentru Serena Williams. Așadar, Serena să nu piardă un set de-a lungul întregului turneu. După ce a câștigat Open-ul Francez (pe o suprafață care nu îi este chiar dragă) americanca este în formă maximă pentru turneul de la Londra.

Durata celui mai lung meci?

În 2011 Isner și Mahut au disputat o partidă care s-a întins de-a lungul a trei zile.

Așa că este îndreptățită grija caselor de pariuri referitoare la durata partidelor: Ladbrokes oferă cota 1.83 pentru cea mai lungă partidă de la acest turneu care ar putea depăși 4 ore și 30 de minute în timp ce Betfred oferă cota 2.00 pentru cea mai lungă partidă fără a depăși durata de 4 ore și 30 de minute.

Pariuri și pariuri…trucate

Text: Mircea Panait

Din cele mai vechi timpuri, omul a dorit să își poată controla norocul. Pe măsura trecerii timpului a realizat că acest lucru este imposibil. Atunci a încercat să se dea bine pe lângă, să se pună bine cu hazardul.

În pariurile sportive, hazardul are un loc și un rol incontestabil. Este un factor pe care orice parior îl ia în calcul atunci când își stabilește miza. “Dar dacă nu bate X?”, “Dar dacă nu învinge echipa A?” sunt întrebări firești ce apar în mintea oricărui parior. În funcție de răspunsul pe care și-l dă, pariază, riscă o sumă de bani în consecință.

Ce se întâmplă atunci când, un parior citește, se informează, ori primește informații despre un meci posibil aranjat, cu rezultat care este știut dinainte? Cu siguranță are tendința să crească exponențial miza pentru acel pariu. Psihologic, înclinația spre un câștig rapid este uriașă, iar atunci când un parior a studiat un meci, să zicem Echipa A vs.  Echipa B 2.10  3.4  3.5. După ce a adunat toate datele și informațiile găsite, pariorul despre care vorbim, a ajuns la concluzia că pariul pe Echipa A este unul valoros și care merită luat în considerare pentru o miză de 10U. Cu puțin timp înainte de meci, pe diverse forumuri de specialitate apar informații potrivit cărora meciul este posibil să fie “aranjat” iar Echipa A să câștige la o diferență de două goluri. Această pseudo-informație îi întărește pariorului ideea de pariu valoros, îi confirmă potențialul lui, îi alimentează orgoliul…Următorul pas: mărirea mizei. Dacă inițial se oprise la o miză de 10U, acum mărește miza la 60U. Începe meciul, se termină meciul și, stupoare, rezultat egal. În acel moment pariorul realizează cu adevărat că a pierdut de șase ori mai mult decât intenționa să parieze. Încrederea în sine scade, dorința de a recupera imediat suma pierdută crește. Va urma o nouă pierdere, alți nervi, alte pariuri nereușite. Și totul a pornit de la o așa-zisă informație despre un meci, un pariu, o informație oferită de o sursă îndoielnică la puțin timp înainte de începerea meciului.

Mai sus este un scenariu oribil căruia, din păcate, îi cad pradă mulți dintre pariorii aflați la început de drum. Lumea sportului nu este una idilică. Pentru spiritul fair-play, înainte extrem de considerat de către competitori, astăzi se acordă premii. În lumea pariurilor sportive, pariorii câștigă sau pierd. Unii, mai puțini, câștigă, alții mai mulți, pierd. Casele de pariuri câștigă când pariorii pierd. Este o logică simplă. Așa cum în sport spiritul fair-play trebuie înțeles, protejat și promovat, tot așa pariorii, pariorii amatori, trebuie să înțeleagă că activitatea lor este una de divertisment, o activitate pe care trebuie să o faci cu plăcere, în timpul liber. Și astfel revenim la regula de bază a pariurilor sportive: Pariază atâta cât îți poți permite.

Periodic, presa de specialitate semnalează diverse cazuri de meciuri trucate, aranjate, blaturi, înțelegeri, șamd. Sunt relatate anchete ce privesc jucători, antrenori, arbitri, apropiați ai unor sportivi. Se lasă cu sancțiuni de toate felurile și sportul merge mai departe, pariurile la fel. Apoi apar diverse informații despre “mafia pariurilor”, “sindicate de pariori”, “piața asiatică a pariurilor”, multe dintre aceste date și informații au iz de poveste ori, și mai rău, de glumă proastă. Însă, printre rânduri, apar și fragmente de informații ce ar putea fi credibile, doar printre rânduri. Vremea aranjamentelor a trecut. Chiar și în fotbalul românesc (sic!) reciprocitățile, meciurile aranjate, blaturile au scăzut. Deși nu mai sunt așa vizibile, periodic apar diferite meciuri care ridică mari semne de întrebare atât prin desfășurarea evenimentelor în teren cât și în afara lui. Jucătorii în teren, managerul, patronul, diverși angajați, în afara lui. Premierea altei echipe în vederea obținerii unui rezultat este interzisă și sancționată de legea penală ca fiind o faptă de corupție. Dar să vedem factorii ce pot influența un meci de fotbal, să încercăm o sistematizare a lor:

–          Cele două echipe, fiecare formată din 10 jucători de câmp și un portar. Dacă jucătorii de câmp formează “mici grupuri”, aceștia pot influența decisiv desfășurarea unui meci. Deși pare o variantă verosimilă, nu uitați că fiecare echipă are un antrenor care este aproape imposibil de păcălit în astfel de situații. Portarul singur poate influența decisiv, direct sau indirect, soarta unui meci. Sunt cunoscute cazuri de portari care au pariat “cartonaș roșu” în meciul în care erau titulari și au forțat luarea acestui cartonaș, de cele mai multe ori ieșind din careu și comițând intenționat un henț, abatere sancționată cu “roșu” în cazul portarilor. Nu doar portarii, dar și jucătorii de câmp pot provoca cartonașul roșu, ori acumulând două cartonașe galbene, ori comițând vreo abatere gravă pentru care sunt eliminați.

–          Desfășurarea partidei: au fost multe cazuri în care, o echipă a condus la pauză iar în final a pierdut partida. Răsturnare de scor pauză/final = cota peste 30. Miză rezonabilă, câștig fabulos.

–          Arbitrul (poate influența decisiv soarta unei partide, este bine de studiat fiecare arbitru în parte pentru a se vedea înclinația acestuia și modul de a conduce jocul). Au fost semnalate cazuri, când au fost trucate pariurile pe lovitura de începere a meciului. În mod firesc, pentru echipa care are lovitura de începere, casele de pariuri acordă cota 1.90 și este un pariu considerat cel puțin hazliu. Acesta a fost și motivul pentru care s-au făcut blaturi cu acesta. Câștigul la un astfel de pariu, nu este foarte mare, dar atenția care i se acordă este una mică, potrivită pentru cei interesați. Arbitrul poate decide foarte ușor în cazul unui pariu de tip “penalty sau nu” în meci. Pentru un penalty acordat cota poate fi chiar 4.00, în timp ce niciun penalty în meci este cotat la 1.20.

În anatomia unui meci de fotbal apar diverse tipuri de pariuri, multe dintre ele fiind pretabile la aranjamente dintre cele mai murdare. Nu este ușor, ca parior, să eviți un meci aranjat. Fără doar și poate, cele mai mari sume sunt pariate pe linie, adică victoria uneia dintre echipe și egalitatea, deci 1, X, 2. Apoi o altă piață solidă la fiecare meci este cea de sub/peste 2.5 goluri (under/over 2.5). Deci linie și derivate de handicapuri asiatice.

Câteva sfaturi pentru a vă proteja de posibile meciuri trucate:

–          Nu pariați pe meciuri care nu sunt televizate;

–          Nu pariați în campionate obscure. În acele campionate nu au descoperit prea bine fotbalul dar cunosc blatul.

–          Nu pariați pe echipe recunoscute pentru aranjamente;

–          Nu pariați la îndemnul cunoscuților în baza unor “informații sigure”;

–          Nu faceți pariuri publice. Evitați să pariați “meciuri de jucat”, “meciuri sigure”, “biletul zilei” și alte bazaconii de acest gen.

Pariurile pe gazdă, pariurile pe 1

1 Solist, pariu de neratat sau greșeala începătorului?

1 este semnul gazdelor. Primul semn, cel al echipei care joacă pe teren propriu și semnul central după care se stabilesc cotele pentru meciul pe care vrem să pariem. Așa cum 2-ul aparține oaspeților, iar X-ul este semnul pentru meci egal, 1 este sinonim cu victoria gazdelor. În acest număr ne propunem să analizăm cotele pentru acest semn și să găsim cea mai bună modalitate de pariere pe echipa gazdă.

Este cunoscut faptul că, în multe sporturi, echipa gazdă are avantajul terenului propriu, al suporterilor care îi sunt alături, implicit considerându-se un avantaj psihologic asupra adversarului. Atât cei care stabilesc cotele inițiale la casele de pariuri, cât și pariori cu experiență care apreciază cotele pentru evenimente de pariat, consideră că echipa gazdă, datorită terenului propriu, are un avantaj căruia i se acordă un procent cuprins între 5 și 15%. Teoretic vorbind, între două echipe de valori relativ egale, echipa gazdă este avantajată de terenul propriu. Evoluția în fața propriilor suporteri care susțin echipa, este o motivație suplimentară considerabilă. Expresia preluată din limbajul fotbalului, potrivit căreia “publicul este al 12-lea jucător” este de multe ori îndreptățită. Publicul, suporterii, fanii prezenți pe stadion, reușesc de multe ori să motiveze și să susțină echipa favorită.

Pentru cei care fac analize detaliate, un punct important este studiul relației echipă-suporteri, jucători-galerie. Totuși, această analiză are multe părți sensibile și care nu pot fi tratate superficial. Nu este neapărat real faptul că o echipă ce a pierdut ultimele 2 jocuri acasă va fi huiduită de către proprii suporteri, așa cum nu este neapărat adevărat ca o echipă ce a câștigat ultimele 3 jocuri acasă, va fi purtată către victorie de încurajările venite din tribune.

Teoretic, pentru echipele de fotbal care joacă acasă, avem cel puțin 3 situații diferite, dacă am privi meciul din punct de vedere al cotelor trasate înainte de începutul partidei.

1. Partidele de 1 Solist. Acestea sunt meciuri îndrăgite de mulți pariori care consideră că au găsit cote bune de pariat și care nu ar trebui ratate. Sunt meciuri în care echipa gazdă este mai valoroasă decât echipa oaspete. De cele mai multe ori, diferența de valoare este atât de mare încât pariul este considerat unul “sigur”.

Aici găsim meciurile în care echipa gazdă are o cotă cuprinsă între 1.05 și 1.70.

Mai multă atenție ar trebui să acorde pariorii acelor cote cuprinse între 1.05 și 1.2. A alege și paria pe aceste cote este o greșeală pe care o fac mulți pariori, o greșeală costisitoare. Să luăm un exemplu:

Atletico Madrid –  Getafe 1.30  3.43  4.85

Dacă pariem 10u pe 1, putem câștiga 13u, deci un profit de 3u. Am riscat 10u pentru a câștiga 3, dacă Atletico Madrid câștigă.

Dacă echipa gazdă nu câștigă, am pierdut 10u. Această miză ar trebui recuperată jucând aceeași cotă de 1.3. Este nevoie de încă 10u și cel puțin 4 pariuri consecutiv câștigătoare pentru a recupera pierderea și a obține un mic profit. Reiese clar că acest mod de pariere este defectuos.

Cei care preferă totuși să folosească echipa gazdă într-un mod judicios, la un meci de tipul celui de mai sus, aleg un pariu tip handicap, sub/peste sau pauză/final.

Atletico Madrid –  Getafe 1.30  3.43  4.85

Atletico Madrid 1 1.80 (gazdele câștigă la 2 goluri diferență, miza returnată în caz contrar)

Atletico Madrid 1.5  2.5 (gazdele câștigă la cel puțin 2 goluri diferență)

Un pariu rezonabil de tip pauză/final pentru acest meci este de genul X/1 la o cotă de 4.20 (ca exemplu). Conform teoriei valorii, o cotă de cel puțin 4 este acceptabilă pentru un pariu de tip pauză final, în cazul unei repartiții a cotelor asemănătoare celei de mai sus.

2.  Partidele echilibrate, cu ușor avantaj al gazdelor. În general, sunt partide în care gazdele, cu un lot ceva mai valoros și cu ascendentul unor rezultate mai bune în confruntările directe, tind să se impună. Totul în contextul ori a unei forme bune ori a unei reveniri după un șir de rezultate mai puțin satisfăcătoare. Desigur, factorii de analizat sunt destul de mulți și aici trebuie să luăm în calcul: valoarea jucătorului, prezențe/absențe ale unor jucători importanți, importanța celor trei puncte puse în joc, samd.

Chelsea –  Manchester City 2.00 3.10 3.30

Este o partidă în care Chelsea este favorită. Cota 2.00 acordată gazdelor de către casele de pariuri, ne arată că acest meci este considerat unul echilibrat iar deznodământul, oricare ar fi el, nu va produce un șoc printre pariori. Cota 2.00 acordată pentru 1, în linie 1,x,2 se poate regăsi în intervalul 1.90-2.15 pentru cotele în sistemul de handicap asiatic la diferite alte case de pariuri. Asta înseamnă că, procentual, cota reală variază cu maxim 15 procente. Pentru un parior ale cărui calcule deduc valoarea la o cotă de 2.1, orice cotă mai mare este valoroasă și bună de pariat. Orice cotă mai mică, pentru victoria gazdelor în acest meci, nu este recomandat a fi pariată. În cazul meciurilor de acest tip, după începerea partidei, cota pentru victoria gazdelor are tendința să crească proporțional, dar într-un ritm mai lent, comparativ cu cota pentru semnul 2, cota oaspeților. Asta în condițiile în care nu se înscrie rapid un gol care ar schimba radical cotele și dinamica lor.

3.  Partidele în care gazdele sunt considerate în dezavantaj clar. Acestea sunt partide, în general, în care o echipă aflată în jumătatea inferioară a clasamentului primește vizita celei mai în formă echipe, a campioanei. Aceste meciuri sunt vânate de către pariorii experimentați pentru că pot genera surprize foarte valoroase. Pentru casele de pariuri, la rândul lor, aceste meciuri pot fi aducătoare de mari profituri. Este un pariu invers celui în care gazdele sunt clar favorite, de această dată cu oaspeții cotați cu mari șanse la victorie. În multe partide de acest gen, gazdele își apără șansele cu îndârjire încercând să conserve un rezultat egal sau chiar să obțină victoria.

Stoke –  Manchester United 5.20  3.30  1.28

Este clar pentru oricine că Manchester United este marea favorită în această partidă. Chiar dacă joacă acasă, Stoke este considerată net inferioară valoric. Dar, din punct de vedere al pariorilor și conform anatomiei fotbalului, o echipă este întotdeauna mulțumită de rezultatul afișat pe tabela de marcaj. Astfel, chiar din primul minut al meciului, la scorul de 0-0, Stoke se poate considera mulțumită pentru că un rezultat de egalitate îi aduce un punct din cele trei puse în joc. Acest punct, obținut în disputa cu o echipă superioară valoric. La astfel de partide este important să analizăm în contextul importanței partidei pentru fiecare dintre echipe. Pentru gazde pot fi puncte importante în lupta pentru evitarea retrogradării și atunci vor aborda meciul cu mai multă hotărâre. Pentru oaspeți poate fi o partidă de campionat, între două meciuri din cupele europene și atunci pot aborda partida cu mai multe rezerve. Sunt cazuri și cazuri care analizate cu atenție ne pot oferi date prețioase pentru un pariu.

Oricare ar fi datele și informațiile pe care le deținem despre o partidă în care intenționăm să pariem pe victoria gazdelor, va trebui să trecem și prin analiza valorii cota pe care am găsit-o. În general, cu câteva ore înainte de începerea partidei, cotele suferă modificări datorită influenței pieței, a volumului tranzacțiilor pe un anumit meci. Mari salturi și modificări pot indica prezențe/absențe de ultim moment în lotul echipelor, informații provenite din cadrul echipelor, samd.

Înainte să pariați, analizați cu atenție și alegeți cea mai bună, cea mai profitabilă opțiune. Filtrați informațiile obținute și stabiliți pariul valoros, apoi folosiți miza potrivită.

Ponturi și pariuri cu www.asianbetadvice.com

Reguli de bază în pariurile sportive (2)

-continuare-

Află ce fel de parior eşti

Acesta este probabil unul din cei mai importanţi paşi de urmat în vederea înţelegerii cât mai bună a  domeniului pariurilor sportive. Află ce ţi se potriveşte pentru a vedea ce fel de parior eşti sau poţi ajunge în viitorul mai mult sau mai puţin îndepărtat.

O primă împărţire a pariorilor se face între cei full-time şi cei part-time. Cei full-time tind să se ocupe aproape exclusiv de pariuri, pe când cei part-time fac din această activitate cel mult un hobby pe care l-ar dori profitabil. Nici full-time, nici part-time nu îţi poate garanta nimeni succesul, însă e foarte important să îţi trasezi bine liniile între care vrei să te dezvolţi ulterior.

Dacă priveşti pariurile ca pe o distracţie (fie ea chiar şi de weekend), atunci nu merită să te preocupi foarte tare de studierea meciurilor. Nu spunem că studiul nu este important, doar că timpul petrecut pentru aflarea şi corelarea unor informaţii poate fi destul de mare. Dacă petreci mult timp studiind, iar miza ta este mică, atunci raportul eforturi/beneficii tinde sa fie frustrant. Dacă satisfacţia ta vine din adrenalina pariurilor pe meciurile pe care le urmăreşti la TV sau live stream pe internet, la care se adaugă o miză potrivită pe un pariu inspirat, atunci raportul va fi favorabil. În cazul în care echipa pe care ai pariat câştigă, te bucuri pentru câştigul în bani, însă a doua zi îţi continui activitatea de bază.

Dacă însă ai aflat că eşti sau tinzi către statutul de parior full-time, atunci socoteala se face puţin altfel. Nu-ţi mai permiţi să faci din pariuri un simplu hobby, ci concentrarea trebuie să fie maximă, iar pregătirea să fie făcută la cele mai înalte cote. Până la urmă, nici iarba n-are voie să crească pe un teren de fotbal (de exemplu) fără ca tu să stăpâneşti această informaţie şi să înţelegi ce implicaţii are în jocul pe care urmează să pariezi. Astfel, vine momentul când înveţi să interpretezi şi să exploatezi o informaţie pe care, până mai ieri, o tratai ca pe o ştire hazlie: “Mourihno a cerut îngrijitorilor terenului să-l ude din abundenţă pentru următorul meci acasă”. Cum interpretezi, ce pariezi în acest caz, renunţi la pariul pe handicap, măreşti miza pe Real Madrid, ş.a.m.d.?

Corectează-ți greşelile

După ce ai aflat ce fel de parior eşti, e timpul să-ţi corectezi greşelile în cazul în care vrei să avansezi în această industrie foarte frumoasă şi spectaculoasă dar extrem de dură, cea a pariurilor sportive. Am enumerat în ediţia precedentă a revistei câteva sfaturi foarte utile atât începătorilor cât şi jucătorilor cu o oarecare experienţă şi expertiză în pariuri.

Se ştie că undeva la 98% din pariori pierd în această activitate. E limpede că restul de 2% fac ceva special pentru a putea concura cu casele de pariuri şi celelalte organizaţii care îşi împart succesul. Fie că e vorba de informaţie sau de pricepere, pariorii care fac un profit constant din această activitate respectă regulile de bază şi îşi impun de la un an la altul standarde mai înalte care să le confere avantajul decisiv asupra concurenţei. Dar cine e concurenţa până la urmă ?

Greşit s-a pus problema în multe rânduri că pariorii şi casele de pariuri se află în tabere diametral opuse. Mai degrabă împărţeala se face între câştigători şi pierzători, fie că e vorba de jucători sau de companiile care se ocupă de organizarea pariurilor sportive.

Alege o strategie de pariuri

După ce o să treceţi în revistă multe strategii de pariuri o să vedeţi care sunt avantajele şi dezavantajele fiecăreia dintre ele. În funcţie de temperamentul şi de pregătirea fiecăruia, o să vă fie mai la îndemână unele în favoarea celorlalte.

Noi încurajăm strategiile de pariuri care implică «un singur meci pe bilet». Mai mult, noi folosim o miză constantă în plasarea pariurilor, miză care reprezintă un procent bine stabilit din banca iniţială pe care o avem la dispoziţie. Cel mai greu este să-ţi păstrezi cumpătul şi să nu umbli la miză în momentul în care treci printr-o serie mai proastă cu pariurile. Aceste serii sunt aproape imposibil de evitat de-a lungul unui sezon. Ideea e să ne păstrăm cumpătul şi să continuăm pentru că ştim că metodele folosite sunt bune şi că rezultatele pe termen scurt sunt doar o anomalie statistică pe care urmează s-o depăşim în scurt timp. Însă, repet, păstrarea aceloraşi unităţi de măsură este de o importanţă capitală!

Dezvoltă o strategie de pariuri

Nicio strategie nu este perfectă, pentru că altfel casele de pariuri erau istorie la ora asta. Ce putem afirma însă, este că anumite strategii sunt mai bune decât altele. Strategia propusă de noi, aceea cu miză fixă în funcţie de bancă, este una foarte conservatoare şi o recomandăm în special jucătorilor care dispun de o bancă medie spre mare pentru pariuri.

Suntem conştienţi că pariorii începători (şi nu numai) tind să privească pariurile ca pe o sursă rapidă de făcut bani. Important este să vă distrați în timp ce plasați un pariu. Vă garantăm însă că o să vă îmbunătățiţi rezultatele la pariuri dacă respectaţi aceste reguli de bază în pariuri. O să continuăm serialul nostru în numerele viitoare ale revistei. Vă invităm pe această cale să ne vizitaţi blogul de pariuri în cadrul căruia publicăm ponturi săptămânale cu o rată foarte bună de succes.

Articol scris de www.pdpbet.com

Urmăreşte “câinele roşu”

Red Dog a fost iniţial un joc de banking  în care pariorul putea paria pe orice carte din mâna sa că va fi la fel sau mai mare decât orice carte dată din pachet de către dealer.

Acest joc mai este cunoscut şi sub numele de High Card Pool, iar variantele sale sunt Slippery Sam, Shoot şi Polish Red Dog (cunoscute şi ca Stitch sau Polski Patchuck). În cazinourile americane numele de Red Dog este folosit pentru alt joc de banking (numit şi Ace Deuce, In Between sau Yablon), în care două cărţi sunt date cu faţa în sus, iar jucătorul pariază pe o a treia carte care se va situa între ele.

În literatura jocurilor de cărţi există o mare varietate, astfel că Red Dog, Slippery Sam şi Shoot sunt denumiri ce se aplică aceluiaşi joc.

Red Dog este un joc unic, construit în jurul ideii de împrăştiere – “distanţă” dintre valorile a două cărţi. Valet se pune 11, Damă pentru 12, Popă pentru 13 şi As pentru 14. Împrăştierea este distanţa dintre două cărţi, numărul de cărţi ce pot fi puse între ele: de exemplu, distanţa dintre 7 şi 9 este 1, iar dintre 8 şi K este 4. Red Dog are un singur fel de pariu. Se pariază înainte de începerea jocului. Plăţile de la fiecare joc sunt afişate chiar pe tabla de joc.

Red Dog / High Card Pool

Un pachet standard cu 52 de cărţi se foloseşte, cu cărţi de la cel mai mare As până la cel mai mic – 2. Pot juca în acelaşi timp între 3 şi 8 jucători; fiecare pe rând, trebuie să fie dealer. Prima dată, dealerul este ales la întâmplare. Până să se împartă cărţile, fiecare jucător pune o sumă egală în pot. Dealerul împarte apoi câte 5 cărţi fiecărui jucător, iar ei îşi pot privi cărţile.

Începând cu jucătorul din stânga dealerului şi mergând în sensul acelor de ceas, terminând cu dealerul, fiecare jucător are şansa de a paria. Când îţi vine rândul, decizi cât vrei să pariezi – trebuie să pariezi cel puţin cât suma iniţială, sau chiar mai mult decât potul, şi îţi pui miza lângă pot. Când pariezi, dealerul “arde” o carte (o ia din pachet, o arată jucătorilor şi o pune cu faţa în sus sub pachet) şi apoi pune o carte cu faţa în sus în faţa ta.

  • Dacă ai o carte în mână de acelaşi tip, dar mai mare ca valoare decât cea de jos, arăţi cartea, îţi iei miza iar dealerul îţi dă o sumă egală din pot.
  •  Dacă nu ai nici o carte de acelaşi tip sau mai mare decât cea de jos, îţi arăţi toate cărţile, iar dealerul îţi ia miza şi o pune în pot.

Cărţile tale şi cartea de jos sunt acum cu faţa în jos şi este rândul jucătorului care urmează să parieze, indiferent de pot. Dacă potul este gol, sau nu are nici măcar un pariu, fiecare jucător mizează din nou. După ce toţi au pariat, se schimbă dealerul. Tot ce este în pot rămâne acolo încă o rundă, iar fiecare jucător îşi pune acolo miza. Dacă jucătorii cad de acord că potul e prea mare îl pot împărţi între ei şi pot pune alte mize.

Variante de joc

Unii joacă cu doar 4 cărţi împărţite fiecărui jucător la început. Acest lucru permite mai multor jucători să ia parte la un joc. Alţii joacă cu 3 cărţi. Red Dog se poate juca şi cu o bancă stabilită de dealer, ca în Shoot sau Slippery Sam. În acest caz, nu se pun mize iniţiale, ci imediat cum potul se goleşte, dealerul se schimbă.

 

Acum la Stanleybet se poate paria pe castigatorul de la “Romanii au talent”

Românii au acum ocazia de a paria pe cei mai talentați conaționali participanți la show-ul “Românii au talent” a cărei finală va avea loc pe data de 25 Aprilie 2011.

Conform specialiștilor Stanleybet talentele vocale ale României au primele două șanse la câștigarea concursului “Românii au talent”, Narcis Iustin Ianau avand o cotă de 2.00 urmat indeaproape de Valentin Dinu cu o cotă de 2.25.

Lista completă a cotelor oferite de catre Stanleybet pentru cei 12 finaliști:

Participant Cotă Participant Cotă
Narcis Iustin Ianău 2.00 Rebeca Neacsu 7.00
Valentin Dinu 2.25 Trupa Balance 9.00
Ștefan Florescu 3.50 Valentin Luca 10.0
Adrian Tutu 6.00 Familia Luca 15.0
Cosmin Agache 7.00 Medea 15.0
Cristina și Alina 7.00 Akikai 21.0

„Pariorul român a evoluat considerabil şi nu mai este demult satisfăcut doar de ofertele clasice de pariere pe fotbal. El caută tot mai multă diversificare, riscuri şi câştiguri pe măsură iar noi am adus ori de cate ori am avut ocazia noutate și inovație în paleta serviciilor parioristice oferite pe piața din România.” a declarat Catalin Moise Director Marketing al Stanleybet.

Stanleybet filiala în România a grupului britanic Stanleybet International este liderul piaţei locale a pariurilor si activează atât pe segmentul pariurilor sportive cât şi nonsportive. Încă din momentul deschiderii primei agenții Stanleybet in România, 7 ianuarie 2004, și pâna în prezent a ajuns la o acoperire națională prin cele 315 agenții în peste 90 de orase.

Stanleybet este în prezent principalul grup transfrontalier de pariuri sportive din Europa activând în 8 state europene