Sabin Sărmaș, președintele Autorității pentru Digitalizarea României: “Digitalizarea este o componentă esențială care poate ajuta economia”

vineri, 15 mai 2020

Digitalizarea nu presupune pierderea locului de muncă, ci înseamnă propriu-zis eficientizarea muncii, a proceselor, a trasabilității și, dacă ne referim la relația dintre sectorul public și cetățean, înseamnă și reducerea timpului pe care românii îl petrec în parcurgerea diferitelor proceduri.

Vă propunem un interviu extrem de interesant cu președintele Autorității pentru Digitalizarea României. Actualul guvern a adus în prim plan pentru prima oară în ultimii ani ideea de digitalizare a statului și a instituțiilor sale. Un lucru foarte important pentru cetățenii României, dar și pentru mediul privat pentru că este pentru prima dată când un guvern al țării noastre acordă o atenție deosebită acestui aspect care în alte țări europene este considerat de mult timp primordial în dezvoltarea economică.

Instituția pe care o conduceți va avea un rol foarte important în modernizarea economiei românești. Care au fost motivele pentru care Guvernul României a luat în sfârșit decizia de a înființa Autoritatea pentru Digitalizarea României?

Din fericire, decizia a fost luată de Guvernul condus de domnul Ludovic Orban, deoarece vechea structură AADR, subordonată Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale nu livra rezultate în ritmul care ar fi trebuit și pe care cu toții ni le-am fi dorit. Înființarea Autorității pentru Digitalizarea României prin HG 89/2020 ca entitate subordonată direct Guvernului și Prim-ministrului demonstrează importanța deosebită pe care acest Guvern o acordă digitalizării și ne oferă șansa să punem în aplicare procesul de digitalizare într-un pas mai alert.

Care este principalul obiect de activitate a Autorităţii pentru Digitalizarea României? Cine sunt instituțiile care trebuie digitalizate? Acțiunea ADR va fi direcționată doar către digitalizarea aparatului central și local al statului român sau va privi și un trend de digitalizare profundă a societății românești pe toate direcțiile, inclusiv zona privată?

Zonele de activitate ale ADR sunt menționate în HG-ul de înființare, aplicabilitatea fiind în special asupra digitalizării întregului sector public. Rolul principal, așa cum spune și Hotărârea, este de a realiza şi coordona implementarea strategiilor şi a politicilor publice în domeniile tehnologiei informației şi societăţii informaţionale. Prin digitalizarea proceselor din sectorul public vom avea totodată și un impact pozitiv asupra mediului privat, cu care dorim să menținem o relație strânsă de colaborare. Interesul sectorului privat în acest domeniu nu poate decât să ne bucure și stăm la dispoziția tuturor celor care ne solicită ajutorul. În mare parte, mediul privat a implementat sau implementează procese digitale, dar sectorul public este cel care trebuie să vină în ajutorul său și al cetățenilor și să ofere fluxuri digitale și în comunicarea cu instituțiile statului.

Care sunt principalele obiective pe care și le-a propus autoritatea condusă de dvs. pe termen scurt, mediu și lung?

Trebuie să menționez faptul că, pe termen scurt, am fost orientați să contribuim la soluțiile care erau imediat necesare în această perioadă de criză generată de epidemia de COVID-19. În ceea ce privește obiectivele pe termen mediu și lung, temele mari sunt legate de cloud-ul guvernamental, interoperabilitatea instituțiilor și identitatea digitală a cetățenilor, obiective la care deja am început să lucrăm.

În ce măsură (procent) puteți spune că este structura statală a României digitalizată? Cum ați evalua gradul de digitalizare a țării noastre?

Din păcate, nu am date suficient de încurajatoare la acest capitol. Indicatorul DESI – Digital Economy and Society Index ne situează pe plan european pe penultimul loc. Un motiv în plus pentru a ne concentra și mai mult forțele în acest sens.

Care este planul, spre ce nivel de digitalizare tindem și în cât timp credeți că vom reuși să ajungem la nivelul propus?

Digitalizarea implică un proces continuu, în fiecare etapă a evoluției noastre ca stat avem nevoie de implementarea de noi procese digitale, de reanalizarea și redefinirea acestora; planurile noastre implică o adaptare continuă, ținând cont de faptul că pornim cu o serie de disfuncționalități serioase. Din acest motiv, este dificil să dăm un orizont de timp concret. Dacă luăm în considerare indicatorii DESI, și păstrând ritmul de muncă similar cu ultimele luni, cred că în 2-3 ani poate fi fezabil să ajungem spre mijlocul clasamentului.

Multă lume care lucrează în administrația statului se sperie când aude de digitalizare. Consideră că dacă acest lucru se va întâmpla sunt șanse mari să-și piardă locul de muncă. Cum comentați?

Consider această interpretare una total greșită! Digitalizarea nu presupune pierderea locului de muncă, ci înseamnă propriu-zis eficientizarea muncii, a proceselor, a trasabilității și, dacă ne referim la relația dintre sectorul public și cetățean, înseamnă și reducerea timpului pe care românii îl petrec în parcurgerea diferitelor proceduri.

Se poate spune că actuala pandemie de COVID–19 poate duce la o accelerare a digitalizării României?

Da, cu siguranță este un efect. Din păcate pentru context, dar din fericire pentru procesul de transformare digitală, distanțarea, obligativitatea utilizării și implementării de fluxuri și procese la distanță, sunt factori care dau un impuls puternic spre digitalizarea instituțiilor publice românești.

Poate fi digitalizarea un atuu în ceea ce privește repornirea economică de după criza medicală pe care o traversăm în acest moment?

Fără îndoială că digitalizarea este o componentă esențială care poate ajuta economia. Ținând cont că aproximativ 60% din angajații României fac parte din IMM-uri, împreună cu Ministerul Fondurilor Europene lucrăm deja la un așa-numit “Digital Pack” care să impulsioneze digitalizarea în acest segment. Din estimările industriei, ne bazăm ca o investiție de 1%-2.5% din cifra de afaceri să poată duce la o creștere a productivității de 20%-25%.

Care sunt semnalele pe care le aveți în acest moment referitor la nivelul de digitalizare din domeniul jocurilor de noroc din țara noastră?

Cred că toate segmentele din România pot evolua și se pot dezvolta în acest sens. Știu că sunt multe companii externe, de renume care fac dezvoltare software în România, ceea ce aduce un plus în economia românească. Vă dau un exemplu punctual: împreună cu Loteria Română, încercăm să ducem în mediul online jocurile pe care aceasta le oferea publicului doar în mediul offline.

Revista noastră a demarat și promovat încă din 2019 o campanie numită “Inițiativa Paperless pentru industria jocurilor de noroc” în care arătam importanța digitalizării structurilor statului care au rol de reglementare și control în acest domeniu, în special a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), lucru care ar conduce la un mai bun management al resurselor de ambele părți – stat și operatorii de joc, care ar permite dezvoltarea domeniului nostru, poate un și mai bun control, ușurința în întocmirea, circulația, utilizarea, depunerea, stocarea și arhivarea principalelor tipuri de documente să se facă doar în format electronic, etc.. lucru ce ar aduce numai avantaje. Ce părere aveți, când credeți că se va reuși îndeplinirea acestui deziderat acum că Autoritatea pentru Digitalizarea României s-a înființat și poate ajuta la îndeplinirea acestor obiective dorite de foarte mulți oameni și firme din această ramură economică importantă a economiei noastre?

Trebuie să fim sinceri și să recunoaștem că sectorul public a răspuns de-a lungul timpului destul de greu la nevoile mediului privat. Autoritatea pentru Digitalizarea României încearcă din răsputeri să ofere mecanismele necesare pentru procesele digitale. Un exemplu în acest sens este OUG 38/2020 prin care instituțiile publice sunt obligate sa accepte documente semnate electronic. În aceeași măsură, ADR încearcă să se comporte ca un consultant, implicându-se în cât mai multe grupuri de lucru, în care este pro-activă cu expertiză și recomandări. Și în domeniul jocurilor de noroc consider că mediul privat are o contribuție importantă și aici ne ajută extrem de mult exemplele de bună practică ale altor procese digitale funcționale.

Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *