Proiectul de lege din Parlament privind auto-excluderea produce mai multe efecte negative decât pozitive

marți, 26 aprilie 2022

Aflăm de la specialiști de ce o astfel de inițiativă legislativă, în forma propusă la Parlament, va aduce organizatorilor de jocuri de noroc o sarcină operațională greu de suportat, dar și ce presupune aceasta, din perspectivă psihologică, dacă, într-adevăr, este rezolvată problema de fond a unui jucător care a întrecut limita.

În circuitul Camerei Deputaților, cu un raport de adoptare propus de către comisia raportoare alocată, respectiv Comisia de buget, se află o propunere legislativă care urmărește introducerea în sarcina organizatorilor de jocuri de noroc de noi obligativități. Este vorba despre PL-x nr 54/2021, „Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc”, adoptat tacit de către Senat și avizat negativ în comisiile responsabile cu avizarea din Camera Deputaților, care prevede obligativitatea creării unei baze de date electronice centralizate cu scopul gestionării persoanelor care solicită auto-excluderea. Dacă această inițiativă va fi adoptată, va aduce organizatorilor de jocuri de noroc o sarcină operațională greu de suportat, aflându-se în situația de a identifica toate persoanele care intră în incinta locațiilor și de a ține evidența datelor de identificare în format electronic. O măsură care nu va avea decât efectul îngreunării activității organizatorilor licențiați și a participanților de bună-credință, îndepărtându-i pe clienți și creând premisele pentru transferul jucătorilor către piața neagră.

Dincolo de multiplele aspecte juridice – incluzând aici și respectarea RGPD – pe care o astfel de inițiativă legislativă le pune în discuție, dar mai ales de seria de detalii tehnice care pot duce (sau nu) spre implementarea cu succes a măsurii, o astfel de inițiativă poate fi oportună doar în contextul în care ar prelua informații provenite de la experți din industrie, de la psihologi și cercetători în domeniu, precum și exemple de bune practici din alte țări cu experiență în domeniu.

Liviu Popovici, președinte Romanian Bookmakers și al Asociației Joc Responsabil

Cu siguranță, dacă ne uităm și în documentul care justifică necesitatea, acest proiect are o intenție bună, dar transpunerea acesteia este fundamental neprofesionistă,  îndreptându-se  doar spre efectul problemei, fără a se apleca și pe cauza acesteia. Experiența îndelungată acumulată atât prin interacțiunea cu clienții dar mai ales prin derularea programelor Asociației Joc Responsabil și feedbackul primit de la psihologii implicați ne întărește convingerea că un astfel de proiect nu va face decât să intre în paradigma fructului oprit. Nu îi rezolvă problema jucătorului, ci doar îi interzice să participe la unele  jocuri de noroc. E posibil ca pe termen scurt să aibă efect bun, dar după ce trece faza de criză în care nu a putut juca în mediul obișnuit pentru că s-a auto-exclus, va apărea cu siguranță recăderea și va dori să joace din nou. Iar dacă vrea să joace are unde, în retail sau online, în România sau în afara acesteia. Deci nu i s-a rezolvat problema. În afara faptului că aduce cu sine o multitudine de dificultăți de implementare, acest proiect va avea un efect pozitiv extrem de scăzut”, susține Liviu Popovici, președinte Romanian Bookmakers și al Asociației Joc Responsabil.

Gestionarea de către organizatori a unor baze de date centralizate va pune sub semnul întrebării însăși posibilitatea de a desfășura activitatea economică, având în vedere că numărul de intrări zilnice la nivelul unui organizator, în funcție de activitatea desfășurată, diferă de la câteva zeci la câteva mii. „Din păcate, general vorbind, doar se mai marchează ceva pe agenda parlamentară a inițiatorilor, dar nimeni nu a derulat un studiu de impact în prealabil și nu merge mai departe să vadă dacă acel proiect, transformat într-un act normativ, generează efectele pozitive scontate. Problema noastră este că sunt foarte mulți politicieni care doresc să facă ceva, să aducă mai multă responsabilitate în gambling, dar nu știu cum s-o facă și nici nu discută cu experții din gambling pentru a realiza ceva bun, util. Noi, industria, avem deschidere, am inițiat proiecte în acest sens, din păcate puține au fost preluate, dar cu siguranță dintr-o colaborare mai strânsă între mediul politic și experți din industrie ar putea ieși ceva bun. S-au colectat și se colectează an de an bani de la organizatori pentru derularea de programe de responsabilitate în gambling, dar încă nu s-a și completat cadrul legal pentru finanțarea acestora. Aici ar trebui să se concentreze politicul într-o primă fază întrucât se țintește baza problemei: depășirea sferei recreaționalului de către unii jucători, adaugă Liviu Popovici.

Mecanismele adoptate la nivel european sunt în primul rând în direcția educării, prevenției, comunicării responsabile și ulterior intervenției, măsura auto-excluderii fiind apelată doar în momentul în care aceste etape au fost implementate. În caz contrar această măsură determină, din mai multe perspective, doar riscuri și rezultate care se îndepărtează de scopul vizat.  

Dr. Cristian Andrei: „Jucătorii nu vor să spună că joacă, nu poți să-i forțezi să-și dezvăluie identitatea”

Dr. Cristian Andrei

Am discutat și cu dr Cristian Andrei, neuropsihiatru și coordonator al programelor Asociației Joc Responsabil, să aflăm dacă și cum ajută o astfel de măsură la tratarea problemei, a dependenței. Este ceva rudimentar. Deși este lăudabil că se dorește a se face un pas în plus în întâmpinarea omului care vrea auto-excluderea, totuși aceasta nu rezolvă lucrurile. Cu atât mai mult că implică o evidență a identităților persoanelor. Una dintre situațiile în care un jucător se află este că nu vrea să spună că joacă, deci să-și ofere identitatea și nici nu vrea o intervenție în forță asupra sa. Tendința lui este să fugă de cei care folosesc baze de date și să se ducă la cei care întotdeauna vor exista fără acest tip de măsură. Există un moment în care jucătorul este de acord să dea detalii despre el, dar acel moment trebuie ales de el, nu de altcineva. Un jucător care conștientizează că are o problemă pentru că a fost ajutat să conștientieze, care își dă seama că are de-a face cu un terapeut, cu un intervenient în care crede, atunci o să dezvăluie porțiuni importante din identitatea lui și din viața lui privată, dar nu poți să-l forțezi să facă asta, trebuie să-l lași să decidă el. Nu mi se pare o chestiune de respect față de respectiva persoană, dacă tu îl obligi să-și ofere identitatea pe un subiect pe care el nu îl ia în serios atunci și, deci, nu este dispus nici să-și dea datele despre el.

Mai mult, Dr. Cristian Andrei ridică ipoteza unei posibile dezvoltări a adicției față de alte jocuri de noroc, inclusiv cele din mediul online: Din momentul în care cineva îl presează pe jucător să-și dezvăluie identitatea sau să adopte o anumită conduită,  fie el începe să facă „shopping” de locații, adică merge din locație în locație până găsește pe cineva sau ceva cu vigilența mai scăzută, fie migrează în online, deși profilul jucătorului land-based este diferit de cel în online. Adică este un jucător care vrea să „se dea mare” cu faptul că el câștigă, cu atmosfera din sala de joc și nu prea îi place să joace în online, în anonimat, dar dacă are într-adevăr o adicție, el va face orice ca să joace în altă parte, în condițiile lui, și va găsi și locul. Este vorba, până la urmă, și de manifestarea abstinenței, el devine din ce în ce mai agitat și există riscul să facă multe prostii, să părăsească domiciliul și familia, să se împrumute de la persoane complet necunoscute, să-și facă rău pentru că adicția se radicalizează, aflându-se sub o presiune suplimentară, susține neuropsihiatrul.

Soluționarea problematicii generate de practicarea în exces a jocurilor de noroc constă în oferirea de suport specializat jucătorilor care se confruntă cu astfel de probleme, respectiv în orientarea politicilor publice către susținerea programelor de educație și prevenție față de riscurile generate de pericolul practicării în exces a jocurilor de noroc. Industria de jocuri de noroc din România, prin programele derulate în special de Asociația Joc Responsabil, este, într-o foarte mare măsură, aliniată în această direcție. Asociația contribuie în prezent la promovarea unui mediu responsabil de distracție și de percepere a jocurilor de noroc doar ca mijloc de divertisment. Experiența acumulată într-un deceniu de dezvoltare și derulare de programe specializate impune ca orice proiect de act normativ care vizează protecția jucătorilor să se materializeze cu suportul specialiștilor Asociației Joc Responsabil.





Author: Editor

Share This Post On

1 Comment

  1. Lacomia este maxima!

    “Specialistii”sustin cu tarie, dar,argumentele nu stau in picioare.

    Nu luam exemple din Europa?

    Acest “buboi”,trebuie sa se sparga odata!

    Post a Reply

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.