NU ne mai închideți! NU noi răspândim virusul!

Stare de urgență în industria jocurilor de noroc

marţi, 6 aprilie 2021
de Teodora Luca, Avocat Definitiv la C.A. Luca Mihai Cătălin

de Teodora Luca, Avocat Definitiv la C.A. Luca Mihai Cătălin

 La momentul când aceste rânduri se aștern pe hârtie, mai mult decât oricând de la debutul epidemiei de SARS-CoV2, situația epidemiologică pare pierdută de sub controlul autorităților, numărul de îmbolnăviri și numărul de persoane care au nevoie de îngrijire medicală în secțiile ATI crescând accelerat în ultimele săptămâni. În fața perspectivei de a carantina Bucureștiul, autoritățile par încă surprinse și analizează posibilitatea modificării criteriilor de instituire a unor noi restricții.

 

Activitățile de jocuri de noroc tradiționale sunt încă, la un an de la debutul situației sanitare, între primele activități restricționate la fiecare creștere a ratei de incidență,  în ciuda faptului că au fost stabilite încă din vara anului trecut condiții sanitare stricte pentru desfășurarea activității, care au implicat investiții consistente  din partea operatorilor și în ciuda faptului că în industrie gradul de conformare este foarte înalt nefiind niciodată probată legătura de cauzalitate între activitatea de jocuri de noroc și creșterea numărului de îmbolnăviri.

 

În același timp, reglementarea legislativă a obligațiilor de plată a taxelor datorate în avans, așteptată îndeosebi de organizatorii de jocuri de noroc tip slot machines, care să așeze obligațiile fiscale în logica noii realități, în care perioada lungă de restricții a avut drept consecință un impas financiar major peste aceste companii, pare că nu își mai găsește locul pe agenda Guvernului.

 

Un pas timid în această direcție a fost făcut de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, care, în calitate de inițiator, a adus în dezbatere publică proiectul de ordonanță care, între alte modificări ale actelor normative în domeniu, este menit să rezolve marea problemă a plății în avans a taxelor de către organizatorii de jocuri de noroc tip slot-machines, în această perioadă în care activitatea acestor companii este puternic afectată de restricții.

În forma propusă, proiectul nu va rezolva această problemă decât într-o manieră nesemnificativă, fiind reglementată plata lunară în avans numai pentru prima lună înainte de intrarea în vigoare a autorizației. Regimul legal aplicabil pentru celelalte plăți, inclusiv pentru cele 2 luni ale primei tranșe trimestriale rămâne însă neschimbat, iar prevederea, în această formă, nu ar constitui un sprijin real pentru industrie.

 

În aceeași măsură, este important de definit o manieră unitară de compensare a plăților efectuate în avans, aferente perioadelor în care activitatea nu a fost permisă, cu alte obligații fiscale. Proiectul de ordonanță reglementează la nivel de propunere ca modalitatea efectivă de calcul să fie stabilită prin ordin, de președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.

O astfel de abordare este surprinzătoare, având în vedere că organul competent să administreze creanțele fiscale este Agenția Națională pentru Administrare Fiscală, însă cel mai probabil soluția a fost preferată în considerarea competențelor Oficiului de supraveghere și control a organizatorilor de jocuri de noroc.

 

Dincolo de problemele financiare, lipsa de predictibilitate și de coerență a autorităților pare a fi principalul factor care conduce către derivă o industrie care până nu de mult își îndeplinea voluntar obligațiile fiscale, gradul de conformare fiind mai mare de 95%-98%.

 

Deciziile comitetelor județene pentru situații de urgență, respectiv a Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență, deși au valoare normativă, sunt exceptate de la obligația publicării în Monitorul Oficial. Prin urmare, este o adevărată provocare să identifici deciziile emise de autoritățile cu atribuții sanitare, prin care se aplică măsuri de relaxare a restricțiilor/ de restricționare a activității, unele aduse la cunoștința publicului prin afișare pe pagina de internet, prin intermediul social media sau prin intermediul presei locale.

 

Cel mai probabil, sarcina organizatorilor și a autorităților ar fi simplificată semnificativ dacă datele ar fi centralizate și puse la dispoziția publicului printr-un singur canal de comunicare. Pare, însă, că problematica nu este de interes pentru autorități, care în încercarea de descentralizare, nu au luat în calcul dificultățile majore de comunicare a informațiilor către persoanele care sunt obligate să o pună în executare.

 

Restricțiile de desfășurare a activității și consecințele financiare ale acesteia sunt completate de perspectiva nedorită de relocare a sălilor de jocuri de noroc, în situația în care Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc (PL-x 559/2019)  ar fi adoptată.

Inițiatorul și-a propus să impună măsuri sporite de responsabilizare socială și de protecție a minorilor, prin păstrarea unei distanțe minime de 200 m (distanța fiind majorată în Comisia pentru buget, finanțe din cadrul Camerei Deputaților la 400 m) față de unitățile de învățământ.

În plus, proiectul conține norme care își propun să restrângă publicitatea pentru jocurile de noroc, atât sub forma comunicărilor comerciale difuzate prin intermediul stațiilor de televiziune, cât și prin intermediul panourilor publicitare.

Aparent, inițiatorii au omis din analiză normele din cuprinsul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, deja în vigoare, care impun deja respectarea normelor de responsabilizare socială și adoptarea unei conduite de protecție față de minori și alte categorii vulnerabile.

 

În categoria veștilor bune pe care ne bucurăm să le împărtășim în această perioadă, includem deciziile adoptate de comitetele județene pentru situații de urgență, care, în urma propunerii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 60/2020, au permis activitățile de jocuri de noroc de tip pariuri în cotă fixă (joc tradițional), constând în înregistrarea pariurilor (vânzarea biletelor) inclusiv în cazul în care rata de incidență depășește 3/1000, sub condiția respectării măsurilor sanitare.

 

Pare însă că industria jocurilor de noroc va trece și în acest an prin transformări importante, iar companiile vor fi, din nou, în fața provocărilor financiare și legislative, acestea din urmă lansate, din nefericire, în urma unor analize superficiale și fără o consultare reală cu mediul de afaceri.

 

Nu putem decât să sperăm că, pe de o parte autoritățile își vor adapta mesajul și măsurile la nevoile reale ale pieței și ale consumatorilor de jocuri de noroc, iar pe de altă parte, organizatorii vor fi învățat în anii anteriori lecția solidarității și a responsabilității.

Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *