Popririle în industria jocurilor de noroc: aspecte juridice și practice
de Cosmina Simion Managing Partner și Alina Tace Partner la WH Simion & Partners
Cosmina Simion, Managing Partner WH Simion Partners
Alina Tace Partner WH Simion Partners
În România, piața jocurilor de noroc s-a dezvoltat într-un ritm accelerat, fiind marcată de inovații tehnologice cu impact semnificativ asupra experienței utilizatorilor, redefinind standardele de accesibilitate, interactivitate și securitate, contribuind în acest fel la extinderea considerabilă a bazei de utilizatori activi din acest sector.
Deja o componentă însemnată a divertismentului digital, care înglobează un segment semnificativ de consumatori a căror venituri obținute din participarea la jocurile de noroc sunt supuse impozitării, industria jocurilor de noroc a fost, firește, vizată de autoritățile statului care au sporit eforturile pentru a colecta creanțele restante de la contribuabili, inclusiv prin măsuri de poprire asupra câștigurilor din jocurile de noroc.
Ca regulă generală, poprirea reprezintă, în termeni simpli, o formă de executare silită prin care sume de bani sau active datorate de terți debitorilor urmăriți sunt indisponibilizate și transferate către creditorii urmăritori.
În industria jocurilor de noroc, puternic reglementată, poprirea este un instrument juridic cu impact atât pentru operatorii de jocuri de noroc (aceștia având calitatea de terț poprit, iar obligația de a implementa și de a da curs unor astfel de măsuri de executare silită cu privire la jucători poate avea implicații operaționale), cât și pentru jucători (care au calitatea de debitori urmăriți, fiind cei care suportă consecința directă a acestor măsuri constând în lipsirea acestora de fondurile din contul de joc).
Cele mai întâlnite în practică în acest domeniu sunt, astfel cum am precizat anterior, popririle instituite de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) asupra jucătorilor, devenite deja o metodă comună pentru recuperarea datoriilor fiscale ale contribuabililor.
Când și cum se instituie poprirea?
Conform normelor din Codul de Procedura Fiscală, poprirea se consideră înființată din momentul primirii adresei de înființare a popririi de către terțul poprit (operator). Totodată însă, în ceea ce privește obiectul popririi, sunt supuse popririi doar acele sume sau active datorate sau care vor fi datorate în viitor debitorului de către terțul poprit, în temeiul unor raporturi juridice existente la momentul comunicării adresei de înființare a popririi. Dacă astfel de raporturi nu există anterior comunicării, poprirea nu poate produce efecte juridice.
În domeniul jocurilor de noroc, fondurile (bani reali) din contul de joc al jucătorului (inclusiv câștigurile) pot fi reținute parțial sau integral de către operatorii de jocuri de noroc pentru a acoperi datorii restante ale jucătorului, în baza unei solicitări oficiale din partea autorităților fiscale. Această acțiune presupune însă obligativitatea operatorilor de jocuri de noroc de a verifica și identifica dacă, pentru jucătorii în cauză care sunt vizați de măsura de poprire, există sume care sunt sau pot fi supuse popririi, în baza limitei legale impuse asupra obiectului popririi, ceea ce poate ridica dificultăți în practică (în special în cazul operatorilor de jocuri de noroc tradiționale).
Popririle în industria jocurilor de noroc
Ce înseamnă, din punct de vedere practic, pentru un operator de jocuri de noroc implementarea popririlor?
Conform legislației în vigoare, terţul poprit (operatorul de jocuri de noroc) este obligat să înregistreze atât ziua, cât şi ora primirii adresei de înfiinţare a popririi. De asemenea, în situatia în care, la data comunicării adresei de înființare a popririi, operatorul (în calitate de terț poprit) nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit (jucătorului) sau nu va datora în viitor asemenea sume în temeiul unor raporturi juridice preexistente, înștiințează despre acest fapt organul de executare silită în termen de 5 zile de la primirea adresei de înființare a popririi. Dacă, însă, există sume datorate jucătorului, acestea trebuie reținute și transferate către ANAF în termen de 3 zile lucrătoare.
Ce se întâmplă însă cu sumele datorate jucătorului care ar putea deveni exigibile în viitor, cum ar fi câștigurile care ar putea fi generate de pariurile în curs de desfășurare sau câștigurile generate deja de pariuri validate ca fiind câștigătoare dar pentru care jucătorii nu s-au prezentat încă în agenții pentru ridicarea acestora? Aici intervine analiza pe care trebuie să o efectueze operatorul de jocuri de noroc pentru a determina dacă există astfel de sume, care pot fi datorate în viitor către jucător (și deci supuse popririi la momentul la care devin exigibile), care rezultă din raporturi juridice preexistente momentului primirii cererii de înființare a popririi (spre exemplu, pariul, deși încă în curs de desfășurare, a fost plasat înainte de data la care operatorului i s-a comunicat adresa de înființare a popririi).
În situația în care există astfel de sume, în funcție de natura acestora și anume sume care sunt exigibile pentru plată la momentul primirii popririi sau sume care pot deveni exigibile în viitor, cele dintâi sume vor fi reținute și achitate conform solicitării din cuprinsul înștiințării transmise de autoritățile fiscale, anume în termen de 3 zile lucrătoare de la data înființării popririi – data care coincide, după cum am menționat anterior, cu data primirii adresei de înființare a popririi de către operator, iar cele din urmă sume vor fi achitate în termen de 3 zile de la data la care creanța devine exigibilă.
Dacă, ulterior verificărilor efectuate, operatorul nu a identificat sume care să fie supuse popririi, autoritățile fiscale vor fi informate asupra faptului că operatorul nu deține astfel de sume în ceea ce îl privește pe jucător, iar ulterior comunicării acestui răspuns către autoritățile fiscale, solicitarea de înființare a popririi încetează să își producă efecte. În situația în care, ulterior transmiterii acestui răspuns către autoritățile fiscale, jucătorul în cauză, vizat anterior de măsura popririi, va accesa ulterior serviciile operatorilor de jocuri de noroc și va efectua depozite/obține câștiguri, apreciem că nu se poate interpreta că eventualele sume depuse/câștigate ar putea face obiectul popririlor anterioare (întrucât acestea sunt generate în baza unor raporturi juridice ulterioare înființării respectivelor popriri).
Desigur, analiza trebuie efectuată de la caz la caz și diferit în funcție de specificul activității de jocuri de noroc (tradiționale sau la distanță) pentru a se asigura, întotdeauna, nu numai că solicitările organelor fiscale sunt adresate în mod corect, dar și că drepturile jucătorilor sunt respectate în întregime în cadrul acestei proceduri (unde apreciem că jucătorul vizat de măsura popririi trebuie, de asemenea, informat de operatorul de jocuri de noroc cu privire la măsurile dispuse asupra fondurilor din contul său de joc ca urmare a implementării popririi).
Așadar, implementarea popririlor nu este o sarcină simplă pentru operatorii de jocuri de noroc, care sunt nevoiți să își adapteze infrastructura și procedurile interne în vederea implementării unor mecanisme de conformare și gestionare pentru a adresa corespunzător și în termen astfel de solicitări din partea organelor fiscale, cu respectarea în același timp și a drepturilor jucătorilor.
WH Simion & Partners
