Tag Archives: nepal

Tiger Palace Resort – Locul unde norocul este la înălțime

de Paul Dan

Spui Nepal și mintea îți zboară automat la Munții Himalaya, la impunătorul vârf Everest, dar și la locul de naștere al lui Buddha. Automat te gândești și că micuțul stat stă prins ca într-un clește între două superputeri ale lumii, China și India! Dacă pe mulți i-am făcut să intuiască oportunități de călătorie ori i-am provocat la lectură și istorie, alții au văzut aici o imensă oportunitate de business. Și ce poate fi mai tentant în Asia, cea care are jocurile de noroc în sânge, decât un cazino.

 

Cu peste un miliard de indieni la scurtă distanță, un resort cu spa, săli imense de evenimente și un cazinou complet din toate punctele de vedere, Tiger Palace Resort nu pare să aibă decât o singură variantă, cea câștigătoare. Doar piața indiană a jocurilor de noroc este estimată la peste 10 miliarde dolari anual, iar cea a nunților și evenimentelor festive se ridică la peste 40 miliarde de dolari.

 

Tiger Palace Resort este cel mai nou cazinou-resort din lume, în urma unei investiții de 40 de milioane de dolari a companiei Silver Heritage Group, cu sediul în Hong Kong și listată la Bursa din Australia. Resortul și-a deschis porțile la jumătatea lunii martie, fiind strategic amplasat la numai 12 kilometri de granița cu India, țară cu o populație imensă și mulți oameni cu bani (milionari, dar și o pătură de mijloc bogată) unde jocurile de noroc sunt interzise prin lege cu excepția a două state, Goa și Sikkim. Fiind o companie listată la bursă, Silver Heritage, care mai deține cazinouri în Vietnam, Cambodgia, Laos și în Nepal, în capitala Khatmandou, a anunțat din 21 decembrie 2017 că a obținut licența din partea autorităților nepaleze care reglementează activitatea cazinourilor, după ce a achitat în moneda locală echivalentul a circa 194.000 de dolari pentru obținerea licenței și un comision de redevență de 291.000 de dolari.

 

Aur pur câștigat la deschidere

 

Starul boollywoodian Poonam Pandez precum și trupe de dansatori din Thailanda și Ucraina au fost vedete în cele două zile ale festivităților de deschidere. Cel mai fierbinte moment al inaugurării a fost cel în care au fost anunțați câștigătorii unui premiu total cumulat de 750 de grame de aur pur. Pentru a câștiga acest mare premiu, din curiozitate sau doar pentru a juca la noul cazinou, resortul a fost suprarezervat, a anunțat la vremea respectivă conducerea Silver Heritage.

 

Situat la periferia orașului Bhairahawa, într-un parc natural cu vedere la un templu antic, resortul de cinci stele include 100 de camere de cazare, două vile de lux, trei restaurante, între care unul cu bufet suedez. Sunt servite specialități internaționale, de la cele cu specific Asiei și Indiei, la cele europene. Sunt și trei baruri, dintre care unul situat la piscină, un centru spa dedicat cu sală de forță, deschis 24 de ore, cu profesori de yoga și zumba, precum și săli de conferințe. Piscina are dimensiuni semi-olimpice (25 metri lungime) și zone dedicate atât familiilor – tobogan cu apă și piscină de mică adâncime pentru siguranța copiilor mici, cât și celor care vor să facă performanță.

 

Clienții Tiger Palace Resort Casino vor avea de unde alege când vine vorba de jocuri de noroc. Spre a le fi ușurată alegerea, suprafața de aproape 13.000 de metri pătrați a fost împărțită în trei zone distincte pentru jucători. Nu mai puțin de 52 de mese de joc și aproape 200 de sloturi se află la etajul principal al cazinoului. Alături de mesele de Blackjack, Baccarat, Ruletă, Poker, Three Card Poker și Stud Poker, gamblerii pot miza la Flush and Teen Patti, unul dintre cele mai căutate jocuri de cărți din India. Nici cei intersați de pariurile sportive nu au fost uitați, lor fiindu-le rezervată o zonă specială. Cazinoul mai oferă și o scenă unde au loc concerte live, dar și un bar.

 

Clienții care joacă sume mari, sunt tratați precum regii și reginele. La doi pași de sala principală a cazinoului există zona VIP, cu intrare separată. Pe lângă mese de joc, le sunt puse la dispoziție două saloane de luat masa, astfel că, pot juca, cina și servi băuturi fine fără să fie nevoiți să se deplaseze. La Tiger Casino există și un standard superior celui VIP. Gamblerii care joacă la limita maximă admisă au un bar ce le este doar lor destinat, cu băuturi și gustări, atât în sistem bufet cât și a-la-carte.

 

Când va funcționa la capacitate maximă, resortul va beneficia de cazinou, salon de evenimente cu 500 de locuri, sală de spectacole, restaurant, în vreme ce capacitatea maximă de cazare va atinge 400 de locuri. Compania a anunțat deja că are în plan construcția altor două cazinouri de-a lungul graniței cu India. În total, în cele trei cazinouri ale Silver Heritage Group vor fi 200 de mese de joc și 1.000 de slot machines.

 

Investiție… transfrontalieră

 

Succesul acestui cazinou-resort pare să fie garantat. Drumurile, de-o parte și de alta a graniței cu India, au fost refăcute, iar aeroportul din Bhairahawa a fost modernizat și a primit statut de aeroport internațional. Nu de alta, dar agențiile de călătorie din New Delhi spun că odată ce un indian se urcă în avion poate ajunge în Macao, paradisul jocurilor de noroc din Asia.

 

În același timp, managementul resortului trebuie să găsească modalități de convingere a rezidenților indieni că nu găsesc în altă parte o locație mai atractivă pentru a-și organiza petrecerile de nuntă și festivitățile. Dovada capacității organizatorice a fost dată de angajații salonului de la Tiger Resort luna trecută, când un om de afaceri nepalez a avut 913 invitați. Totodată, în luna ianuarie, cu ocazia Zilei Naționale a Indiei, 660 de oameni au ales să sărbătorească aici, dintre care 120 și-au rezervat camere de hotel.

 

Bhairahawa se află în apropierea a două siteuri din patrimoniul UNESCO, orașul Lumbini, locul de naștere al lui Buddha, și Parcul Național Chitwan.

Euro Games Technology – punctul de reper în gambling

Soluțiile din portofoliul EGT acoperă nevoile operatorilor, având foarte multe de oferit în ceea ce privește diversitatea, inovațiile și creativitatea. În același timp, sunt dezvoltate să satisfacă toate cerințele operatorilor, precum și așteptările jucătorilor din întreaga lume.

 

La ICE 2018

EGT s-a întors la ICE Totally Gaming, cel mai frecventat și important eveniment din industria jocurilor de noroc, cu un stand de două ori mai mare și multe lansări, cu design facelift și produse apreciate la nivel global. Alături de un program plin de spectacole și voie bună pregătit la standul EGT, a fost una dintre cele mai memorabile experiențe de la ICE 2018! EGT, EGT Multiplayer și EGT Interactive și-au întâmpinat vizitatorii veniți din întreaga lume la standul de 1300 mp S4-330 de la ICE 2018. Fiind unul dintre cele mai puternice puncte de reper ale expoziției, cu un portofoliu complet și complex de slot machines, jackpoturi, mixuri multiplayer, terminale multiplayer și ruletele, jocurile online și sistemul de management pentru cazinouri, standul Euro Games Technology a fost extrem de apreciat de către public.

 

EGT la nivel internațional 

În 2017, compania a avut un alt an consecutiv de vânzări și producție mai mari (a produs 17.000 de posturi de joc) și a avut noi expansiuni pe piață. Activând în mod constant în mai mult de 50 de țări, EGT a obținut cel mai mare succes în Europa și America Latină. Unele dintre cele mai recente instalări au fost în Bulgaria, România, Cipru, Mexic, Peru, Columbia și Panama. EGT a debutat în 2018 plin de ambiție. La începutul anului a devenit partener cu un nou distribuitor pentru Asia – o regiune cu mare potențial pentru companie.  La începutul lui 2018 Euro Games Technology și Channel Paradise Sdn. Bhd au semnat un contract de distribuție pentru regiunea asiatică, concentrându-se în principal pe Malaezia, Vietnam, Cambodgia, Filipine, Laos și Nepal. EGT este în prezent cunoscută în Filipine datorită cazinourilor deținute de autoritatea de reglementare PAGCOR, ca și în Laos, Macao, Sri Lanka și Taiwan. În toate aceste țări, producătorul bulgar este prezent cu aparatele de joc din seria Vega Vision, dotate cu diverse mixuri de jocuri.

 

EGT în România

EGT România a obținut Aprobarea de Tip pentru Fruits Collection 2, fiind acum disponibilă pentru comenzi și/sau kituri de conversii.

Fruits Collection 2, parte din gama de mixuri de joc Collection Series, este una dintre cele mai apreciate și savurate mixuri de jocuri pe plan internațional, care vine cu un plus de 10 jocuri față de prima generație Fruits Collection.

Jucătorii se pot bucura de mixul de jocuri Fruits Collection 2 pe diverse aparate de joc, de la binecunoscutele modele din generațiile anterioare, Vega Premier, Vega Vision Upright și Vega Vision Slantop, la aparate EGT consacrate deja pe piața locală și internațională a jocurilor de noroc ca P-24/24 Up, P-24/24 St, P27/27 St Slim, P27/27 St, P27/32 H St, P24/32H UP DL, până la noile lansate P-42V UP Curved, P-42V St Curved și Super Premier.

Pentru mai multe detalii, accesaţi www.egt-bg.ro

Un român pe Everest – partea a 2-a

Vom continua să vă prezentăm a doua parte a interviului cu Justin Ionescu și experiența sa pe Himalaya în timpul cutremurului din Nepal din această primăvară.

Casino Inside: Ce ați făcut după ce ați ajuns la tabăra de bază?

Justin Ionescu: Odată ajuns în tabăra de bază, l-am așteptat pe Zsolt, care a venit mai târziu. Cei care erau cu mine acolo erau stresați, însă eu eram relaxat. Am realizat dezastrul de-abia în drum spre corturile colegilor mei de expediție. Ăla a fost momentul în care am conștientizat ce s-a întâmplat.

În tabăra de bază, Justin Ionescu a realizat amploarea dezastrului. Peisajul dezolant l-a făcut să se gândească la norocul de a rămâne în viață, la riscul la care a fost supus și nu în ultimul rând, la familie.

Casino Inside: Povestește-ne ce s-a întamplat acolo, după ce ați ajuns în tabăra de bază.

Justin Ionescu: Noi am ajuns acolo, în tabăra de bază, la 3 zile după cutremur, am ajuns pe 28 aprilie. În acest timp, răniții plecaseră; ei fuseseră evacuați primii cu elicopterul. În momentul în care am ajuns eu, tabăra mea – corturile colegilor mei de expediție și al meu – era strânsă, iar ei erau plecați în cel mai apropiat sat și mă așteptau acolo. L-am așteptat pe Zsolt să coboare; când a venit, am discutat cu el și am aflat că el nu mai avea nimic, cortul lui fusese împrăștiat, nu avea încălțări, tabăra mea a avut noroc, că era protejată de un deal, însă suflul avalanșei a provocat pagube mari celorlalți. Corturile expediției din care făcea parte Zsolt fuseseră lovite din plin. O altă bază, care se afla chiar pe dâmbul de deasupra noastră, nu a avut nici ea nicio șansă. Acolo se aflau și doi bucătari, iar unul din ei a fost surprins de suflu în cort și aruncat prin aer câteva sute de metri. Au încercat colegii mei să îi dea primul ajutor, însă nu a supraviețuit.

Am mai vorbit puțin cu Zsolt, după care am plecat. N-am mai stat; pentru mine nu era nimic de făcut. Mă gândeam în momentul ăla la faptul că am scăpat și la ce putea să mi se întâmple. Am fost ocolit de un dezastru; puteam să fiu acolo. Din momentul în care am plecat de acolo, au mai trecut 4 zile până am ajuns acasă. Am crezut că era totul dărâmat pe drum, însă cabanele pentru turiști, de exemplu, erau intacte, am văzut clădiri care nu erau dărâmate. În schimb nu mai erau turiști, au mai rămas doar foarte puțini. La Lukla, în schimb, în aeroport, era dezastru: până când am ajuns eu, și locurile de cazare au devenit o problemă. Până la urmă, datorită colegilor mei italieni, am găsit cazare la un centru de cercetare italian și am stat acolo, unde am avut și internet, am putut să deschid telefonul și atunci am văzut cât de multe mesaje primisem. Am primit mesaje și despre Zsolt, am aflat că avea probleme în tabăra de bază. Am vorbit apoi cu el și m-am stresat un pic când l-am auzit, pentru că abia putea vorbi. El avea asigurare, dar era puțin mai complicat, de aceea a fost nevoie de 2 zile să îl poată lua elicopterul din tabără. Până la urmă nu a mai urcat, așa cum își propusese să facă.

După experiența din timpul cutremurului și sperietura de a fi fost la câțiva pași de o nenorocire, Justin Ionescu și-a propus să promoveze turismul în Nepal. El consideră că, în ciuda distrugerilor din ariile rurale, mai îndepărtate de itinerariile turistice clasice, zone întregi din Nepal sunt în continuare vizitabile, inclusiv capitala, turiștii reprezentând însăși salvarea acestei țări.

Casino Inside: În concluzie, cum ai descrie acum situația din Nepal, așa cum ai văzut-o tu când erai acolo?

Justin Ionescu: Au fost multe victime, cu siguranță, au fost alunecări de teren care au afectat sate întregi, de la cutremur a pornit o alunecare de teren în zona Langtang care a măturat totul în drum. Au fost cartiere cu case vechi, înghesuite, care au căzut toate ca într-un joc de domino. Asta ne-au povestit nepalezii cu care am discutat. Au fost mii de victime, având în vedere că și capitala, Kathmandu, are o densitate foarte mare de locuitori. Sunt multe zone care au fost grav afectate, însă mai ales cele sărace, unde construcțiile nu sunt foarte solide. Zonele turistice, ce-i drept, sunt făcute mai bine și au rezistat altfel. Evident că presa s-a axat pe abordarea dezastrului și pe lucruri cu impact emoțional mare, însă acest lucru face un mare rău Nepalului și turismului de acolo.

Casino Inside: Crezi că amploarea distrugerilor a fost descrisă ca fiind mai mare decât a fost de fapt?

Justin Ionescu: Poți să faci o poză unde e doar dezastru în jur și poți să faci una, puțin mai departe, cu o clădire neatinsă și să crezi că nu s-a întâmplat, de fapt, nimic. Eu nu am vizitat zonele afectate, însă în cartierul turistic în care am fost și din ce am mai văzut eu în Kathmandu, nu am văzut distrugeri mari. Ce-i drept, m-am comportat ca un turist: am venit de la aeroport, în Lukla, am zburat până în Kathmandu și de acolo până în cartierul turistic eu nu am văzut nicio clădire dărâmată.

Clădirile istorice, neîntărite corespunzător, sate îngropate de alunecările de teren, da, toate acestea sunt reale. Pagubele au fost cu atât mai mari în zonele îndepărtate, aflate la altitudine mai mare, unde accesul nu s-a putut face decât mult mai târziu. Dar în Kathmandu, eu am văzut doar într-un cartier un hotel care s-a dărâmat, însă nu cred că era cineva în el. Agenția de turism cu care merg eu acolo își punea problema de ce se va întâmpla în următorii ani, pentru că turismul era o sursă de venit foarte mare, venit care se distribuia și către cei săraci, care trăiesc din comerț.

Casino Inside: Concluzia ta este că nu trebuie să renunțăm să mai mergem în Nepal.

Justin Ionescu: Exact, eu vreau să promovez destinația, încerc să organizez o excursie la tabăra de bază a Everestului; poate e un proiect foarte îndrăzneț, poate lumea nu vrea să mai meargă acolo. Eu pot să spun că zonele turistice sunt foarte sigure în urma cutremurului.

În urma seismului care s-a produs pe 25 aprilie în Nepal au murit peste 7.000 de oameni și au fost răniți peste 14.000. De asemenea, peste 80 de străini au fost dați dispăruți. În urma avalanșelor de pe muntele Everest au murit 18 alpiniști. În timpul producerii cutremurului, pe munte se aflau peste 1.000 de alpiniști, dintre care 400 străini.

Un român pe Everest -partea 1-

25 aprilie 2015. Un cutremur de 7,9 grade pe scara Richter zdruncină Nepalul, omorând peste 8.000 de oameni, rănind alte mii și culcând la pământ zeci de monumente istorice și culturale. Mută Kathmandu, capitala Nepalului, 3 metri mai la sud și produce o serie de avalanșe puternice în Himalaya. La 160 de kilometri distanță de capitală, pe Everest, cel mai înalt munte al acestui lanț, alpinistul român Justin Ionescu se află în plină ascensiune către vârf. Nu e singur, românul Zsolt Torok e cu el; alți doi români se află în diverse puncte ale Everestului..Lovind în plin tabăra de bază a Everestului, avanlanșele le dau planurile peste cap și îi forțează să se întoarcă.

3 iunie 2015. Înapoi în București. Ne reîntâlnim cu Justin, după ce, în 2014, Casino Inside l-a desemnat omul anului în cadrul primei ediții a Sărbătorii Gamblingului din România. La o vorbă, Justin redă acum un episod aproape ireal pentru cei mai mulți dintre noi. 

Casino Inside: Justin, spune-ne care erau condițiile și unde te aflai în momentul în care s-a produs cutremurul?

Justin Ionescu: Era o zi cu ceață și ningea; era o zi urâtă, de aceea în loc să ne plimbăm, așa cum ne-am fi dorit, eu stăteam în cort, iar Zsolt tocmai ieșise. În tabăra 2, unde eram noi, la altitudinea de 6.400 metri, este o zonă ca o potcoavă între Everest, Lhotse și Nuptse. Acolo aveam cortul amplasat. Everestul si Lhotse au înălțime de peste 8.000 de metri, Nuptse circa 7.900. În momentul declanșării cutremurului au pornit avalanșe de pe toți versanții. Huruitul lor extrem de puternic ne înconjura, nici nu ne-am dat seama ce a provocat zguduirea. Nu vedeam nimic, nu ne puteam da seama cât de aproape sunt, dacă se apropie sau nu de locul în care ne aflam. Așadar noi nu am știut că a fost cutremur; ne-am închipuit că o bucată mare de gheață a lovit ghețarul și acesta a mișcat, dând naștere unei avanlanșe. Cum noi eram într-o zonă mai ferită, chiar la mijloc, departe de pereți, nu mă temeam că o să ajungă la noi, eram relativ liniștit. Poate și din cauza altitudinii, nu mi-am dat seama cât de grav e. Oricum, în cazul unui cutremur nu mai poți controla nimic, e un fenomen care destabilizează stânci, gheață, zăpadă. Zsolt, în schimb, era stresat, pentru că trecuse, într-o altă expediție, prin experiența unei avalanșe ce l-a surprins în cort, fără să-l rănească însă.

Casino Inside: Ce s-a întamplat după momentul în care ați văzut avalanșa?

Justin Ionescu: Am depășit momentul, ne-am liniștit și ne-am văzut de treabă, pentru că încă nu știam nimic din ceea ce s-a întâmplat, absolut nimic. Am ieșit din cort și ne-am continuat activitatea. În tabăra 2, unde eram noi, nu erau alți alpiniști, așadar nu am avut cu cine discuta și ne-am culcat liniștiți în acea noapte. A doua zi dimineață ne-am trezit, pe la ora 8. A mai fost o replică serioasă și au pornit din nou avalanșele, însă de data aceasta toată lumea a stat liniștită, pentru că știam ce se întâmplă. Avalanșele sunt un fenomen destul de obișnuit la munte, se întâmplă des, de aceea nu ne-am îngrijorat foarte tare. Curând, însă, ne-am dat seama că ceva nu e în regulă, pentru că nu am văzut alți șerpași trecând, așa cum fac de obicei, să care lucruri între tabere. Ne-am explicat absența lor prin faptul că ninsese și că era un strat de 30-40 centimetri de zăpadă. La un moment dat, au trecut trei șerpași ce veneau de sus, unul dintre ei cu o mască de oxigen; ne-am dat seama că era afectat de altitudine.

Ne-am pregătit și noi să coborâm către tabăra de bază, aflată la 5.300 de metri altitudine, după ce petrecusem două nopți în tabăra 2. Am lăsat un depozit material acolo cu mâncare, gaz, saci de dormit, cu apă, corturi pentru tabere superioare, am aranjat tot și am închis, apoi am plecat. Am observat atunci că șerpașii de mai înainte se opriseră puțin mai jos și am crezut că ne așteaptă pe noi, să mergem împreună. Ne-au spus că s-au oprit pentru că nu găseau o scară peste crevasă (crevasele sunt de multe ori echipate, pentru a ușura trecerea) și le-am zis că mergem noi înainte. Am reușit să ajungem în tabăra 1, unde ni s-a spus despre cutremur, că sunt victime în tabăra de bază. Nu am discutat prea multe, că nu știau foarte bine engleză. Tot atunci a venit un elicopter și l-a luat pe cel bolnav, care purta mască de oxigen.

Casino Inside: Ce v-au zis despre cutremur?

Justin Ionescu: Echipajul elicopterului avea walky-talky și știa mai multe. Ne-au spus că au fost victime în tabăra de bază, că a fost cutremur și avalanșă, dar fără prea multe detalii. Acolo, în tabăra 1, i-am întâlnit pe colegii de expediție ai lui Zsolt, ce ne-au zis că unul din ei murise în tabăra de bază, în avalanșă, și că situația e destul de gravă, că nu putem coborî mai jos de tabăra 1. În ziua aceea au fost doar câteva salvări, cazurile mai grave, pentru că vremea era în continuare proastă și elicopterul nu a putut zbura. Când am ajuns în tabăra de bază, am cerut un telefon prin satelit și am sunat amândoi acasă. Ai mei erau foarte îngrijorați. Nu știau nimic de mine –  Zsolt, care sunase primul, nu a spus nimic de mine – iar eu am sunat un pic mai târziu.

După prima noapte în tabăra 1, unde aveam mâncare, gaz și saci de dormit, tot ce ne trebuia, au început să zboare elicopterele încă de când s-a luminat. Cât s-a putut zbura, a coborât aproape toată lumea din taberele 1 și 2. Noi speram să putem coborî pe picioare, fără să fim salvați sau evacuați. Seara ne-am dat seama că a rămas doar grupul nostru, echipa lui Zsolt și eu. Când am sunat acasă, soția mi-a spus să iau elicopterul, pentru că asigurarea mea urma să acopere tot. Am cerut și noi un elicopter, în cele din urmă. A doua zi, eram 18 persoane – 9 șerpași și 9 alpiniști – care așteptau elicopterul, însă nu a mai apărut. Când a venit, în sfârșit, primul elicopter, am plecat 3 oameni cu el, respectiv eu, un american și un scoțian. A coborât un tip din elicopter și a citit de pe niște bilețele numele noastre. De fapt, au plecat primii cei care aveau asigurări puternice.

Casino Inside: Unde v-a dus?

Justin Ionescu: Fiind doar o evacuare, ne-au dus în tabăra de bază, ne-au coborât la 5.300 în doar 4 minute. Pilotul era un italian, Maurizio Folino, care face cele mai dificile salvări. Cu o zi înainte erau vreo 2-3 elicoptere care făceau evacuarea din tabere, însă nu zburau decât până în tabăra 1; doar el zbura până în tabăra 2 sau chiar mai sus. Deși șeful expediției lui Zsolt comandase altă agenție, aceasta n-a trimis elicopter și n-au avut ce să facă. După ce ne-a evacuat pe noi 3, Maurizio i-a evacuat pe restul. Acest pilot, care ne-a salvat pe noi, face cele mai grele salvări și are recordul de salvare la înălțime.

 

Va urma