Pariurile sportive offline din România, o piață sufocată de fiscalitatea excesivă si legislația precară

miercuri, 1 iunie 2011

Poate că unora dintre noi nu le va veni să creadă, dar piaţa pariurilor offline din ţara noastră încă nu se compară cu cea din Serbia sau Croaţia.

Aspecte legate de acest lucru, din punct de vedere economic sau legislativ, în rândurile ce urmează…

 

O piaţă încă tânără.

Industria de pariuri sportive offline din România este află încă în faza incipientă, comparativ fie cu ţările din zona Balcanică, unde Croaţia şi Serbia au probabil, după Anglia, cea mai dezvoltată piaţă de offline din Europa, şi de asemenea dacă ne referim la ţările din Europa Centrală, adică Cehia, Slovacia sau Polonia. Iar asta o spune Eduard Bieltz, director general al Superbet. Semnele de creştere, însă, sunt destul de bune, iar cei de la Superbet se aşteaptă ca industria de pariuri offline din România (cea privată, exceptând Pariloto), să ajungă în 2014 la nivelul din 2010 al pieţei din Croaţia sau Serbia. Ce înseamnă asta? O sumă de aproximativ 500 de milioane de euro pariată, într-un singur an. Un alt semn bun este intrarea pe piaţă a unui alt jucător important, Bet Cafe Arena, fapt care ajută dezvoltarea mai rapidă a pariurilor de acest gen.

Percepţia publicului şi a autorităţilor, însă, reprezinză unul din inamicii acestui segment. În Anglia, spre exemplu, pariurile intră în categoria Leisure, adică divertisment, şi nu în cea de gambling, jocuri de noroc, cum este văzută la noi. „Analizele economice despre William Hill sau Ladbrokes se plasează clar în domeniul leisure-ului şi se analizează împreună cu parcuri de amuzament sau reţele de puburi, şi nu de cazinouri”, subliniază Bieltz.

“Al doilea aspect este că schimbând percepţia, ar fi mult mai uşor de a rezolva şi partea de HR, prin atragerea personalului calificat în domeniu, şi, pe viitor, introducerea de joburi ca bookmaker, operator pariuri, supervisor reţea pariuri şi aşa mai departe”, adaugă Bieltz. Din punct de vedere legislativ, industria de pariuri offline ar trebui protejată, ca un segment care asigură multe locuri de muncă, împotriva concurenţei neloiale. Asta ar înseamna o concurenţă online regulată, care să aibă aceleaşi obligaţii legale cu cea offline. Această reglementare ar fi bine venită şi ar introduce o concurenţă sănătoasă,  necesară pentru dezvoltarea pieţei şi beneficiile consumatorului.

Economic, industria de pariuri sportive offline este privită cu ochi buni de către Uniunea Europeană. Se pare, însă, că nu este de-ajuns, fiindcă acest lucru ar trebui completat de o abordare constructivă venită din partea autorităţilor româneşti. Dar suntem deja obişnuiţi cum tratează statul nostru noile trenduri, iar prejudecăţile, mai ales în acest domeniu, sunt greu de şters din conştiinţa politică.

taxe, bani

Taxe, legislaţie precară şi… iar taxe!

Deşi la început, piaţa de pariuri sportive offline oferă, la ora actuală, o varietate de agenţii de pariuri, care se întrec în a oferi cote pe cât mai multe evenimente. Desigur, sunt şi câteva lucruri importante de care trebuie să ţinem cont, iar Liviu Popovici, General Manager la Stanleybet, le punctează foarte bine. “Singura problemă cu care se pot confrunta clienţii este aşa-zisa taxă pe servicii, percepută de toţi bookmakerii, ca urmare a taxei de autorizare calculată la încasări şi nu la margine (profitul brut). Dacă s-ar calcula la profitul brut, impozitul ar fi suportat de organizatorul de jocuri de noroc, fără a cauza pierderi de venit statului.

În ceea ce privește firmele de pariuri, acestea continuă să întâmpine dificultăţi în desfăşurarea activităţii, iar anul acesta lunile iunie şi iulie, când foarte puţine evenimente de fotbal au loc, vor fi un adevărat test de supraveţuire. Din fericire, Stanleybet deţine exclusivitate pentru produsul V Sports, care nu include numai cursele virtuale de cai şi de câini, ci şi meciuri virtuale de fotbal. Astfel, clienţii continuă să beneficieze de antren până la restartului sezonului fotbalistic.

Condiţiile dificile de funcţionare s-au înrăutăţit şi mai mult prin introducerea taxei pe biletul de intrare pentru aparatele mecanice, care nu numai că nu este aplicabilă, dar este şi inutilă, întrucât asociaţiile de profil au oferit în mod repetat Ministerului de Finanţe alternative realiste, dar propunerile au fost respinse, fără o argumentare sustenabilă.

Fără îndoială, condiţiile economice actuale au avut un efect considerabil asupra clienţilor, şi deci şi asupra activităţii noastre, dar sperăm să vedem îmbunătăţiri în viitorul apropiat.”

Iar Liviu Popovici nu este singurul care se plânge de ineficacitatea birocraţiei româneşti şi de a legilor în vigoare. De fapt, lucru care ar trebui să-i îngrijoreze pe oamenii care iau decizii cu privire la industria românească de gambling, el face parte dintr-o majoritate. Iar hârţogăraia şi taxele împovărătoare par a fi de nestăvilit în ţara noastră.

“Este arhicunoscut faptul că România se află încă în topul ţărilor cu fiscalitate excesivă şi, în ciuda eforturilor depuse la nivel central în ultima perioadă, rezultatele au fost nesemnificative, datorită ponderii însemnate pe care o au taxele şi impozitele locale. Pentru tipul nostru de activitate, bazat pe puncte de lucru distribuite în toată ţara, efectul taxelor şi impozitelor locale este extrem de important, cu atât mai mult cu cât acestea sunt amplificate exponenţial de costurile generate de nivelul mare de birocraţie şi corupţie căruia trebuie să-i facem faţă în multe locuri”, punctează Popovici.

Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *