PRINCIPALELE MODIFICĂRI ADUSE LEGII 129/2019 PRIVIND PREVENIREA ȘI COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR ȘI FINANȚĂRII TERORISMULUI CA URMARE A ADOPTĂRII OUG 111/2020

marţi, 13 octombrie 2020

Loredana Marlen Dumitru

Teodora Luca

de Loredana Dumitru, Avocat Stagiar și Teodora Luca, Avocat Definitiv la C.A. Luca

Mihai Cătălin

 

În cele ce urmează vom proceda la o trecere în revistă a principalelor modificări intervenite în ceea ce privește Legea 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, intervenite ca urmare a adoptării OUG 111/2020, intrate în vigoare la data de 15 iulie 2020.

 

  • O primă modificare intervenită ca urmarea a adoptării OUG 111/2020 constă în completarea articolului 1 din Lege în sensul introducerii unor noi obligații în sarcina autorităților și instituțiilor cu atribuții de reglementare și supraveghere sectorială (printre care și ONJN) în ceea ce privește desfășurarea și raportarea activității desfășurate.

 

În acest sens, o reglementare importantă ce interesează organizatorii de jocuri de noroc este reprezentată de obligația ONJN de a transmite către ONPCSB  informări (periodice), privind îndeplinirea responsabilităților, cuprinzând detaliile cu privire la resursele financiare și umane alocate. Cu acest prilej ne așteptăm ca autoritatea din domeniul jocurilor de noroc să accelereze procesul de emitere a reglementărilor sectoriale și să demareze în scurt timp acțiuni de control.

În plus, autoritatea va avea obligația de a întocmi și de a transmite către ONPCSB statistici cu privire la numărul și tipul de acțiuni de supraveghere, numărul de încălcări identificate pe baza acțiunilor de supraveghere și sancțiuni sau măsuri administrative aplicate.  Aceste statistici vor fi transmise de ONPCSB către Comisia Europeană anual.

  • Articolul 2 din Lege a fost modificat după cum urmează:
  • În cadrul definiției instituției financiare, prevăzute de dispozițiile art. 2 litera g), a fost extinsă noțiunea de întreprindere, (punctul 1) prin includerea în această categorie a entităților care dețin în administrare structuri de primire turistică și a celor care desfășoară operațiuni de cumpărare de valute de  la persoane fizice.
  • Definiția serviciilor de jocuri de noroc, prevăzută de dispozițiile art. 2 litera p) a fost completată, prin inserarea condiției de licențiere a activității de către ONJN.

În versiunea modificată, definiția serviciilor de jocuri de noroc include orice serviciu care presupune o miză cu valoare monetară în jocuri de noroc, inclusiv în cele cu un element de abilitate, cum ar fi loteriile, jocurile de cazinou, jocurile de poker şi pariurile, furnizate într-un sediu fizic sau prin orice fel de mijloace la distanţă, pe cale electronică sau cu ajutorul oricărui alt tip de tehnologii care facilitează comunicarea şi la solicitarea individuală a destinatarului serviciilor, care presupun licenţierea de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc;

  • Au fost reglementate suplimentar noțiunile de monede virtuale (reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal şi nu deţine statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb şi poate fi transferată, stocată şi tranzacţionată electronic) și furnizor de portofel digital(entitate care oferă servicii de păstrare în siguranţă a unor chei criptografice private în numele clienţilor săi, pentru deţinerea, stocarea şi transferul de monedă virtuală).
  • Se definește în cadrul art. 2 litera w) conceptul de operațiuni care au legătură între ele”, care reprezintă operațiuni a căror valoare este fragmentată în tranșe mai mici decât echivalentul în lei al sumelor prevăzute la art.5 alin.(1) lit. h, i)-k), art.7 și art. 13, care au elemente comune cum ar fi: părțile tranzacțiilor, inclusiv beneficiarii reali, natura sau categoria în care se încadrează tranzacțiile și sumele implicate.

Astfel, pentru a fi înțelese cu mai multă ușurință, sumele menționate în cuprinsul art. 7 au în vedere limita minimă de 10.000 euro a tranzacțiilor cu sume în numerar ce trebuie raportate, precum și  limita minimă de 2.000 euro a transferurilor de fonduri pentru activitatea de remitere de bani ce trebuie raportate, iar sumele prevăzute în cuprinsul art. 13 se referă la pragul de 10.000 euro aferent tranzacțiilor ocazionale de la care devine incidentă obligația entităților raportoare de a aplica măsuri standard de cunoaștere a clientelei.

Deși referirea la articolele incidente, cuprinsă în definiția propusă, este generală, art. 13 alin (2) cuprinde și în forma actuală reglementarea expresă pentru organizatorii de jocuri de noroc, care trebuie să aplice măsuri standard de cunoaștere a clientelei în momentul colectării câștigurilor, la cumpărarea sau schimbarea de jetoane, atunci când se efectuează tranzacții a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a minimum 2.000 euro, printr-o singură operațiune. 

Având în vedere că nu s-a eliminat  prevederea finală din acest alin. (2) al art. 13 (i.e. „printr-o singură operațiune”), apreciem că această obligație va continua să fie aplicabilă numai pentru situația în care suma de 2.000 euro va fi atinsă printr-o singură tranzacție.

În corelație cu această prevedere, s-a abrogat alin. (4) al art. 7 din Lege, care prevedea că tranzacțiile în numerar includ și operațiunile a căror valoare este fragmentată în tranșe mai mici decât echivalentul în lei a 15.000 euro, care au elemente comune.

 

  • În ceea ce privește competența unor instituții, în cuprinsul art. 3 din Lege se stipulează că: Agenția Națională de Integritate a fost desemnată să întocmească lista cu funcțiile importante prevăzute în legislația națională (șef de stat, șef de guvern, miniștri, miniștri adjuncți, secretari de stat, membri ai Parlamentului, membri ai Înaltei Curți, ai Curții Constituționale, membrii ai organelor de conducere din cadrul Curții de conturi și alte asemenea), care va fi actualizată în termen de 5 zile de la data intervenirii modificării, iar organizațiile internaționale acreditate pe teritoriul României întocmesc lista cu funcțiile publice menționate în art. 3 litera h (directori, directori adjuncţi şi membri ai consiliului de administraţie sau membrii organelor de conducere din cadrul unei organizaţii internaţionale).

Listele vor fi publicate pe pagina de internet a Agenției Naționale de Integritate și se vor transmite Comisie Europene.

 

  • A 4 din Lege a fost modificat în sensul în care noțiunea de „beneficiar real” a fost parțial modificată. Astfel, prin beneficiar real se înţelege orice persoană fizică ce deţine sau controlează în cele din urmă clientul şi/sau persoana fizică în numele ori în interesul căruia/căreia se realizează, direct sau indirect, o tranzacţie, o operaţiune sau o activitate.

 

În ceea ce privește identificarea beneficiarului real de la nivelul diferitelor persoane juridice, se fac următoarele precizări:

 

  • În cazul societăților supuse înregistrării în registrul comerțului și entităților corporative străine (această a doua categorie a fost inclusă prin OUG 111/2020 ), se face referire la deținerea sau controlul în ultimă instanță a societății prin exercitarea directă sau indirectăa dreptului de proprietate asupra unui procent suficient din acțiuni/drepturi de vot, prin participația în capitalurile proprii ale societății sau prin exercitarea controlului prin alte mijloace.

 

În acest sens, se face următoarea distincție: deținerea a 25 % plus unu acțiuni sau participarea la capital într-un procent de peste 25 % de către o persoană fizică este un indiciu al exercitării directe a dreptului de proprietate, pe când deținerea a 25 % plus unu acțiuni sau participarea în capital într-un procent de peste 25 % de către o entitate corporativă, care se află sub controlul unei persoane fizice, sau de către mai multe entități corporative, care se află sub controlul aceleiași persoane fizice este un indiciu al exercitării indirecte a dreptului de proprietate.

  • În cazul fiduciilor sau construcțiilor juridice similare, vor fi considerați beneficiari reali: i)constitutorul/ constitutorii, persoanele desemnate să îi/le reprezinte interesele; ii) beneficiarul/ beneficiarii sau, în cazul în care identitatea acestuia/acestora nu este identificată, categoria de persoane în al căror interes se constituie sau funcţionează fiducia sau construcţia juridică similară; oricare altă persoană persoană fizică ce exercită controlul în ultimă instanţă asupra fiduciei sau a construcţiei juridice similare din dreptul străin prin exercitarea directă sau indirectă a dreptului de proprietate sau prin alte mijloace.
  • În cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ (asociații, patronate, fundații), sunt considerați beneficiari reali: i) asociații sau fondatorii; ii) membrii consiliului director; iii) persoanele cu funcții executive împuternicite de consiliul director să exercite atribuțiile acestuia; iv) în cazul asociaţiilor, categoria de persoane fizice ori, după caz, persoanele fizice în al căror interes principal acestea au fost constituite, respectiv, în cazul fundaţiilor, categoria de persoane fizice în al căror interes principal acestea au fost constituite; v) oricare altă persoană fizică ce exercită controlul în ultimă instanţă, prin orice mijloace, asupra persoanei juridice fără scop lucrativ.
  • În cazul altor persoane juridice, sunt asimilați beneficiarilor reali persoana sau persoanele fizice ce asigură conducerea persoanei juridice, în cazul în care, după depunerea tuturor diligenţelor şi cu condiţia să nu existe motive de suspiciune, nu se identifică nicio persoană fizică în conformitate cu criteriile prevăzute de lege ori, în cazul în care există orice îndoială că persoana identificată este beneficiarul real, caz în care entitatea raportoare este obligată să păstreze şi evidenţa măsurilor aplicate în scopul identificării beneficiarului real.
  • 5 din Lege a fost modificat în sensul în care noțiunea de entități raportoare a fost extinsă cu următoarele categorii de persoane:
  1. evaluatorii autorizaţi, consultanţii fiscali, persoanele care acordă consultanţă financiară, de afaceri sau contabilă, alte persoane care se angajează să furnizeze, direct sau prin intermediul altor persoane cu care persoana respectivă este afiliată, ajutor material, asistenţă sau consiliere cu privire la aspectele fiscale, financiare, ca activitate economică sau profesională principală;
  2. notarii publici, avocaţii, executorii judecătoreşti şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistenţă pentru crearea, funcţionarea sau administrarea de fiducii, societăţi, fundaţii sau structuri similare;
  • furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare;
  1. furnizorii de portofele digitale;
  2. dezvoltatorii imobiliari, inclusiv atunci când acţionează în calitate de intermediari în închirierea de bunuri imobile, dar numai în ceea ce priveşte tranzacţiile pentru care valoarea chiriei lunare reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult;
  3. persoanele care comercializează opere de artă sau care acţionează ca intermediari în comerţul de opere de artă, inclusiv atunci când această activitate este desfăşurată de galerii de artă şi case de licitaţii, în cazul în care valoarea tranzacţiei sau a unei serii de tranzacţii legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult;
  • persoanele care depozitează sau comercializează opere de artă sau care acţionează ca intermediari în comerţul cu opere de artă, atunci când această activitate este desfăşurată în zone libere, în cazul în care valoarea tranzacţiei sau a unei serii de tranzacţii legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult.
  • În cuprinsul Art. 7 din Lege se prevede că: Entităţile raportoare au obligaţia de a raporta către Oficiu tranzacţiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, inclusiv operaţiunile care au o legătură între ele.

Raportul se transmite ONPCSB în cel mult 3 zile lucrătoare de la momentul realizării tranzacției.

 

  • Prevederile Art. 8 din Lege stipulează că: Decizia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de prelungire a suspendării unei tranzacții suspecte, raportată astfel de entitatea raportoare către ONPCSB anterior efectuării tranzacției, se va implementa imediat.

 

  • Conform Art. 10 din Lege Se interzice instituțiilor de credit și instituțiilor financiare să furnizeze conturi anonime, carnete de economii anonime sau casete de valori anonime sau să accepte servicii de acceptare la plată a cardurilor preplătite anonime.

 

  • 11 din Lege se modifică după cum urmează:
  • Identificarea clientului și verificarea identității acestuia, în cadrul aplicării măsurilor de cunoaștere a clientelei (art. 11 alin. (1) lit. a), se va realiza inclusiv pe baza oricărui alt proces de identificare sigur, la distanță sau electronic, reglementat, recunoscut, aprobat sau acceptat la nivel național de către Autoritatea pentru Digitalizarea României.
  • Se introduce obligația entităților raportoare de a obține o dovadă a înregistrării beneficiarilor reali sau informații din registrele centrale ale beneficiarilor realiori de câte ori încep o nouă relație de afaceri cu persoane care sunt supuse obligației înregistrării informațiilor privind beneficiarul real.
  • 13 din Lege extinde obligativitatea de a aplica măsurile standard de cunoaștere a clientelei. Astfel, entitățile raportoare vor avea obligația de a aplica măsurile standard de cunoaștere a clientelei în următoarele situații suplimentare: (i) când există suspiciuni de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, indiferent de incidenţa prevederilor derogatorii de la obligaţia de a aplica măsurile de cunoaştere a clientelei stabilite în prezenta lege şi de valoarea operaţiuniiși (ii) dacă există îndoieli privind veridicitatea sau suficienţa informaţiilor de identificare deja deţinute despre client sau beneficiarul real.
  • Conform art. 14 din Lege, Aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei asupra clienților existențise va realiza (i) în funcție de risc sau (ii) atunci când circumstanțele relevante privind clientul se schimbă sau (iii) în cazul în care entităţile raportoare au în cursul anului calendaristic relevant obligaţia legală de a contacta clientul pentru a examina toate informațiile relevante referitoare la beneficiarul real sau (iv) în cazul în care entitățile raportoare au această obligație în temeiul dispoziţiilor art. 62 din Codul de Procedură Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează colaborarea dintre autorități și instituții publice.
  • 17 din Lege se modifică în sensul introducerii în cuprinsul art. 17 alin. (14) punctul 1 a unui nou factor de risc privind clienții, respectiv: clientul este un resortisant al unei țări terțe care solicită drepturi de ședere sau cetățenia română în schimbul transferurilor de capital, al achiziționării de proprietăți sau de obligațiuni de stat sau al investițiilor în entități corporative și a unor noi factori de risc privind serviciile, tranzacțiile sau canalele de distribuție, respectiv: i) relaţii de afaceri sau tranzacţii la distanţă, fără anumite măsuri de protecţie, cum ar fi mijloacele de identificare electronică sau serviciile de încredere relevante definite în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 sau orice alt proces de identificare sigur, la distanţă sau electronic, reglementat, recunoscut, aprobat sau acceptat de către Autoritatea pentru Digitalizarea României și ii) tranzacţii cu petrol, arme, metale preţioase, produse din tutun, obiecte de artă şi alte obiecte de importanţă arheologică, istorică sau culturală, obiecte de cult sau obiecte rare cu valoare ştiinţifică, precum şi fildeşul şi speciile protejate.
  • În cuprinsul art. 171 conține prevederi cu privire la relațiile de afaceri sau tranzacțiile care implică țări terțe cu grad înalt de risc.

Astfel, în cazul relațiilor de afaceri sau tranzacțiilor care implică țări terțe cu grad înalt de risc (identificate astfel de Comisia Europeană), se impune aplicarea unor măsuri suplimentare de cunoaștere a clientelei specifice, cum ar fi, spre exemplu: (i) obținerea de informații suplimentare privind clientul și beneficiarul real; (ii) obținerea de informații suplimentare privind natura relației de afaceri care se dorește a fi stabilită; (iii) obținerea de informații privind sursa fondurilor și sursa averii clientului și a beneficiarului real.

De asemenea, cu referire la astfel de relații de afaceri/tranzacții, este necesară aplicarea unei măsuri de atenuare suplimentară în ceea ce privește limitarea tranzacțiilor sau a relației de afaceri, la solicitarea autorităților competente clienților săi, iar autoritățile cu atribuții de supraveghere, reglementare, autorizare și/sau înregistrare a entităților raportoare pot aplica una sau mai multe măsuri specifice, spre exemplu interzicerea stabilirii de către entitățile obligate a unor sucursale sau reprezentanțe în țara terță în cauză.

 

  • 19 stipulează că: În vederea îndeplinirii cerințelor referitoare la aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei referitoare la beneficiarul realentitățile raportoare nu se vor baza exclusiv pe registrul central al beneficiarilor reali, ci șipe utilizarea unei abordări bazate pe riscuri.

În plus, entităţile raportoare, după consultarea registrelor centrale ale beneficiarilor reali, informează Oficiul şi autorităţile care gestionează aceste registre cu privire la orice discrepanță între informațiile disponibile în aceste registre și informațiile privind beneficiarii reali pe care le dețin.

  • Conform art. 23 din Lege, Numele persoanei/persoanelor desemnate la nivelul entităților raportoare care au responsabilități în aplicarea Legii nu vor mai fi comunicate Oficiului. Documentele întocmite în vederea precizării și stabilirii responsabilităților încredințate se păstrează la sediul entității raportoare.
  • Potrivit Art.24 din Lege, entitățile raportoare vor avea obligația să stabilească prin politici și norme interne inclusivtermenul în care elementele comune ale operațiunilor care au legătură între ele (a se vedea punctul 1 de mai sus) prezintă relevanță și orice alte scenarii care ar putea da naștere unor tranzacții legate între ele.
  • 301 din Lege prevede că: Activitatea furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și activitatea furnizorilor de portofele digitale este permisă numai dacă este autorizată de comisia care urmează a fi constituită prin ordin comun al ministrului finanțelor publice, ministrului afacerilor interne, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului și al ONPCSB.
  • A fost reconsiderată sfera contravențiilorstabilite de art. 43 din Lege, prin adăugarea următoarelor articole a căror nerespectare constituie contravenție: alin. (3) al art. 6,   (8) al art. 8, a alin. (2) al art. 9, a alin. (7), (8), (81) și (9) ale art. 13, art. 171, precum și încălcările prevăzute la art. 18 din Regulamentul UE 2015/847 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri.

Până la data de 01 noiembrie 2020, persoanele juridice înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului, depun, prin grija reprezentantului legal, spre înregistrare în Registrul beneficiarilor reali, ținut de Oficiul Național al Registrului Comerțului, o declarație privind datele de identificare ale beneficiarilor reali.

Declarația poate fi transmisă prin înscris sub formă privată, înscris autentic sau certificată de avocat sau în formă electronică și poate fi transmisă prin mijloace electronice cu semnătură electronică sau prin curier.

Declarația poate fi dată, de asemenea, în fața reprezentantului oficiului registrului comerțului sau poate fi inclusă în cuprinsul actului constitutiv, modificarea ulterioară a beneficiarului real neatrăgând obligația de modificare a actului constitutiv, aceasta urmând a fi operată în temeiul declarației de sine-stătătoare descrisă anterior.

Așa cum se poate lesne observa, modificările intervenite sunt numeroase și privesc aspecte importante din legislația spălării banilor.

Urmează ca în viitorul apropiat, odată cu punerea lor efectivă în practică, să analizăm în ce măsură aplicarea acestora ridică sau nu dificultăți și în ce măsură servesc la atingerea scopului urmărit de legiuitor.

 

Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *