Tag Archives: ONJN

DAN ILIOVICI, Președinte ONJN: “Îmi doresc o industrie responsabilă, o protecție adecvată a jucătorilor, respectarea cadrului legislativ”

Dan Iliovici

Vă oferim un interviu cu președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, Dan Iliovici. L-am invitat să ne facă o radiografie a situației din domeniul jocurilor de noroc și să ne ofere cât mai multe informații de actualitate și de interes pentru toții actorii pieței de la noi.

 

Cu ce probleme v-ați întâlnit odată cu preluarea funcției? Mai există probleme pe care le întâlniți în exercitarea atribuțiunilor?

 

Probleme?! O introducere abruptă… Mai degrabă le-aș numi “provocări”.

Gândiți-vă la cineva care a lucrat (de o viață) în așa-numitul “mediu privat”, și care peste noapte se mută la stat. Diferențele sunt mari, să nu zic uriașe, începând cu aspectele ce țin de cultura organizațiilor și terminând cu constrângerile – în primul rând cele legate de buget. Mai sunt și chestiuni legate de mentalități…

Nu sunt probleme insurmontabile. Doar că uneori am avut senzația de împotmolire, de alergare prin apă.

Cu toate acestea, nu mi-a dispărut entuziasmul. Îmi doresc o industrie responsabilă, o protecție adecvată a jucătorilor, respectarea cadrului legislativ.

 

Cum a arătat în anul 2017 industria jocurilor de noroc din țara noastră?

2017 a fost un an ”normal”. Am avut stabilitate în ce privește cadrul legislativ specific industriei noastre, stabilitate în privința pieței. Cea mai importantă dezvoltare a fost pe segmentul jocurilor online, unde am ajuns la 21 operatori în decembrie 2017.

Iată o scurtă radiografie a industriei, în cifre:

  • 025 sloturi autorizate
  • 521 AWP-uri – aparate cu câștig limitat autorizate
  • 335 agenții de pariuri autorizate / 25 operatori de pariuri în cotă fixă
  • 377 organizatori de jocuri de noroc licențiați clasa a I –a
  • 314.331.000 lei total taxe jocuri de noroc pentru 698 agenți economici (licențiați clasa I și clasa a II-a)
  • 224 petiții soluționate
  • 093 acțiuni de control – 9.576.000 lei amenzi aplicate

 

Cum caracterizați industria noastră de jocuri? Este o industrie matură, în dezvoltare…? De ce?

 

A fost subliniat de nenumărate ori faptul că reglementarea domeniul jocurilor de noroc din țara noastră este dată ca exemplu de bune practici la nivelul statelor UE. Este, de asemenea, apreciat modul de organizare și funcționare al autorității responsabile cu gestionarea acestei industrii, ONJN, iar “răspunsul” pieței este pe măsură: avem o dezvoltare organică, o piață concurențială, stabilă, cu reglementări clare și proceduri transparente. Sunt aspecte pozitive, de care ține cont orice investitor, indiferent de industrie.

Nu spun că totul este perfect, sau că nu sunt lucruri ce pot fi (și trebuie) îmbunătățite. Inclusiv în ce privește activitatea Oficiului. Dar vreau să asigurăm pe toată lumea de buna noastră credință și să invităm la o abordare constructivă a diferendelor, a punctelor de vedere ce par uneori ireconciliabile. Invităm la un parteneriat industrie – autoritate. Piața jocurilor de noroc cunoaște o dinamică continuă, în special pe parte tehnologică, și ne așteptăm la o dezvoltare organică, care să ”țină pasul” cu această evoluție.

 

Se poate spune că în România, la ora actuală, mai există jocuri la negru? (Dacă da vă rugăm să ne oferiți câteva exemple descoperite de când ați preluat funcția).

 

Apreciem că piața neagră a cunoscut o diminuare semnificativă în urma adoptării noului cadrul legal. De la zero operatori de jocuri online licențiați înainte de 2015, am ajuns la peste 20 astăzi. Deci, practic s-a deschis piața online.

În ce privește aparatele slot-machine operate fără a deține licență și/sau autorizații de exploatare, am beneficiat și de sprijinul operatorilor care funcționează legal, cei care ne-au semnalat locații unde existau indicii că sunt exploatate aparate la negru. Oricine organizează jocuri la negru reprezintă un concurent neloial față de cei care plătesc taxele și impozitele prevăzute în lege.

Mai mult, jucătorii au ințeles că este ilegală participarea la jocuri neautorizate, și că beneficiază de protecție doar dacă joacă pe site-uri legale.

Urmare a controalelor efectuate în 2017, au fost indisponibilizate 241 de mijloace de joc, reprezentând 205 aparate de joc de tip slot-machine, 26 de terminale slot machine online și 10 mese de poker.

 

Aici cred că trebuie facută o precizare foarte importantă: dacă industria jocurilor de noroc nu este reglementată, sau dacă este reglementată prost, iar operatorii care doresc să activeze legal pe o piață se lovesc de bariere (ziduri) ce fac ineficientă activitatea lor din perspectiva respectării tuturor cerințelor legale, atunci piața respectivă se va confrunta cu un amplu fenomen de jocuri la negru.

 

Indiferent de modul de reglementare, cererea pentru acest tip de activitate / distracție există. Oamenii vor să joace – au făcut-o din antichitate, și o vor face, cu siguranță, și în viitor. Este însă foarte important ca cei care oferă acest serviciu – de organizare de jocuri de noroc – să o poată face legal, responsabil, în baza unor reglementări clare, echitabile, aplicabile. Iar piața să fie supravegheată, monitorizată, controlată de o autoritate independentă.

Acesta este cadrul optim care poate asigura educarea și protecția jucătorilor, colectarea eficientă a taxelor, o piață concurențială, responsabilă social.

 

Care sunt din punctul dumneavoastră de vedere, principalele realizari de când ați preluat mandatul de președinte al ONJN?

 

Cunoașteți preocuparea mea pentru protecția minorilor, pentru prevenirea și tratarea jucătorilor cu probleme de joc, tot ceea ce numim Jocul Responsabil. Legat de aceasta, cred că cea mai importantă realizare este elaborarea și publicarea Codului etic de comunicare responsabilă în domeniul jocurilor de noroc.

Aș menționa în acest context și deschiderea totală a Oficiului spre o comunicare eficientă cu jucătorii, cu petenții. Aceștia, dar și operatorii, beneficiază de audiențe oricând, nu refuzăm pe nimeni.

Efectuăm mai multe controale, mai multe verificări pe online, jucătorii au început să își cunoască drepturile și să afle că există o autoritate care reglementează această piață și căreia i se pot adresa oricând.

 

Credeți că mai există posibilități de creștere a numărului de operatori și a numărului de aparate? Dar a numărului de operatori de jocuri online?

 

Piața este deschisă, și împărtășim dezideratul că este benefică concurența, indiferent de industrie. Acest lucru este benefic și pentru consumatori, pentru jucători.

Apreciem că pe zona de online vom avea în continuare o dezvoltare, atât ca urmare a evoluțiilor tehnologice, dar și a atenției pe care operatorii de jocuri de noroc tradiționale (landbased) o acordă diversificării pe piața online.

În fine, de data asta o dorință ce ține de jocul responsabil, transformarea/migrarea treptată de la sloturile aflate în locațiile de joc tradiționale (săli de sloturi și/sau agenții de pariuri) spre AWP-uri, aparatele electronice atribuitoare de câştiguri cu risc limitat.

 

În Februarie, ONJN a elaborat Codul etic de comunicare responsabilă în domeniul jocurilor de noroc. Vă rog să ne spuneți care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, cele mai importante reguli pe care acesta le conține?

 

Aici aș vrea să încep prin a spune foarte clar și răspicat două lucruri:

 

Primul este legitimitatea publicității în domeniul gamblingului. Nu suntem pentru decizii abrupte, radicale, de genul interzicerii publicității pentru această industrie. Publicitatea are și rolul de a canaliza jucătorii spre activitățile desfășurate legal, are rol de protecție.

 

Al doilea aspect important în ce privește jocurile de noroc, inclusiv modul în care se face publicitatea – comunicarea comercială, în sens larg: trebuie să fie respectate de toată lumea niște principii, în sensul responsabilității sociale și a jocului responsabil. Or tocmai pe această secvență a venit Codul nostru etic de comunicare responsabilă, în condițiile în care toată lumea este de acord cu principiile, dar problemele apar la punerea lor în practică.

Codul etic oferă un ghid, o îndrumare în sensul celor de mai sus. Nu este obligatoriu, nu urmează sancțiuni, este un proiect viu, supus dezbaterii.

 

Întregul set de prevederi este esențial pentru o comunicare comercială responsabilă în acest sensibil  domeniu al jocurilor de noroc.

 

Cum au primit operatorii de jocuri apariția Codul etic de comunicare responsabilă în domeniul jocurilor de noroc?

 

Am avut două tipuri de reacții:

Prima reacție, venită direct de la operatori. Aceștia au spus că este o mișcare foarte bună a Oficiului, că se vor apleca cu atenție asupra documentului, vor veni cu propuneri de modificare și vor merge pe ideea propusă, în sensul conformării voluntare.

Noi tot atenționasem piața de-a lungul timpului că ONJN nu poate sta cu mâinile în sân în privința reglementării publicității. Multă vreme am avut în vedere emiterea unui ordin de președinte ONJN, care să cuprindă prevederi clare, concrete, asupra modului în care se poate face (și cum să NU se facă) publicitate/comunicare comercială în acest domeniu.

 

Apoi am găsit mai multe studii sociologice, inclusiv lucrări realizate în țara noastră, care au evidențiat faptul că gradul de conformare este mult mai mare în cazul unor ghiduri/coduri la care cei implicați sunt chemați să adere benevol, decât în cazul unor prevederi imperative, cu sancțiuni, termene, etc.

Și am ales prima cale. Vom vedea, după o perioadă de timp rezonabilă (un an), ce rezultate avem. Câți aderenți, cum arată spațiul media, ce feedback avem din partea publicului, și apoi vom stabili pașii următori.

 

Al doilea tip de reacție a fost ceva mai vehement, și a venit din partea unor reprezentanți ai unor operatori de jocuri de noroc. S-a mers până la a ni se cere să retragem acest material – Codul etic – de pe site-ul Oficiului. Am reluat argumentația noastră în elaborarea și promovarea acestui cod, am venit cu noi precizări… Am reușit să depășim această situație și să mergem pe o abordare în sensul celor expuse mai sus.

 

Ce alte planuri de viitor aveți în ceea ce privește industria pe care o conduceți din calitatea de Președinte al ONJN?

 

Mai sunt multe de făcut pentru a preveni și diminua efectele negative ale practicării excesive a jocurilor de noroc. Vorbesc, în primul rând, despre înființarea fondului și fundației pentru jocuri de noroc responsabile social, pentru prevenirea și combaterea dependenței. Sper să avem cât de curînd un nou interviu pe această temă, după ce vom avea cele două instituții înființate… și funcționale.

 

Vă rugăm să transmiteți un mesaj industriei noastre. Un îndemn adresat tuturor, nu numai companiilor din industria de gambling:

Implicați-vă în realizarea de proiecte sociale, implicați-vă în viața comunităților locale. Nu numai ca sponsorizare, cu afișarea numelui celui ce a participat la un anumit proiect. Faceți asta discret, nu ca pe o laudă, sau o formă (indirectă) de publicitate. Este și aceasta o modalitate de a schimba percepția negativă de care încă se mai ”bucură” industria noastră.

Vă multumesc!

Dan Iliovici

Dan Iliovici

Editorial – Aici găsești totul despre gambling!

de INSIDER

Ediția de Mai a revistei noastre vine cu preocupări din zona de business legate de cadrul legislativ viitor și de noi idei și tendințe din zona de operare. Așa cum v-am obișnuit aici găsiți totul despre gambling!

Materialul de Cover Story vă propune un corolar al acțiunilor pe care le-a înregistrat în ultima vreme Romanian Bookmakers – Patronatul Organizatorilor de Pariuri din România, în demersul de a determina atingerea unor obiective în mod neîndoios necesare operatorilor de profil.

Preocupările lor vin din necesitatea elaborării unui cod de conduită al industriei raportat la prevederile din Regulamentul General de Protecție a Datelor cu Caracter Personal ce va intra în vigoare luna aceasta, dar și în ceea ce privește noile reglementări privind combaterea spălării banilor. Vă invit să aflați și alte mize și activități pe care Romanian Bookmakers le întreprinde din articolul dedicat lor.

Una din surprizele acestui număr vine din Craiova, acolo unde există o firmă românească puternică care în aproape 20 de ani de funcționare prin seriozitate, consecvență și pricepere a reușit să dezvolte un business în domeniul jocurilor de noroc plin de succes. Sălile lor, KM Games, reprezintă un reper important în peisajul distracției destul de concurențial din zonă. Kamaryon, căci despre ei este vorba, a pornit de la ideea unor tineri entuziaști care au dorit să-și facă un viitor mai bun, singuri, prin forțele lor și au ajuns acum să contribuie decisiv la viitorul altora și să ofere comunității un sprijin. Vă recomand să citiți acest interviu interesant cu Karmen Ciorăscu, proprietarul firmei pentru a vedea care este rețeta succesului lor.

Tot în această ediție vă oferim un interviu cu președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, Dan Iliovici. L-am invitat să ne facă o radiografie a situației din domeniul jocurilor de noroc și să ne ofere cât mai multe informații de actualitate și de interes pentru toții actorii pieței de la noi. Aflați cele mai importante cifre ale industriei noastre și care sunt preocupările ONJN sub mandatul domnului Iliovici daca citiți acest material interesant.

Vă propunem o avanpremieră a celei de-a 12-a ediții a lui EAE ce va avea loc anul acesta în perioada 3-5 Septembrie la Centrul Expozițional Romexpo, realizând un interviu cu Anton Vlad, organizatorul acestei expoziții de tradiție pentru industria jocurilor de noroc. Principala noutate a ediției 2018 o reprezintă noua hală din cadrul centrului expozițional, spațiu ce le va permite organizatorilor să desfășoare un eveniment cu adevărat de anvergură internațională începând din acest an.

 

Adiacent zonei noastre de distracție specifice continuăm serialul nostru legat de locurile unde putem mânca bine în București. Reputatul evaluator de restaurante și gastronom, George Butunoiu, a ajuns de curând la unul dintre cele mai frumoase trattoria din București – Il Villagio și la Aqua Garden – un restaurant mare al cartierului Militari, mai precis al noului cartier Militari Residence. Vă propunem să vedeți ce mâncăruri a încercat și ce impresie i-au lăsat cele două locații descrise pentru această ediție.

ODETA NESTOR: “Toți cei implicați în domeniu doresc stabilitate”

La un an de la părăsirea poziției sale din fruntea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) am considerat că este oportun să o avem din nou în paginile revistei noastre pe fosta președintă a instituției, Odeta Nestor. Acum avem ocazia să aflăm mai multe opinii ale dânsei legate de ceea ce se întâmplă pe piață, în general, despre proiectele în care s-a implicat, inclusiv în cel legat de aprobarea impozitării la sursă a câștigurilor rezultate din jocurile și pariurile online, despre planurile de viitor și multe altele.

A trecut 1 an de cînd ați părăsit funcția de președinte a ONJN, vă rog să ne spuneți dacă sunteți mulțumită de ce ați realizat în timpul petrecut în fruntea Oficiului și care credeți că sunt cele mai importante realizări din timpul mandatului dumneavoastră?

Sigur că sunt mulțumită. În primul rând pentru că am construit o instituție și am creat o echipă de la zero, plecând doar de la o hotărâre de numire a mea în demnitatea publică și de la un sediu, care faptic era o încăpere cu două birouri, situat la parterul Ministerului Finanțelor Publice. Am lăsat această instituție funcțională în cei mai buni parametri, cu 180 de angajați, cu o locație invidiată, cu mașini noi, cu o legislație funcțională și nu în ultimul rând o instituție apreciată de toți cei care au auzit de ONJN în țară și afară. Fac această precizare cu trimitere la rezultatele avute, rezultate ce se regăsesc în rapoartele de activitate ale instituției, dar și la rapoartele Curții de Conturi ce a verificat activitatea instituției în perioada în care am condus-o și în care, spre deosebire de multe alte instituții publice, nu s-au consemnat nereguli datorate conducerii sau angajaților.

În al doilea rând, în perioada mandatului meu de președinte am propus măsuri și mecanisme legale și instituționale care să reglementeze mult mai coerent și eficient piața jocurilor de noroc în general, răspunzând în acest fel dinamicii pieței atât pentru operatori, pentru jucători, cât și pentru alți actori din piață (furnizori de echipamente și servicii conexe domeniului jocurilor de noroc).

În al treilea rând, spre deosebire de alte state europene, am reușit să reglementăm cu succes o zonă ilegală din piața jocurilor de noroc, respectiv jocurile de noroc online și mai mult, să încasăm la bugetul statului sume considerabile din penalitatea plătită aferentă perioadei în care operatorii nu au deținut licența. Această reglementare adoptată de România este apreciată de operatorii din piață și este dată exemplu de bune practici aproape la fiecare conferință internațională ca fiind o reglementare foarte bună a domeniului.

Vă rugăm să ne spuneți în ce proiecte v-ați implicat în timpul scurs de la părăsirea Oficiului și până acum?

Având în vedere experiența și rezultatele obținute în calitate de conducător al ONJN, ulterior după schimbarea din funcție am fost solicitată să conduc Asociația Operatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță din România.

În plan personal desfășor activități de consultanță în alte state din Europa, Africa, America în domeniul jocurilor de noroc online, cât și pe strategii de monitorizare și control a întregului domeniu de jocuri de noroc.

Care sunt principalele probleme pe care le-ați întâmpinat de la preluarea funcției de Președinte a Asociației Organizatorilor Jocurilor de Noroc la Distanță?

Luarea deciziilor este procesul cel mai anevoios deoarece orice propunere sau solicitare trebuie fundamentată, transmisă operatorilor din asociație și ulterior trebuie găsită formula comună agreată de toți membrii. Câteodată interesele operatorilor pot fi diferite între cei mici și cei mari sau între diferitele activități, poker, pariuri, casino. Câteodată modelele sau optica de business ale companiilor sunt total diferite, mai ales că operatorii de online sunt companii mari care operează în multe jurisdicții având strategii diferite în funcție de acestea și de legislațiile existente. Rolul meu este foarte important să explic cu argumente tuturor membrilor cum funcționează piața românească, care este interpretarea legislativă și să reușesc să îi conving să avem în final o propunere unitară. Adoptarea liniei comune este cea mai dificilă.

Un mare plus în viața consumatorilor de pariuri și jocuri online a fost aprobarea impozitării la sursă a câștigurilor rezultate din jocurile și pariurile online. A fost greu să obțineți dumneavoastră, ca și reprezentant al operatorilor de jocuri online, această modificare a codului fiscal?

Această propunere a mea a fost făcută încă de pe vremea în care conduceam ONJN-ul. Am susținut tot timpul această modificare deoarece sunt convinsă că este o propunere în care toate părțile implicate câștigă, statul, jucătorii și operatorii. Jucătorii nu vor mai trebui să țină evidența câștigurilor, să facă cozi la ANAF, operatorii nu vor pierde din clienți ca urmare a raportărilor greșite urmate de penalități foarte mari, iar ANAF-ul nu mai trebuie să proceseze toate declarațiile jucătorilor, deoarece ele sunt raportate de operatori și taxele plătite lunar de aceștia. Apoi toate acestea sunt verificate de auditori independenți. Dacă a fost greu sau ușor nu mai contează după ce reușești să realizezi ce ți-ai propus. Eu prin experiența pe care am avut-o la ONJN am înțeles cum funcționează procesul legislativ și factorii de decizie de atunci și de acum au căpătat încredere că ceea ce propun spre modificare produce efecte pozitive și de fiecare dată am avut argumentele legale, astfel încât propunerile mele să se materializeze și să fie asumate de cei care le aprobă.

Operatorii sunt pregătiți pentru această schimbare legislativă? Cât timp le ia ca să își pună la punct sistemele și a se pregăti pentru aceste modificări?

Asociația pe care o reprezint nu are situația tuturor operatorilor din piață. Viitorul ne va arăta cum va funcționa această modificare. Unii operatori sunt pregătiți deoarece am purtat cu ei discuții de când a fost propunerea făcută în Senatul României. În mod normal modificarea, ca procedeu ethnic, nu este dificilă. Dar în funcție de structura tehnică a echipamentelor fiecărui operator și de soluția aleasă, e posibil să trebuiască recertificarea sistemelor de joc sau de securitate, a platformelor folosite. Din partea Asociației am solicitat oficial Ministerului un termen de implementare de 6 luni, dar acesta Nu a fost preluat în OUG deoarece Ordonanțele de Urgență trebuiesc motivate de ce modificările sunt urgente, ori un termen de 6 luni în interiorul acesteia nu a fost aprobat.

O bună perioadă de timp v-ați aflat în fruntea ONJN, adică “ați lucrat la stat”, actualmente vă aflați de cealaltă “baricadă” în fruntea Asociației Organizatorilor Jocurilor de Noroc la Distanță, care sunt principalele problemele pe care le întâmpinați?

Sincer, cred că la ONJN nu se mai lucrează (să spun așa) la aceeași intensitate și rezolvarea problemelor operatorilor suferă întârzieri. Dar poate fi doar o părere subiectivă. Cu toate că majoritatea operatorilor cu care discut îmi spun același lucru. Dar vă pot da cu siguranță câteva exemple. Chiar dacă legea nu s-a modificat, operatorii primesc opinii și solicitări din partea ONJN absolut contrare celor pe care le au primit pe timpul mandatului meu în condițiile în care de la directori în jos sunt aceeași funcționari care au emis puncte de vedere și atunci și acum, deoarece Președintele nu semnează singur. Acest lucru nu are decât o explicație, or pe vremea mandatului meu au dat opinii ilegale or acum fac un mare abuz interpretând legea diferit. Situațiile acestea sunt tot mai dese ceea ce duce la o instabilitate a operatorilor, iar a celor din online care au departamentele juridice în alte țări este foarte complicat să le explic că pe aceeași lege de la aceeași instituție ai două opinii legale, chiar dacă legea nu s-a modificat. Sunt în situația în care nu am argumente să le explic că în acest an au altă taxă de plată decât în ceilalți ani, iar dacă nu o plătesc la nivelul solicitat acum de ONJN există posibilitatea să nu se aprobe autorizarea în aceleași condiții legale. Legea prevede întâlniri regulate ale asociațiilor operatorilor din domeniu cu conducerea ONJN pentru dezbaterea problemelor pieței, informațiile mele spun că acest lucru nu se mai întâmplă.

Care considerați că sunt principalele probleme cu care se confruntă industria românească de jocuri de noroc în integralitatea ei?

Probleme, fără îndoială au fost, sunt și vor fi în piață ca în orice alt domeniu. Această situație este dată în principal de dinamica domeniului, de dezvoltarea tehnologiei și a mecanismelor de integrare și de multitudinea și diversitatea jocurilor concepute. În opinia mea, principala problemă ține de gradul de pregătire profesională a celor ce evaluează acest domeniu. Fără o pregătire corespunzătoare a persoanelor care aplică legea în a aproba funcționarea diferitelor tipuri de activități sau jocuri sau a celor care o controlează efectiv, rezultatele generale pentru funcționarea domeniului nu pot fi cele mai bune.

Unde vedeți industria de jocuri de noroc din România în următorii 5 ani?

În România, în contextual actual, nu cred că vor fi modificări majore. Desigur că mai sunt lucruri de făcut, dar acestea nu sunt de anvergură. Mai repede de corelare și ,,acord fin”, să mă exprim așa. Toți cei implicați în domeniu doresc stabilitate.

 

Care sunt planurile dumneavoastră de viitor din punct de vedere profesional?

Ca Președinte al ONJN am venit din domeniul jocurilor de noroc și m-am întors în același domeniu. Însă cu o experiență mult mai mare. Personal, nu pot face altceva decât să continui să profesez oferind consultanță de specialitate sau participând efectiv la construcția unor proiecte la nivel de strategii ale unor țări nereglementate oferindu-le drept exemplu ceea ce am realizat în România, iar asta este cartea mea de vizită. Am fost surprinsă plăcut să fiu solicitată în țări în care nici ca turist nu m-aș fi gândit că o să ajung, țări cu potențial financiar foarte mare și cu probleme pe care nu știu sa le gestioneze în domeniul jocurilor de noroc, neavând experți pe un domeniu de nișă, așa cum sunt jocurile de noroc. Domeniul jocurilor de noroc online este unul foarte tehnic. Dar el funcționează la fel peste tot în lume. Odată ce l-ai înțeles, îl poți aplica și dezvolta oriunde în lume.

Editorial – Despre actualitatea în gambling

de INSIDER

În această ediție avem o mulțime de subiecte interesante ce, cu siguranță, vă vor trezi interesul, mai ales că ele privesc actualitatea în gambling.

Iată că la materialul de Cover Story găsim unul din operatorii de frunte din domeniul nostru. Sala de jocuri The Jack Ploiești a fost desemnată anul trecut de către revista noastră cea mai bună sală de jocuri din provincie. În 2018 ei au pregătit câteva campanii promoționale cu premii senzaționale, răsplătind fidelitatea clienților care au încredere în calitatea serviciilor pe care le oferă, dar și a mijloacelor de joc de ultimă generație pe care le găsesc de fiecare dată la ei în sală. Totalul premiilor pregătite de The Jack Ploiești anul acesta depășește valoarea de 1.500.000 lei! Aflați mai multe despre Campaniile anului 2018 și surprizele pregătite de The Jack Ploiești dacă parcurgeți materialul dedicat lor.

Un alt material pe care vi-l recomandăm cu căldură se referă la un alt laureat al nostru, Game World București Mall. Cea mai mare sală de jocuri din Europa de Est continuă să fie o destinație pentru distracție foarte apreciată și să își diversifice atracțiile și opțiunile de entertainment oferite clienților. Spre exemplu, pe parcursul anului 2017 clienții acestei săli emblematice au fost invitați să se distreze la nu mai puțin de 56 de petreceri cu teme, programe artistice, decoruri și specialități culinare diferite, organizate cu profesionalism și entuziasm de echipa Game World București Mall. Pentru 2018 ei pregătesc multe alte campanii de marketing memorabile ce ne vor ului, mai ales că această locație de joc va intra în cel de-al 20-lea an de activitate.

La un an de la părăsirea poziției sale din fruntea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) am considerat că este oportun să o avem din nou în paginile revistei noastre pe fosta președintă a instituției, Odeta Nestor. Acum avem ocazia să aflăm mai multe opinii ale dânsei legate de ceea ce se întâmplă pe piață, în general, despre proiectele în care s-a implicat, inclusiv în cel legat de aprobarea impozitării la sursă a câștigurilor rezultate din jocurile și pariurile online, despre planurile sale de viitor și multe altele.

După cum suntem siguri că vă aduceți aminte pe data de 7 decembrie 2017 Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a susținut o prezentare în cadrul evenimentului de business dedicat profesioniștilor din domeniului jocurilor de noroc organizat de revista noastră – RPG 6, ocazie cu care s-au dezbătut aspecte privind condiţiile de prelucrare a datelor cu caracter personal de către persoanele juridice de drept privat din acest domeniu, în calitate de operatori, în contextul Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE.

Intenția noastră este să demarăm o serie de articole dedicate RGPD care să vă ofere cât mai multe informații despre acest subiect actual. Am considerat că mai întâi ar trebui să vă oferim cât mai multe informații despre Responsabilul cu protecţia datelor cu caracter personal pe care ar trebui să-l desemnați.

Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul General privind Protecția Datelor) urmează să fie pus direct în aplicare în toate statele membre ale Uniunii Europene începând cu data de 25 mai 2018. Așadar, nu mai este mult și prevederile acestei legislații va trebui aplicată de întreg domeniul nostru.

Enjoy!

Codul etic de comunicare comercială responsabilă – versiunea beta?

de Alina Dumitru și Andrei Cosma – NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN

Alina Dumitru

În articolele precedente am trecut în revistă o serie de inițiative de reglementare sau proiecte de lege care,

Andrei Cosma

în eventualitatea intrării în vigoare, vor genera un puternic impact pentru industria locală de jocuri de noroc. Toate aceste propuneri de lege ferenda nu proveneau însă de la autoritatea de reglementare a jocurilor de noroc, ci de la alte autorități a căror sferă de competență se extinde și asupra sectorului de gambling. Însă, în prezentul număr avem ocazia de a face o scurtă radiografie a unui demers ”pursânge”, al cărui autor este însuși Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (”ONJN”).

Astfel, la data de 14 februarie 2018, ONJN a publicat pe website-ul oficial Codul etic de comunicare responsabilă în domeniul jocurilor de noroc (”Codul”). În mod inerent, orice demers sau poziție oficială exprimată de ONJN necesită, ca examen tehnic preliminar, stabilirea naturii sale juridice și a efectelor pe care le generează. Acest examen s-a dovedit a fi unul (cel puțin) sinuos deoarece, dacă în preambulul Codului se precizează că acesta reprezintă ”un ansamblu de norme de autoreglementare” (deși autoreglementarea, ca regulă, presupune cu totul alte exigențe legale decât simpla emitere a unui act unilateral de către o autoritate publică), în ultima secțiune a Codului se concluzionează, într-un prim paragraf, că actorii implicați în domeniul jocurilor de noroc ”consimt în mod liber” la setul de reguli create, însă, în paragraful imediat următor, se precizează că normele incluse în Cod ”au caracter complementar” în raport cu cadrul legal în domeniul comunicărilor comerciale.

O primă poziție oficială privind forța juridică a acestui Cod a fost exprimată în cadrul ședinței Consiliului Consultativ al ONJN organizată la data de 22 februarie 2018, unde reprezentanții autorității au precizat faptul că documentul în discuție are caracter pur consultativ și nu constituie un instrument pentru a sancționa eventualele încălcări ale regulilor/standardelor ilustrate în Cod. În cadrul aceleași ședințe s-a agreat că cei implicați în industrie vor formula propuneri de modificare pe marginea Codului.

Cu toate acestea, în comunicatul publicat pe website-ul ONJN la data de 26 februarie 2018, în urma ședinței Consiliului Consultativ, nu mai este specificată invitația de a propune amendamente, adresându-se în schimb propunerea autorității ca operatorii de jocuri de noroc să își ”asume” Codul.

Chiar dacă la acest moment, în opinia noastră, nu ne aflăm în fața unui set de reguli propriu-zise, nu considerăm lipsit de utilitate să ne imaginăm care ar fi impactul generat de unele dispoziții prezente în versiunea în continuare disponibilă pe website-ul autorității.

Semnalăm în acest sens regula din Cod potrivit căreia “comunicarea realizată prin intermediul mediilor de comunicare care nu aparțin organizatorilor de jocuri de noroc, indiferent de canalul utilizat, se va efectua prin plasarea – prin grija organizatorilor – în zonele, paginile, reale sau virtual, în intervalele orare, în care, pentru canalul de comunicare respectiv se pot da asigurări că cel puțin 90% din audiență are peste 18 ani, ori canalul este destinat în mod exclusiv acestui segment de piață”.

Privită în teorie, această dispoziție se grefează pe interpretarea exprimată de Consiliul Național al Audiovizualului în cadrul unei decizii generice de intrare în legalitate adoptată în decembrie 2017 din care pare să se extragă concluzia că, în opinia CNA, începând cu 1 ianuarie 2018, comunicările comerciale audiovizuale la servicii de jocuri de noroc pot fi difuzate doar în intervalul orar 23:00 – 07:00. Însă, standardul propus de ONJN pare să conducă la restricții chiar mai oneroase decât cele trasate de CNA, deoarece implementarea regulii din actuala versiune a Codului ar putea echivala, în opinia noastră, cu o interzicere totală a publicității televizate pentru jocuri de noroc. Mai exact, în conformitate cu dispozițiile Codului de reglementare a conținutului audiovizual (act normativ cu forță obligatorie)  programele 18+ nu pot fi difuzate de către furnizori de servicii media audiovizuale aflaţi sub jurisdicţia României, ci doar de către canale străine și în regim criptat, astfel că dacă vorbim de “canale destinate exclusiv acestei categorii de vârstă“, s-ar putea foarte ușor confunda că este vorba de aceeași restricție impusă de Codul Audiovizual programelor 18+.

Totodată, prin raportare la cerințele de acuratețe și claritate a normelor, nu putem să nu remarcăm că regula din Cod impune furnizarea de garanții privind vârsta minimă a audienței, deși, prin definiție, măsurarea și stratificarea audienței în domeniul audiovizual se realizează prin utilizarea tehnicilor de statistică, concluziile fiind extrase pe bază de eșantioane, iar nu prin analizarea exhaustivă a unui segment de public.

O altă regulă inserată în Cod, care aparent contravine practicilor comerciale utilizate în prezent în mare măsură de numeroși organizatori de jocuri de noroc și necenzurate de ONJN (cel puțin până acum), este cea potrivit căreia “comunicarea nu trebuie să fie realizată prin intermediul persoanelor cu notorietate, cum sunt modelele, actorii, sportivii renumiți – folosind prezența sau imaginea acestora”. În opinia noastră, imposibilitatea de utiliza, spre exemplu, sportivii de renume pentru a promova un serviciu profund legat de evenimentele sportive ar putea crea o barieră de comunicare comercială excesivă din moment ce una dintre tehnicile standard de marketing se bazează pe utilizarea acelor persoane a căror imagine publică/reputație rezonează în percepția destinatarilor produsului/serviciului promovat.

Prin urmare, deși nu putem decât să salutăm intenția ONJN de a crea un set de reguli de publicitate responsabilă menită să protejeze minorii și alte categorii de persoane vulnerabile împotriva efectelor negative ale jocurilor de noroc, trebuie totuși subliniat că noțiunea de ”publicitate responsabilă” presupune, în primul rând, existența unei publicități, iar nu interzicerea sa completă. În al doilea rând, o conduită responsabilă a industriei nu poate fi realizată decât prin stabilirea unor standarde clare, previzibile și transparente. Cu alte cuvinte, nu se poate reproșa iresponsabilitatea atât timp cât nu se cunosc în mod cert care sunt limitele responsabilității.

La acest moment nu putem decât să sperăm că deschiderea manifestată de ONJN de a primi propunerile industriei de modificare a Codului va conduce la rezultatul dorit de toți cei implicați în acest fenomen, respectiv crearea unei industrii viabile, sănătoase și care operează în parametrii clar definiți.

Faceți jocurile!

SORIN CONSTANTINESCU: “La jocuri trebuie să te distrezi!”

Vă oferim un interviu extraordinar cu Sorin Constantinescu, omul care nu mai are nevoie de nici o prezentare în gamblingul autohton. De la problemele generale ale industriei de jocuri de noroc din acest moment, la evoluția pieței de online, trecând prin explicarea succesului internațional de care se bucură PokerFest și până la viitoarele planuri pe care le are, totul îl veți afla dacă citiți acest material interesant.

Am rugămintea să ne întoarcem în timp cu 2 ani, să zicem, care sunt schimbările care s-au produs în industria de gambling în această perioadă?

Schimbări semnificative nu au fost, pot spune că au fost mai mult schimbări negative. A fost introdusă legea cu fumatul care ne-a afectat foarte tare pentru că au scăzut încasările atât la cazinourile live, cât și la sălile de jocuri. La cazinourile live sunt încasări cu 30% mai mici decât înainte, am încercat să compensăm prin crearea unor locuri de fumat încâlzite în afară, dar în momentul în care clientul iese din spațiul de joc, deja l-ai pierdut și nu se mai întoarce. Alte schimbări semnificative nu au mai fost, doar că încercăm să facem un lobby puternic atât în Parlament, Guvern, cât și la ONJN pentru a scoate părțile deranjante din lege, cum ar fi partea cu 5% din venituri la cazino care este pe codul fiscal și acum se află la comisia de buget finanțe în Parlament. O altă problemă sunt biletele de intrare de la cluburile de poker și cazinouri care ne omoară pur și simplu. De exemplu, la un club de poker intrarea este 30 de lei și oamenii joacă turnee de 25 de lei, adică taxa de intrare este mai mare decât participarea la turneu. Cu aceeași problemă se confruntă și cazinourile pentru că nu mai sunt clienții high-roller care jucau sume mari de bani și atunci joacă 200 – 500 de lei și vine cu un însoțitor, deci plătește 100 de lei numai taxa de intrare, ceea ce este aberant, acesta fiind unul dintre motivele pentru care au scăzut foarte mult încasările.

Putem spune despre industria jocurilor din țara noastră că este o industrie matură, funcțională? Ce ar mai trebui îmbunătățit din punctul dumneavoastră de vedere?

Cred că în primul rând ar trebui schimbată partea de comunicare și mentalitate a autorităților. Încă suntem considerați criminali, infractori, paria societății. Activitatea noastră nu este văzută nici după 28 de ani de la Revoluție ca o activitate economică normală unde se plătesc taxe și impozite deși industria de jocuri este de peste 1 miliard, deși se aduc la buget taxe și impozite de sute de milioane annual, suntem tratați ca ultimii mafioți, ultimii nenorociți de pe piață. Apropo de asta, în ultimele câteva luni de zile au crescut propunerile de revocări si suspendări de licențe pe motive absolut puerile. Când suspenzi sau revoci o licență bugetul este afectat în primul rând și dacă faptele nu sunt așa de grave nu consider că este necesară această măsură. Un exemplu foarte actual este suspendarea licenței unui operator care avea 59 de jocuri și i-a fost suspendată activitatea pentru că a întârziat să anunțe o promoție pe care o avea într-o sală de joc, nici măcar nefiind prevăzut în lege obligativitatea acestui anunț. Consider că nu este normal așa ceva, nu este normal ca la fiecare comisie care are loc la 2 săptămâni să existe 10, 12, 14 dosare de suspendare sau ridicare a licenței. De exemplu, ANAF-ul a fost în control la o firmă unde a constatat niște nereguli care au fost ulterior plătite, situație în care reprezentanții ANAF nu au cerut suspendarea și se trezește comisia de autorizări să propună în comisie să anuleze activitatea, nu înțeleg de ce această aversiune față de agenții economici. Și politica actuală a Guvernului este să dea avertisment, în cazul în care agenții economici greșesc fără rea intenție atunci trebuie trași de urechi, avertizați, dar lăsați să își continue activitatea. Cred că mentalitatea direcției de autorizări și a ONJN-ului s-a schimbat în ultimele luni de zile din rău în mai rău, deja creeându-se o stare de tensiune între operatori și ONJN.

În ultimii ani au fost legalizate jocurile de noroc online. Credeți că în acest moment jocurile de noroc online și-au atins nivelul de dezvoltare maximă, sau mai au loc de creștere?

După cum știți în perioada 2010-2015 s-a operat pe piață “la gri” pentru că nu se dădeau licențe, unii dintre acești operatori și-au plătit din urmă pentru a beneficia de amnistia fiscală și penală, ei luându-și deja licența, unii au plătit, dar nu și-au luat licența și, de asemenea, mai sunt unii care nu au plătit și nici nu o mai pot face pentru că amnistia a ținut doar 3 luni și acum așteaptă iarăși perioada de prescriere care durează 5 ani,  adică până în 2020. Posibil că vom mai avea o creștere importantă în 2020 când vor intra în piață și acești operatori.

Vor ajunge să substituie siteurile de gambling online, experiența de joc oferită de cazinourile live și sălile de jocuri? Pot fi un pericol pentru jocurile tradiționale în viitor?

Nu cred că reprezintă un pericol pentru că sunt tipologii diferite de clienți, în cazinourile live avem jucători cu media de vârstă cuprinsă între 40-50 ani, pe când în mediul online avem o medie de vârstă cuprinsă între 20-30 ani. În plus, online-ul nu va putea substituii partea de atingere a jetoanelor, comunicare cu staff-ul, ambianța de cazino, o masă bună, deci concluzia este că nu cred că toate acestea vor putea fi substituite de experiența oferită de un ecran.

La un moment dat numai în București existau 14 cazinouri live, care au fost motivele pentru care marea majoritate a acestora s-au închis? Vom mai vedea pe viitor o creștere a numărului cazinourilor live în țara noastră? Ce ar fi de făcut pentru revigorarea acestei ramuri a industriei noastre? Se poate face ceva?

Principalele motive au fost economice, nu mai avem high-rolleri români, nu mai sunt clienți care să joace sume mari. Un cazinou are cheltuieli de 500.000 Euro lunar care înseamnă taxe, impozite, salarii, chirii, ș.a.m.d. și este dificil să producă 15.000 – 20.000 euro pe zi numai de la clienții regulari romani care vin cu 400-500 de lei să se joace, motiv pentru care toate cazinourile luptă să aducă clienți din afară. Aici ne lovim de aceeași mentalitate comunistă, ambasadorii României din țările arabe, Turcia, Emirate, refuză să dea viza celor care vin la cazinou chiar dacă au depus 1 milion de euro în contul cazinoului, sunt priviți ca niște infractori, criminali. Mentalitatea este total diferită în țările UE unde se bucură dacă cineva vine să cheltuie în țara ta. Avem aceeași problemă în toate țările arabe de unde ne chinuim să aducem jucători, vă dați seama că un jucător care depune 1 milion în contul unui cazinou nu vine să emigreze în România sau să se angajeze în construcții.

Principalul lucru care trebuie facut, este sa schimbam mentalitatea cea ce ma indoiesc ca se va intampla, concluzia este ca ar trebui sa lase turistii sa vina in Romania si sa isi cheltuie banii aici.

Unde vedeți România din punct de vedere al jocurilor de noroc în următorii 5-10 ani?

Nu văd schimbări semnificative, depinde de cine va fi la conducerea ONJN-ului, depinde dacă vor mai exista schimbări legislative. Dacă va fi liniște nu cred că vor exista schimbări majore în următoarea perioadă.

Dacă ar fi să începeți un business nou, v-ați implica tot în gambling? Ce business și ce sumă de bani ați fi dispus să riscați?

Nu aș mai începe o afacere în acest domeniu, am început în anii ’90 la 20 și ceva de ani și nu știam că nu este creștinește să iei banii la oameni, din acest motiv am mustrări de conștiință mari. Mi-a plăcut să îmi fac treaba cât mai profesionist posibil, la fel cum aș fi făcut și dacă lucram într-o turnătorie de oțel sau dacă eram gunoier adunam tot, nu aș lăsa nici un chiștioc pe jos. Așa cum am spus am lucrat cât se poate de profesionist, dar nu aș mai face acest lucru chiar dacă aș câștiga de 10 ori mai puțin.

Nu cred că mai este vorba de risc, nu mai trăim vremurile de după Revoluție, acum ca să faci o afacere serioasă trebuie să investești minim 1 milion, la nivelul meu nu mă gândesc să mai fac o gogoșerie. Am îmbătrânit, nu mai am răbdare după atâta timp petrecut în cazinou, 7 zile din 7, m-aș implica doar la nivel mare. De exemplu, mai nou, produc un spectacol folcloric la Sala Palatului, partea de manageriere și producție de evenimente îmi place foarte mult, sunt talentat la chestia asta și cred că este o afacere care mi se potrivește, mai ales că aduce bucurie oamenilor. Fiind prieten cu Cornelia și Lupu Rednic și auzind că vor să își facă un spectacol la 25 de ani de carieră le-am propus să mă ocup eu de producție și de 2 luni mă implic serios, sper să iasă foarte bine.

În jurul României, cu excepția Bulgariei, toate piețele sunt închise sau foarte restrictive, ce țări din lume considerați că oferă un mediu propice, atât legislativ, cât și economic pentru dezvoltarea jocurilor de noroc?

În jurul României sunt țări care nu se află în UE și având în vedere problemele de acolo, Rusia, Moldova, Ucraina, jocurile sunt relativ închise. În schimb, țările din UE au legislații clare și destul de transparente. Sunt piețe bune și în alte părți ale globului, de exemplu eu actualmente ofer consultanță guvernului din Irak pentru partea de loterie națională. Iarăși, în America de Sud este o piață bună, încercăm să facem ceva în Brazilia, în Mexic, mai încercăm pe online, deci nu trebuie mers obligatoriu în Ucraina sau în Rusia unde există o agresivitate împotriva businessului.

Acum aproximativ 6 ani ați lansat PokerFest. Cum a fost acest drum? V-ați îndeplinit toate planurile pe care vi le-ați propus la acest capitol?

Așa cum am spus, mi-a plăcut ca atunci când m-am implicat, să o fac serios, nu am făcut PokerFest pentru a câștiga bani, mi-a plăcut să joc poker, îmi place genul de oameni care joacă poker, educația lor, comportamentul. În momentul în care am lansat PokerFest nimeni nu credea că vom ajunge să organizăm turnee la nivelul la care am făcut-o cel puțin în ultimul an. Am avut în Decembrie 2017, la Mariott, turneu cu 1200 de participanți din 35 de țări. Am organizat turnee cu Unibet, cu Pokerstars, nu credeam nici în visele cele mai frumoase că vom organiza turnee de nivel european. A fost un drum anevoios pentru că este foarte greu să conving Unibet sau Pokerstars să îți facă sateliți online, să aibă încredere în tine, dar cu curaj și perseverență am reușit. Țin minte că la primul turneu organizat la Timișoara am avut 50 de jucători, acum avem 60-70 de dealeri. Asta spune multe…

Unde se află pokerul în acest moment în țara noastră?

Se organizează turnee, ne lovim pe partea de cluburi de poker cu problema legată de biletele de intrare, dacă de exemplu într-un oraș de provincie apare un al doilea club de poker, unul dintre ele intră în faliment. În București avem 2 cluburi de poker care se străduiesc să reziste, dar este foarte greu. Taxa de 30 de lei este foarte mare și oamenii preferă să stea acasă sau să meargă să joace ilegal în diferite locații, mini cluburi de poker ilegale care nu prea pot fi dovedite de organele de control și atunci este greu pentru organizatorii legali.

Care sunt planurile dumneavoastră de viitor în ceea ce privește pokerul în mod particular, și gamblingul la modul general?

În ceea ce privește pokerul încerc să aduc în țară cât mai multe turnee, sper ca din 2020 de când trece restricția să vină și alți operatori, precum PartyPoker, care concurează puternic Pokerstars. De exemplu, am fost de curând la Praga la un turneu unde cei doi operatori au organizat în același timp evenimente și PartyPoker a luat o mulțime de clienți celor de la Stars. Probabil că și alte branduri mari vor veni în țară, încercăm să îi aducem și să le arătăm că avem o legislație clară, corectă, că România este o țară stabilă fără probleme.

În ceea ce privește gamblingul, în mod particular, pot spune că nu mă mai implic fizic, nu mai stau noaptea în cazinou, fac mai mult consultanță pentru guverne precum Irak, Mexic, Serbia și altele. Încerc să împărtășesc experiența mea de 28 de ani din jocuri altor companii sau persoane, am ajutat și foarte mulți oameni care erau dependenți de jocuri. Le-am dat exemple și le-am explicat din experiența mea de atâția ani că la jocuri trebuie să te distrezi și nu trebuie să cheltui mai mult de 10-20% din veniturile lunare. Le-am mai explicat că eu nu am văzut în 28 ani o persoană care la final de an, după ce trage linie sa fie pe plus. Nu umblam noi cu mașini scumpe sau aveam vacanțe luxoase dacă jucătorii erau câștigători la jocurile de noroc.

2018: Un an al consolidării industriei din perspectiva ROMBET

Anul 2018 este anul în care legislația primară și secundară, prin OUG 77/2009 și HG 111/2016, își vor arăta pe deplin efectele prin faptul că au pus bazele unei reglementări moderne și în deplin acord cu recomandările europene în ceea ce privește scopul comun, pentru o  industrie stabilă și bine reglementată.

 

Este anul în care ONJN urmează să regleze unele domenii cheie care nu au fost încă suficient de bine clarificate, fie că vorbim de jocul responsabil, care va prinde mai mult contur în 2018, inclusiv Fundația pentru Joc Responsabil, o clarificare necesară pentru acordarea avizului asupra acțiunilor publicitare, pentru că există încă dezbateri și abordări diferite ale operatorilor, mai ales între specificul promovărilor operatorilor online și cei land-based.

 

2018 este anul în care intră în vigoare prevederile „revoluției fiscale” și în care ROMBET, prin seminariile pe care le va organiza, atât în București, cât și în țară, trebuie să răspundă la o serie de întrebări care apar mereu din partea organizatorilor de jocuri de noroc:

 

  1. Stabilirea tipului de impozit ce urmează să fie plătit, cu respectarea obligaţiilor declarative prevăzute de lege:
  1. Impozit pe venitul micro-întreprinderilor, în condiţiile în care la 31.12.2017 au realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a unui milion de euro, la cursul de schimb valabil la închiderea exercițiului financiar, cu întrebarea dacă nu cumva, odată cu aprobarea OUG 79 din 2017, se va reveni la forma inițială a prevederii, conform căreia veniturile provenite din jocuri de noroc nu pot fi impozitate sub această formă;
  2. Impozit specific, pentru activităţile prevăzute de Legea 170 din 2016 în condiţiile în care nu se încadrează la impozitul pe venitul micro-întreprinderilor, care prevalează față de impozitul specific pentru celelalte activități adiacente jocurilor de noroc;
  1. Măsuri practice pentru punerea în aplicare a prevederilor privind trecerea contribuţiilor sociale obligatorii datorate în sarcina salariaților cu obligațiile ce revin angajatorilor. În acest sens angajatorul urmând să stabilească, să reţină, să declare şi să plătească obligaţiile datorate şi de salariaţi;

Nivelul contribuţiilor datorate şi a impozitului pe venit începând cu anul 2018:

Salariat: contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat – 25 %; contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate – 10%.

Angajator: contribuția asiguratorie pentru muncă datorată bugetului de stat – 2,25%.

Cota de impozitare: cota de impozit este de 10% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului.

Vorbind despre 2018 dl. Dan Ghiță, președintele ROMBET, spune că „este important să dăm semnalul care trebuie: avem o piață consolidată, stabilă, transparentă și reglementată. În plus, suntem predispuși la schimbare întrucât apetitul pentru creștere este încă extrem de pregnant. Avem o generație tânără de oameni de afaceri în industrie, iar acesta este un alt semn foarte bun, pentru că și-au construit reputația într-o epocă a schimbării, știu ce înseamnă și sunt pregătiți pentru ea. Mai mult, o vor și genera”.

 

Dl. Bogdan Coman, director executiv ROMBET, crede că 2018 va mai produce câteva schimbări: apar tot mai multe companii de suport pentru industria de jocuri de noroc care furnizează servicii mai ales în dezvoltarea de software specializat. “Dacă ne uităm la țările vecine – Bosnia, Serbia, Macedonia, Bulgaria – vedem că acesta este un trend tot mai accentuat. Companii de IT din industrie, originare în Balcani, devin tot mai importante în întreaga Europă. Acest fapt reprezintă o oportunitate extraordinară pentru România datorită și faptului că țara noastră este renumită pentru resursa umană în domeniul IT. Credem că acest trend va continua și se va accentua în acest an, nu doar pe baza accesării de resurse din regiune, dar și în urma creșterii interne semnalate de mulți dintre membri asociației noastre”.

 

Din punct de vedere organizațional ROMBET speră că 2018 va fi anul în care asociațiile din domeniu vor lucra cel mai bine împreună și își vor uni eforturile pentru mai multă unitate în strategii și acțiuni. Deja startul este dat din 2017: acum trebuie consolidat parteneriatul între asociații.

 

În(că) stadiu de proiect – de data aceasta AMLD

de Cosmina Simion și Andrei Cosma– NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN

Vă promiteam în articolul anterior că urmează să vă povestim despre posibilele implicații pentru industria de jocuri de noroc determinate de implementarea celei de-a patra Directive Europene în domeniul combaterii spălării banilor (AMLD).

Se pare însă că am fost puțin prea optimiști și în rândurile următoare nu avem ocazia de a analiza lucrurile în concret pentru un motiv cât se poate de franc: AMLD nu a fost nici până la data redactării prezentului transpusă în legislația națională, iar actul normativ relevant se află în continuare în stadiul de proiect.

De la început, precizăm că în cele ce urmează nu ne propunem să detaliem conținutul obligațiilor și dispozițiilor prevăzute în Proiectul de lege, ci mai degrabă să semnalăm un status quo. Nu putem însă să ignorăm faptul că noul cadru legislativ privind combaterea spălării banilor și finanțării actelor de terorism va impune standarde considerabil mai ridicate pentru a preveni aceste fenomene.

În ceea ce privește sectorul de jocuri de noroc, o primă modificare importantă constă în extinderea categoriilor de entități raportoare. Astfel, dacă sub incidența actualei legi (Legea nr. 656/2002) intră în mod explicit doar cazinourile, noua legislație extinde sfera de aplicare la genul comun, respectiv la categoria generică a tuturor ”furnizorilor de servicii de jocuri de noroc”. În plus, Proiectul de lege specifică expres că normele se aplică atât operatorilor de jocuri de noroc tradiționale, cât și operatorilor de jocuri de noroc la distanta.

Totodată, nu putem să nu remarcăm modificările referitoare la măsurile de cunoaștere a clientelei sau păstrarea documentelor. Sub imperiul viitoarei reglementări, operatorii de jocuri de noroc vor fi nevoiți să deruleze procesul de identificare și cunoaștere a jucătorilor raportându-se la o multitudine de criterii și factori de risc, fiind de asemenea obligați să păstreze documentele și informațiile obținute în acest sens atât în format hârtie, cât și în format electronic, într-o formă admisă în procedurile judiciare. Fără a diseca interpretările ce se pot naște în legătură cu aceste obligații, putem încă de pe acum să anticipăm că impactul resimțit de operatori va fi unul semnificativ.

Dincolo de data la care Proiectul de lege va ”vedea lumina Monitorului Oficial” (reamintim că termenul limită pentru transpunerea Directivei în legislația națională a fost 26 iunie 2017),  câteva aspecte de fond sunt deja neclare. Mai exact, coroborând dispozițiile din legislația de jocuri de noroc cu cele din Proiectul de lege nu se poate stabili în mod cert dacă noile reglementări naționale în domeniul AML se vor aplica și organizatorilor de jocuri de noroc la distanță nerezidenți care însă activează în România și oferă servicii jucătorilor locali în baza licenței și autorizației acordate de ONJN sau dacă aceștia se vor supune legislației AML din statul în care sunt stabiliți. Această problemă nu este una pur teoretică, ci, din contră, lecturând lista publicată de ONJN pe pagina oficială de internet, observăm că majoritatea covârșitoare a operatorilor licențiați este formată din entități nerezidente.

În dorința de a clarifica această inconsecvență, am solicitat punctul de vedere oficial al autorității de reglementare, respectiv Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Pozițiile exprimate atât în cadrul unor conferințe, cât și prin răspunsuri scrise au fost însă neclare, ONPCSB specificând chiar că soluția ar trebui oferită de ONJN, în calitate de autoritate ce a acordat licențele operatorilor nerezidenți. Desigur, competențele ONJN nu se pot extinde pe o problematică referitoare la legislația AML a cărei respectare și interpretare se află în sarcina altei autorități, aspect de altfel confirmat de către ONJN.

Se pare însă că ulterior ONPCSB a identificat un răspuns la întrebarea noastră prin vocea doamnei Steluța Oncică, care, în cadrul ultimei ediții a ReUniunii Profesioniștilor din Gambling organizată la data de 7 decembrie 2017 a specificat clar și concis că operatorii de jocuri de noroc la distanță nerezidenți ce beneficiază de licență și autorizație de la ONJN nu se supun obligațiilor de raportare ce vor fi impuse de noua legislație națională în domeniul AML, ci vor raporta informațiile și tranzacțiile necesare către autoritatea de profil din statul de reședință.

Sperăm că acesta reprezintă punctul de vedere al ONPCSB și nu vom ajunge ca la momentul implementării legii, odată adoptată, operatorii nerezidenți, dar licențiați în România să afle că au în continuare obligații de raportare și către Statul Român sau, mai grav, să fie sancționați pentru nerespectarea acestora.

Rămâne însă incertă situația acestor operatori în baza actualei Legi nr. 656/2002 (ce a implementat directiva a treia în domeniul combaterii spălării banilor). În acest caz, opinia ONPCSB pare din nou că a variat în timp. Inițial, operatorilor nerezidenți, dar licențiați în România le-au fost imputate obligațiile de raportare stabilite de Legea nr. 656/2002, însă ulterior opinia autorității s-a schimbat, dânșii opinând că legislația română nu li se aplică în acest domeniu.

Succesiunea interpretărilor oficiale sau nu, exprimate în scris sau public în cadrul conferințelor, este dificil de urmărit chiar și pentru noi. Riscurile din perspectiva reglementării nu există pentru operatori în acest caz, dat fiind că aceștia au ales să supra-raporteze, deși (cel puțin aparent) nu era necesar…sau era?

Procesul de implementare (din nou) pare să fie departe de final, iar Proiectul de lege poate suferi în continuare modificări. Potrivit unor estimări din partea reprezentanților ONPCSB, Proiectul de lege va intra în vigoare în Februarie 2018, însă regulamentul de aplicare se lasă așteptat cel puțin până la finalul anului viitor.

Faceți jocurile!3

OPINIE ROMANIAN BOOKMAKERS – Patronatul Organizatorilor de Pariuri din România

FRF nu are nicio bază de argumentare pentru încercările de a dobândi dreptul de a licenția, pe linie sportivă, operatorii de pariuri

 

Reprezentanții Federației Române de Fotbal (FRF) au susținut foarte fervent în ultimele săptămâni o serie de amendamente la Proiectul de Lege de aprobare a OUG 38/2017 de modifcare a Legii Sportului 69/2000.

 

În rezumat, respectivele amendamente propun instituirea prin lege a obligației din partea organizatorului de pariuri de a obține o licență din partea federațiilor sportive naționale spre a putea oferi pariuri pe rezultate ale evenimentelor din respectivul sport.

 

Bineînțeles că FRF este cea mai interesată dintre federațiile sportive în a obține o astfel de prevedere, dat fiind că eventualele cuantumuri financiare obținute de la operatorii de pariuri ar merge, în proporție covârșitoare, spre fotbal.

 

Mai jos regăsiți o cercetare a Romanian Bookmakers cu privire la ponderea diverselor sporturi autohtone, ca evenimente pe care mizează pariorii din România:

 

Sport % din totalul biletelor plasate care au conținut evenimente organizate de federațiile sportive din România % din cuantumul mizei totale plasate mizat pe evenimente organizate de federațiile sportive din România
Fotbal 4.83 6.77
Handbal 0.037 0.087
Baschet 0.015 0.027
Fotbal in sala 0.00084 0.0020
Volei 0.00064 0.0015
Polo 0.00001 0.000014

 

Se observă în primul rând că ponderea evenimentelor sportive autohtone în biletele plasate de pariorii români este una mică (circa 5%). Astfel, respectând principiul proporționalității (prețul corect plătit pentru un bun sau un serviciu) în eventuala negociere pentru “dreptul comercial asupra rezultatelor evenimentelor sportive”, nu se va genera nici măcar pentru FRF un venit substanțial din exploatarea acestui “drept”. Iar pentru handbal, baschet, volei sau polo, cuantumurile financiare asigurate astfel ar fi cu adevărat derizorii.

 

De aici două concluzii:

 

  1. Confruntați cu solicitări fanteziste din partea federațiilor sportive naționale, operatorii au la îndemână decizia eliminării din oferte a evenimentelor sportive autohtone, dat fiind că impactul operațional nu va fi unul semnificativ;
  2. Eventualele venituri asigurate în baza “dreptului comercial al federaţiilor sportive naţionale asupra evenimentelor sportive” vor sta, în proporție covârșitoare, în dreptul FRF.

 

“FRF este persoană juridică de drept privat, fără scop lucrativ, autonomă, neguvernamentală”, conform Statutului FRF (poate fi consultat pe portalul web www.frf.ro)

 

Astfel, în fapt, prevederile propuse nu vor crea decât situația aberantă de a obliga printr-un act normativ ca mai multe societăți comerciale să cedeze din încasări către o altă entitate de drept privat, în baza unui drept comercial fictiv.

 

Mergând mai departe, în legătură cu argumentația pe care o folosesc reprezentanții FRF, Romanian Bookmakers aduce următoarele edificatoare clarificări:

 

  1. 1.      Prin aplicarea amendamentelor susținute de FRF se determină încălcarea OUG 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, prin condiționarea licenței de funcționare acordată de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) de cea acordată de federațiile sportive.

În punctele de vedere susținute de MTS și ONJN pe aceeași tematică, însușite ca puncte de vedere ale Guvernului, se iterează că, prin reglementările propuse de FRF se produce o eludare a rolului ONJN de exercitare a autorității de stat în domeniul jocurilor de noroc.

 

Astfel, în Romania, organizarea și exploatarea activității de jocuri constituie monopol de stat și se desfășoară în condițiile OUG 77/2009, privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc. Acest act normativ reglementează faptul ca administrarea monopolului de stat este exercitată exclusiv de ONJN, în baza OUG 77/2009.

 

  OUG 77/2009,  Art. 1:

 

(1)        Organizarea şi exploatarea activităţii de jocuri de noroc pe teritoriul României constituie monopol de stat şi se desfăşoară în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.

 

(2)        Statul poate acorda dreptul de organizare şi exploatare a activităţii de jocuri de noroc în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, pe bază de licenţă de organizare a jocurilor de noroc pe fiecare tip de activitate, astfel cum acestea sunt clasificate prin prezenta ordonanţă de urgenţă, şi de autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, documente nominale şi limitate în timp, ce vor fi exploatate în mod direct de deţinătorul licenţei.

 

OUG 77/2009, Art.15, alin.8:

 

(8) Licenţa de organizare şi autorizaţia de exploatare a jocurilor de noroc permit operatorului economic care le-a obţinut să desfăşoare activitatea pe întregul teritoriul României, fără a fi necesară obţinerea de autorizaţii, aprobări, taxe suplimentare, avize ori licenţe din partea altor autorităţi.

 

Permiterea acordării de licențe de către federațiile sportive naționale către operatorii de pariuri sportive intervine, așadar, fundamental în rolul ONJN, cu implicații directe asupra colectării bugetare asigurate din activitatea comercială de exploatare de pariuri sportive.

 

  1. 2.      Analogia întreprinsă de FRF a presupusului <drept comercial> asupra rezultatului evenimentului sportiv în sine cu dreptul comercial de transmisie TV sau pe alt suport media nu este susținută legislativ.

 

FRF își susține poziția și prin invocarea unei analogii cu dreptul federației din respectiva ramură sportivă de a comercializa drepturile de transmisie TV sau pe alt suport media privind evenimentele sportive pe care le organizează. Chiar FRF, în poziția sa publică, asimilează aceste drepturi unor  <drepturi de proprietate intelectuală>, invocând că, după aceeași rațiune legislativă, trebuie să fie recunoscut și un <drept comercial> asupra rezultatului evenimentului sportiv.

 

Această considerație a FRF nu este însă susținută legal, ba chiar dimpotrivă, de vreme ce este foarte clar legiferat până unde poate merge revendicarea unui drept de proprietate intelectuală. Așadar, un astfel de drept este reglementat de Legea drepturilor de autor și drepturilor conexe, nr. 8/1996.

 

Dacă drepturile de transmisie TV sau pe alt suport media sunt protejate ca drepturi de proprietate intelectuală de către acest act normativ, în schimb se reglementează tot explicit că o informație sau o știre de presă, simplul fapt sau simplele date nu pot face obiectul revendicării unor astfel de drepturi:

 

Articolul 9 din Legea drepturilor de autor și drepturile conexe, nr. 8/1996:
Nu pot beneficia de protecția legală a dreptului de autor următoarele:
a)ideile, teoriile, conceptele, descoperirile științifice, procedeele, metodele de funcționare sau conceptele matematice ca atare și invențiile, conținute într-o operă, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare;

b)textele oficiale de natură politică, legislativă, administrativă, judiciară și traducerile oficiale ale acestora;

c)simbolurile oficiale ale statului, ale autorităților publice și ale organizațiilor, cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul și medalia;
d)mijloacele de plată;


e) știrile și informațiile de presă;

f) simplele fapte și date.

 

Este evident că un eveniment sportiv este o informație de presă și, mai mult, este un simplu fapt public, după cum rezultatele sportive sunt simple date, fapte și, de asemenea, informații de presă, deci nu pot face obiectul unui drept comercial. Fiind o informație publică, evenimentul sportiv și rezultatul acestuia pot fi reutilizate de oricine, fie și în scop comercial, fără a comporta accesarea contracost a unui drept comercial sau a fi necesară o licențiere prealabilă.

 

  1. 3.      Legislația europeană nu reglementează și nu încurajează exercitarea unui <drept comercial> asupra rezultatului evenimentului sportiv. Curtea Europeana de Justiție a tranșat subiectul, în sensul că rezultatul evenimentului sportiv nu poate face obiectul unor drepturi de proprietate intelectuală.

 

FRF argumentează și că Parlamentul European și Comisia Europeană ar încuraja atribuirea către organizatorii de competiții sportive a dreptului comercial asupra rezultatelor evenimentelor sportive.

 

FRF a invocat, în această ordine de idei, două Rapoarte emise de Comisii ale Parlamentului European, respectiv: Raportul referitor la jocurile de noroc online în piața internă (2011/2084(INI)) și Raportul referitor la o abordare integrată a politicii în domeniul sportului: bună guvernanță, accesibilitate și integritate (2016/2143(INI)).

 

Aceste rapoarte nu au însă valoare de reglementare legislativă, ci doar de identificare a unor direcții oportune de enunțare sau modificare viitoare a actelor normative europene în vigoare. Reprezintă doar studii asupra unor viitoare necesități de mai bună legiferare care pot sau nu să fie considerate oportune la generarea efectivă de legislație. Ori, de la momentul emiterii lor și până în prezent, aspectele evidențiate de reprezentanții FRF nu se regăsesc preluate în prezent în niciun text cu valoare de legislație la nivel european.

 

Nu există, așadar, niciun act normativ european și cu atât mai puțin unul cu statut de Directivă a Comisiei Europene, care să impună conceptul de <drept comercial asupra rezultatului unui eveniment sportiv> revendicat în amendamentele prezentate și să atragă o modificare a cadrului legislativ național.

 

În schimb, jurisprudența europeană ne clarifică fără echivoc această problematică:

 

În cauza C-203/02, William Hill (operator de pariuri din Marea Britanie) vs. British Horse Racing Board (organizatorul curselor hipice din Marea Birtanie). Curtea Europeană de Justiție a stabilit în hotărârea sa că operatorul de pariuri nu este grevat de a plăti organizatorului evenimentelor sportive drepturi ce rezidă din utilizarea informațiilor privind aceste evenimente în oferta de pariuri. S-a reținut astfel foarte clar că operatorul de pariuri nu datorează achitarea unui drept comercial către organizatorul de evenimente ale căror rezultate sunt folosite în ofertele de pariere, deoarece aceste informații sunt interpretate ca având atributul de bază de date. Astfel, rezultatele evenimentelor sportive se supun prevederilor Directivei Comisiei Europene 96/9/CE privind protecția juridică a bazelor de date.

 

Similar, și în alte două spețe soluționate de CEJ, respectiv  C‑403/08 și C‑429/08, se stabilește că rezultatele evenimentelor sportive nu pot face obiectul revendicării unor drepturi comerciale, și acestea fiind două solide izvoare de jurisprudență.

 

În concluzie, Romanian Bookmakers consider că, deși reprezentanții FRF se străduiesc să lase senzația unei argumentații solide pentru demersurile dânșilor, realitatea este alta.

 

Adăugăm, la final și informația că toate cele expuse mai sus au fost aduse la cunoștința Comisiei de Învățâmânt, Știință, Tineret și Sport a Camerei Deputaților, MTS și ONJN de Romanian Bookmakers în zilele premergătoare publicării prezentei opinii.