Community card poker refers to any game of poker that uses community cards (also called „shared cards” or „window cards”), which are cards dealt face up in the center of the table and shared by all players. In these games, each player is dealt privately an incomplete hand („hole cards”), which are then combined with the community cards to make a complete hand. The set of community cards is called the „board”, and may be dealt in a simple line or arranged in a special pattern. Rules of each game determine how they may be combined with each player’s private hand. The most popular community card game today is Texas hold ‘em, originating sometime in the 1920s.
In home games, it is typical to use antes, while casinos typically use only blinds for these games. Fixed limit games are most common in casinos, while spread limit games are more common in home games. No limit and pot limit games are less common. Later betting rounds often have a higher limit than earlier betting rounds. Each betting round begins with the player to the dealer’s left (when blinds are used, the first round begins with the player after the big blind), so community card games are generally positional games.
Most community card games do not play well with lowball hand values, though some do play very well at high-low split, especially with ace-to-five low values, making it possible to win both halves of a pot. When played high-low split, there is generally a minimum qualifying hand for low (often 8-high), and it is played cards speak.
Community cards
Integral to community card poker games is the community card. Often, several community cards are dealt to the table, shared by all players, and subject to variant-specific rules about how many, and which of the cards may be used in each player’s hand. Such a set of community cards is often called a „board” or „widow” (though this latter term is inconsistent with its use in other card games). The board is usually dealt in a simple line, but some games may have elaborate layouts of community cards with special rules about what combinations can be used. For example, Texas hold’em ends with each player holding two cards in his individual hand, and a board of five community cards in a simple line shared by everyone; each player then plays the best five-card hand in any combination. In Omaha hold’em, game rules restrict players to using exactly three (no more and no fewer) of the five community cards, combined with exactly two of the four cards dealt to each player, to make a hand. In Tic-tac-toe, the board is a 3×3 array of nine cards, and players must use exactly three cards from a row, column, or diagonal of the board.
Texas Hold ‘em
This is the most popular community card game today. Each player is dealt two private „hole” cards, after which there is a betting round. Then three community cards are dealt face up (in no particular order or pattern) to form the „flop”, followed by a second betting round. A fourth community card (the „turn”) is followed by a third betting round, a fifth community card (the „river”) and the fourth and final betting round. At showdown, each player plays the best five-card hand he can make using any five cards among the two in his hand and the five on the board. This is the key difference from Omaha hold ‘em; the player may use both, one, or none of his hole cards in the final hand (though generally a player only wins by holding at least one hole card that completes or improves a hand on the board).
Double-board Hold ‘em
For double-board hold ‘em, two separate five-card boards are dealt, and the high hand using each board takes half of the pot. For example, after the first betting round, three community cards are dealt to each of two separate boards; after the second round, another community card is dealt to each board; and before the final round, a fifth community card is dealt to each board (so there will be in total ten community cards, comprising two separate five-card hold’em boards). It is possible for one player to have the best hand on both boards and thus „scoop” the entire pot.
This variant of Texas hold ‘em is sometimes called „double-flop hold’em”, which is a bit of a misnomer, since there are not just two flops, but also two turns and two rivers.
Double Hold ‘em (also known as Double Texas Hold’em)
Double Hold’em plays in four stages, each with a betting round; 1) each player is dealt 3 hole cards, 2) there’s a flop where 3 board community cards are simultaneously opened and each player establishes a middle common card that plays with each of the other cards, but the outer cards don’t play with each other (each player has two 2-card hands), 3) a fourth turn community card is opened, and 4) a fifth river community card is opened. After the final a betting round, the pot is disbursed to the hand’s winner or winners in instances of a tie.
No River Hold’em
Players are dealt three hole cards instead of two with three betting rounds: pre-flop, flop and turn. Players can use any number of hole cards to make the final hand
Royal Hold ‘em
Royal hold ‘em is a hold ‘em variation in which the deck only contains tens, jacks, queens, kings and aces.
The poker strategy for Royal hold ‘em varies from other forms of poker since the odds of certain hands are greatly increased.Pokerul cu cărți comune se referă la orice joc de poker cu cărți de joc care se împart pe față în centrul mesei și sunt folosite la comun de toți jucătorii (se mai numesc și „cărți shared” sau „cărți window”). În acest joc fiecare jucător primește o mână incompletă („cărți hole”), care mai târziu este combinată cu acele cărți la comun pentru a alcătui o mână completă. Setul de cărți la comun numit „board” poate fi împărțit pe o linie simplă sau aranjat după un anumit șablon. Rugulamentul fiecărui joc stabilește cum pot fi aceste cărți combinate cu mâna privată a fiecărui jucător. Cel mai popular joc de poker din categoria pokerului cu cărți comune din prezent este Texas Hold’em, datând din anii 1920.
În jocurile de acasă de obicei se folosește ante-ul, în timp ce cazinourile folosesc în general jocuri cu blind. Limitele fixe sunt deseori întâlnite în cazinouri, dar limitele extinse se folosesc în jocurile de acasă. Jocurile fără limită și cu limită de pot, sunt mai rar întâlnite. Adesea, primele runde au limite mai mici decât cele ce urmează. Fiecare rundă începe cu jucătorul din stânga dealer-ului (când se folosește blind, prima rundă începe cu jucătorul care urmează după cel mai mare blind), astfel că jocurile de poker cu cărți comune sunt în general jocuri poziționale.
Cele mai multe jocuri de cărți la comun nu se joacă bine cu valori ale mâinilor, deși unele pot fi jucate bine divizate high-low (sus-jos), în special cu valori joase as-la-cinci, ceea ce poate câștiga ambele jumătăți de pot. Atunci cand se joacă divizat high-low, în general există o mână minimă de calificare pentru low (jos), deseori aceasta este 8-high (sus), iar cărțile vorbesc de la sine.
Cărți la comun
Cărțile la comun sunt indispensabile jocului de poker cu cărți comune. În general, se împart căteva cărți comune pe masă, care pot fi folosite conform unor reguli specifice fiecărei variante de joc, care se referă la numărul de cărți împărțite și care dintre acestea poate fi folosită în fiecare mână a jucătorilor. Acest set de cărți la comun este adesea numit „board” sau „widow” (deși acest ultim termen nu se potrivește cu modul de folosire al acestor cărți în alte jocuri). De obicei, board-ul se împarte pe o linie simplă, dar unele jocuri pot avea configurații mai elaborate de cărți la comun și reguli speciale cu privire la combinațiile care pot fi folosite. De exemplu, Texas Hold’em se termină cu un board de cinci cărți la comun în linie iar fiecare jucător are în mână două cărți; în acest moment fiecare jucător va juca cea mai bună combinație de cinci cărți. În Omaha regulamentul de joc pentru Hold’em obligă jucătorii să folosească exact trei (nici mai multe nici mai puține) cărți dintre cele aflate la comun, combinate cu două cărți din cele patru împărțite fiecărui jucător, pentru a forma o mână. În Tic-tac-toe, board-ul este o axă 3×3 adică o formație de nouă cărți, iar jucătorii trebuie să folosească exact trei cărți de pe un singur rând, coloană sau diagonală a board-ului.
Texas Hold’em
Este cel mai popular joc cu cărți la comun din prezent. Fiecare jucător primește două cărți private „hole”, după care urmează runda de pariere. Apoi trei cărți comune sunt împărțite cu fața în sus (nu se folosește o anumită ordine sau diagramă) pentru a forma un „flop”, după care urmează o altă rundă de pariere. O a patra carte comună (numită „turn”) este urmată de o altă rundă de pariere, apoi urmează a cincea carte (numită „river”) și de-a patra și ultima rundă de pariere. La afișare, fiecare jucător își formează cea mai bună mână posibilă folosind oricare dintre cele două cărți din mâna sa și cele trei cărți comune. Aceasta este diferența majoră față de Omaha Hold’em; jucătorul poate folosi pentru ultima mână, cele două, una, sau nicio carte din cele aflate în mâna sa (deși în general câștigă acei jucători care folosesc cel puțin o carte hole care completează sau îmbunătățește mâna aflată pe masă).
Dublu-board Hold’em
Pentru Double-board Hold’em se vor împărți două board-uri separate a câte cinci cărți fiecare, iar mâna cea mai mare care folosește fiecare board primește jumătate de pot. De exemplu, după prima rundă de pariere, pe fiecare board se împart trei cărți comune, după cea de-a doua rundă o altă carte comună va fi împățită pe fiecare bord; iar înainte de runda finală, pe fiecare board este împărțită a cincea carte comună, deci vor fi în total zece cărți comune pe două board-uri Hold’em separate, a câte cinci cărți fiecare). Este posibil ca un jucător să dețină cea mai bună mână pe ambele board-uri și astfel să câștige („scoop”) întregul pot.
Această variantă de Texas Hold’em se mai numește și „Double-flop Holdem” (Hold’em cu flop dublu), acesta fiind oarecum un termen impropriu, din moment ce nu există doar două flop-uri, ci și două turn-uri și două rivere.
Double Hold’em (cunoscut și sub numele de Double Texas Hold’em)
Double Hold’em se joacă în patru stadii, fiecare dintre acestea având o rundă de pariere; 1) fiecărui jucător îi sunt împărțite 3 cărți hole, 2) urmează un flop la care se împart simultan 3 cărți comune și fiecare jucător stabilește o carte de mijloc comună care se joacă împreună cu celelalte cărți, dar cărțile din exterior nu pot fi jucate împreună (fiecare jucător are mână de două cărți), 3) se distribuie și o a patra carte comună, și 4) se împarte a cincea carte comună, river. După runda finală de pariere, se achită pot-ul jucătorului, sau jucătorilor în caz de egalitate, care a /au câștigat mâna.
No River Hold’em
Jucătorii primesc 3 cărți hole în loc de două și sunt trei runde de pariu: pre-flop, flop și turn. Jucătorii pot folosi oricâte cărți hole doresc, pentru a alcătui mâna finală.
Royal Hold ‘em
Royal Hold’em este o variantă Hold’em, în care pe masa de joc vor fi împărțiți numai zecari, valeți, dame, popi și ași.
Strategia de poker pentru Royal Hold’em diferă de celelalte variante de poker, deoarece șansele de a alcătui anumite mâini cresc foarte mult.
