Organizații specializate pe problematica jocului responsabil în lume

joi, 25 iulie 2019

Acum doi ani, Joc Responsabil a pornit pe un drum nou, cel al derulării de programe în cadrul unei entități cu personalitate juridică, respectiv o Asociație de sine stătătoare. După perioada de aşezare, a urmat un focus foarte puternic pe elaborarea de proiecte, acestea intrând deja în faza de materializare. A venit însă momentul şi pentru dezvoltarea organizațională a Asociației, drept pentru care am făcut o analiză pentru a afla ce se întâmplă atât în Europa, cât şi pe alte continente în ceea ce priveşte modul de organizare, coordonare şi finanțare a unor programe similare.

Odată cu implicarea tot mai mare a operatorilor de jocuri de noroc în acțiuni, proiecte sau programe de responsabilitate socială corporativă (CSR), atât pe plan internațional cât și în România, s-a simțit nevoia apariției unor entități de sine stătătoare care să dezvolte și să implementeze astfel de inițiative.

problematica jocului responsabil

Astfel, special pentru acest obiectiv, au fost create organizații nonguvernamentale (ONG-uri) care au devenit în timp, repere pentru implicarea res­pon­sabilă în comunitate a industriei jocurilor de noroc. Desigur, la nivel internațional, în țări cu experiență mai bogată în inițiative de CSR, există o varietate de tipuri de ONG-uri, care deși au un punct comun – cel al dezvoltării de programe de res­ponsabilitate socială în domeniul jocului responsabil – se diferențiază prin cel puțin două aspecte semnificative: sursele de finanțare și componența consiliului lor director (board).

 

Astfel, fie că vorbim despre Institutul Național de Sănătate (Italia), Autoritatea Națională de Pariuri (Cipru), Biroul Federal de Sănătate Publică (Elveția), ONG-uri independente (Regatul Unit al Marii Britanii, Cehia, Africa de Sud, SUA) sau despre Consiliul Consultativ pentru Joc Responsabil (Spania), Federația Andaluză Pentru Reabilitare a Jucătorilor (Spania), Responsible Gambling Foundation (Malta), doar modalitatea de  intervenție în comunitate în ceea ce privește problematica jocurilor de noroc este, în linii mari cam aceeași, concentrată pe trei direcții majore: prevenție, educație, intervenție.

 

De exemplu, în Italia, Cipru, Elveția sau Spania, statul – singur sau în parteneriat cu alte entități private – este cel care finanțează sau susține financiar organizații sau structuri care oferă servicii în direcția promovării conceptului de joc responsabil. De asemenea, în Regatul Unit al Marii Britanii, Malta și din nou Italia, organizațiile nonguvernamentale care oferă astfel de servicii sunt susținute financiar direct sau indirect de operatorii de jocuri de noroc. Nu în ultimul rând, în Africa de Sud sau Republica Cehă, există un mix de surse de finanțare între stat și industria jocurilor de noroc.

 

Cât despre componența consiliului director, Marea Britanie, de exemplu, este un studiu de caz interesant în acest sens. GambleAware și GamCare sunt două re­pere importante în ceea ce privește implementarea de proiecte de res­pon­sabilitate socială specifice industriei jocurilor de noroc.

 

Astfel, GambleAware, organizație finanțată pre­pon­derent de industria jocurilor de noroc din Marea Britanie, își reînnoiește strategia o dată la trei ani. Aceasta este elaborată de un board independent – numit Board-ul Strategiei pentru Joc Responsabil – și care este format din 11 experți din domenii diverse precum psihoterapie, economie, educație, religie, sănătate și domeniul social. Ulterior, strategia este înaintată Comisiei pentru Jocurile de Noroc (auto­ritatea de stat care reglementează industria jocurilor de noroc) și operatorilor din industrie pentru reco­mandări și exemple de bune practici.

 

În ceea ce privește organizația GamCare, board-ul acesteia este format din președinte (care de regulă este un consultant financiar); doi vicepreședinți – unul cu expertiză în industria turismului și celălalt avocat specializat exclusiv pe servicii destinate industriei jocurilor de noroc și a industriei diver­tismentului; patru membri – directorul executiv al unui operator de jocuri de noroc; un psihiatru; un farmacist și un expert în sănătate mentală.

 

Spania, prin Consiliul Consultativ pentru Joc Res­ponsabil este un alt exemplu interesant în acest sens. Acesta reprezintă un organism format din consultanți – reprezentanți ai operatorilor de jocuri de noroc, reprezentanți ai universităților sau asociațiilor legate de sectorul jocurilor de noroc, inclusiv protecția consumatorilor – și prezidat de directorul autorității de reglementare a jocurilor de noroc din Spania. Acesta din urmă numește membrii Consiliului pe o durată de trei ani.

 

Și The South African Responsible Gambling Foundation merită menționată, prin prisma faptului că board-ul este constituit dintr-un director executiv cu experiență în planificare strategică, project management și dezvoltare organizațională, un avocat și o a treia persoană cu experiență și expertiză în domeniul jocurilor de noroc.

 

Nu în ultimul rând, în Statele Unite, National Council on Problem Gambling poate fi un bun exemplu în sensul în care organizația este constituită dintr-un consiliu director și un consiliu consultativ. Consiliul director este format din reprezentanții consiliilor pentru probleme legate de jocurile de noroc din mai multe state, inclusiv profesori universitari. Consiliul consultativ, format din zece membri, cuprinde și reprezentanți ai industriei de profil.

 

Așadar, putem concluziona că, deși sursa pre­do­minantă de finanțare a acestora este, cum este și firesc, industria jocurilor de noroc, există o diversitate de modele de organizare și coordonare a entităților de tip Joc Responsabil. Acestea reprezintă surse de inspirație pentru alegerea structurii optime pentru dezvoltarea organizațională a Asociației noastre.

Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *