de Avocat Prof. dr. Marius PANTEA
Pentru că adevărurile spuse sau scrise, mai în glumă mai în serios, au efect asupra românului, am ales ca pentru situațiile pe care le voi prezenta în cele ce urmează, să utilizez această specie a literaturii române, chiar dacă unii dintre cititori, poate nu gustă acest tip de articol. Hazul de necaz este o caracteristică poporului român, și a ajutat de-a lungul vremii pentru a trece mai ușor peste problemele sociale și economice, și în particular peste cele care au apărut în industria de gambling din țara noastră.
Acestea fiind zise (scrise), dați-mi voie să „prezentez”, pe scurt, care sunt, la acest ceas problemele cu care se confruntă operatorii licențiați din domeniul jocurilor de noroc. Prima, în ordinea cronologică, este deja celebra Declarație, pe care operatorii de jocuri au început să o dea din luna decembrie 2022, pentru a putea obține autorizațiile de funcționare pentru mijloacele de joc supuse aprobării Comitetului de Supraveghere al ONJN. Este o soluție de ultimă „generație” ticluită de ONJN, prin care organizatorul de jocuri de noroc Declară că îndeplinește condițiile, care la acest moment nu există, deoarece urmează să fie publicate prin intermediul unei Hotărâri de Guvern. Partea bună este că s-a găsit o soluție pentru a nu bloca autorizarea, iar partea rea este că se certifică încă odată haosul reglementărilor legislative din domeniul jocurilor de noroc. Gurile rele spun că va fi adoptată aceeași soluție și pentru deblocarea situației cu lista neagră de la jocurile de online.
Legat de aceeași situație, autoexcluderea și jucătorii indezirabili, pentru că despre implementarea sistemului de evidență al acestor persoane este vorba, mai există întrebări care stau pe buzele tuturor, adică: jucătorul X se autoexclude de la firma mea și poate intra liber în locațiile concurente? sau se va adopta un sistem la nivel național, prin care autoexcluderea chiar să aibă efectele scontate? oare nu trebuie instituită și o sancțiune asupra persoanei care deși s-a autoexclus încearcă să păcălească sistemele și să mai joace din când în când, fie în land based fie în online? Întrebările sunt justificate dacă avem în vedere practica statelor evoluate care au adoptat astfel de măsuri, ceea ce înseamnă că Oficiul ar trebui să emită norme care să clarifice și aceste situații concrete. Trebuie adoptate soluții practice, altfel ne vom trezi în situația în care vor apărea noi posibilități de a șantaja organizatorii, așa cum se întâmplă astăzi cu minorii introduși în sălile de joc, pentru ca mai apoi să fie sesizat ONJN-ul care închide locația pentru o perioadă de timp. O practică neconcurențială care este utilizată de unii și alții prin industrie, și care profită de neatenția angajaților sau de aspectul minorului care este maturizat prea devreme sau mai știu eu ce alte tertipuri.
Avocat Prof. dr. Marius PANTEA
O dandana, este Comunicatul ONJN, care reinterpretează modul în care operatorii de jocuri de noroc pot face publicitate în afara locațiilor specializate. Până la sfârșitul anului 2022 existau obligații doar cu privire la ce se poate afișa pe geamurile locațiilor specializate, acum acestea s-au extins și asupra oricăror materiale publicitare difuzate, fie că este vorba de un afiș, baner stradal sau reclamă radio ori TV. Suntem curioși, care ar fi baza legală invocată în cazul unui proces de către reprezentanții Oficiului, având în vedere faptul că nu există o modificare legislativă. Dar, cine știe, nu este prima situație de acest gen, prin care Oficiul, cu de la sine putere, interpretează normele legale odată într-un fel și altă dată în alt fel.
Aici trebuie spus că reclamele la jocuri de noroc au ajuns în ultima perioadă să fie subiect de reglementare legislativă, care pare că vrea să interzică cu desăvârșire existența acestora. Probabil, că numărul mare de astfel de reclame, apărute la TV și stradal, în locuri și la ore care nu feresc minorii de contactul vizual, au reușit să irite pe unii și pe alții, care consideră că sumele importante de bani investite de operatorii de jocuri de noroc, nu mai sunt necesare nici bugetului de stat și nici firmelor din domeniu și preferă ca acestea să dispară. „Apăi no fi foc!” cum zice ardeleanul, pentru că „din bătrâni până deunăzi, la jocurile de noroc și la bordeluri nu s-a făcut niciodată reclamă … toți au știut unde pot merge, după preferințe, de-a lungul istoriei, fără să-i deranjeze pe cei pudici … ”. Este o replică a unui operator de jocuri pe care am citit-o și citat-o corespunzător, deoarece mi s-a părut magnifică.
Tot pe site-ul oficiului, imediat sub comunicarea, comentată de noi în prima parte, este postată o informare și mai jos un anunț, ambele adresate OEC licențiate clasa a II-a. Că tot veni vorba, anul acesta se împlinesc 2 ani de la apariția Ordinului 86, oare v-a reuși avizarea Schemei de acreditare în domeniul reglementat specific mijloacelor de jocuri de noroc transmisă de RENAR, până în luna iunie ? Nu de alta, dar și operatorii și OEC-urile așteaptă de ceva timp și rezolvarea problemelor apărute odată cu ordinul menționat.
Interesant este că, de ceva timp, ce nu apare pe site-ul Oficiului, apare în diverse locuri, prin presă. Acum, dacă prezentul material trebuie tratat ca un „pamflet”, credem că și articolele care apar pe ici pe colo trebuie tratate ca „legende”, adică povestioare cu un sâmbure de adevăr. În prezent sunt o sumedenie de factori care pun presiune pe industria de jocuri, iar „spălarea rufelor” în public nu este tocmai soluția cea mai inteligentă. Războaiele din interiorul și contra Oficiului au existat din totdeauna, și dacă adaptăm ce spunea Creangă, atunci putem spune despre ONJN că: „Nici frumos până va face 10 de ani (anul acesta în Aprilie), nici cu minte până la 20, nici bogat până la 30, … dar sărac cu duhul ca acum și ca anul trecut … , niciodată n-a fost!”.
Parcă nu îmi vine să închei așa de odată fără să reamintim că este necesar să se identifice soluțiile care să permită depunerea documentelor cu semnătură digitală la Oficiu, poate se pun în practică și prevederile legii dosarului cu șină, care tocmai a fost promulgată de Președinte (și nu vor mai trebui depuse documente care pot fi obținute de la autorități – cazier fiscal și judiciar, extrase de bancă și trezorerie cu ștampilă etc.) și nu în ultimul rând cred că este momentul să se facă ceva mai mult în domeniul prevenirii dependenței (să se utilizeze fondurile existente pentru programe care să sprijine real persoanele cu probleme de adicție). Dar, cum se zice, „Dumnezeu să ne ție, ca cuvântul din poveste înainte mult mai este”!!!
