Odeta Nestor, președinte AOJND: “Piața jocurilor de noroc din România are resursele necesare de a trece peste actuala conjunctură provocatoare și pentru a rămâne atractivă pentru investitori”
Odeta Nestor, președintele Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND) a răspuns întrebărilor revistei noastre și face o analiză cuprinzătoare a industriei jocurilor de noroc din România, mai ales a celei online.
Odeta Nestor
Vă rugăm să ne spuneți cum se prezintă industria jocurilor de noroc la nivel general, în momentul acesta, și în mod particular industria jocurilor de noroc la distanță (online)?
România a fost, după înființarea ONJN, un model de legiferare în domeniul jocurilor de noroc, fapt recunoscut internațional. Din păcate, în ultimii ani, lipsa de acțiune și de coerență a autorităților, precum și adoptarea pripită a unor măsuri fără consultare și analiză de impact – încep să își arate efectele. Observăm fenomene nedorite precum creșterea pieței negre, reducerea numărului de operatori licențiați, neclaritate legislativă în chestiuni esențiale confirmată de instanțe de judecată sau aplicarea neunitară a unor norme, cum ar fi cele privind autoexcluderea – toate acestea având un impact negativ în primul rând asupra jucătorilor dar și asupra bugetului de stat. Deși experiența ultimilor ani mă face să fiu rezervat optimistă, cred totuși că structural legislația românească rămâne una favorabilă, care va permite industriei să depășească actualul context .
În presa generalistă circulă articole / reportaje care vehiculează cifre uriașe pariate de jucătorii din țara noastră, vă rugăm ca din calitatea dumneavoastră de Președinte AOJND, să ne spuneți care sunt cifrele reale ale industriei de jocuri de noroc online?
Potrivit celor mai recente date publicate de ONJN, aferente anului 2022, jocurile de noroc la distanță au generat încasări la stat de 1,096 miliarde RON, de peste două ori mai mult comparativ cu anul anterior (2021 – 506 milioane de RON), la o creștere de aproximativ 7% a numărului de operatori autorizați (de la 30 în 2021, la 32 în 2022).
Presa a prezentat recent o serie de date având ca sursă BNR (Banca Națională a României) referitoare la tranzacțiile efectuate către operatorii de jocuri de noroc și care arată sume de 2.5mld EUR la jocurile de noroc online. Aceste date prezintă doar depunerile efectuate în conturile de joc, nu și retragerile. Practic un jucător poate cu 100 EUR să efectueze multiple depuneri și retrageri. Veniturile raportate de ONJN sunt foarte aproape de diferența dintre depuneri și retrageri. Deci cu siguranță la depuneri de 2.5mld EUR în 2023 există retrageri de 2 mld EUR, lucru care nu este prezentat de datele BNR sau de presă. Important este să fie clar explicată noțiunea de sume jucate, aceasta fiind de cele mai multe ori prezentată greșit fie din necunoaștere, fie cu rea-intenție.
Există o efervescență masivă în piață cu privire la autoexcluderea jucătorilor. De asemenea, există o lipsă de cunoștințe ale jucătorilor vis a vis de modul în care ar trebui să se aplice legea în privința autoexcluderii. Puteți să ne spuneți, din punctul dumneavoastră de vedere, cum ar trebui aplicată legea în privința autoexcluderii jucătorilor de la jocurile de noroc, cum ar trebui să arate aplicația care este dezvoltată în acest moment de ONJN?
În primul rând, trebuie să precizăm că fiecare operator de jocuri de noroc online pune la dispoziția jucătorului posibilități multiple de autoexcludere de la jocurile proprii ale acelui operator. Jucătorii se pot autoexclude pe diferite perioade de timp sau definitive de la toate jocurile unui operator sau doar de la anumite jocuri ale unui operator. Acest mecanism a fost prevăzut de legislație încă de la început, iar operatorii de jocuri de noroc online sunt cei care implementează cu strictețe aceste prevederi legale.
Confuzia creată în acest moment legat de autoexcludere este determinată de lipsa de claritate a legii în ceea ce privește autoexcluderea jucătorilor de la toți operatorii de jocuri de noroc, fie acestea online sau tradiționale. Pentru ca această autoexcludere să fie posibilă, în afară de reformularea legală corectă, este nevoie de o platformă digitală, construită și administrată de ONJN, care să facă posibil acest lucru.
Până atunci, aș dori să atrag atenția că transmiterea documentelor format Excel cu persoanele autoexcluse este ilegală și prezintă riscul major ca baza de date să ajungă să circule la liber, pe piață, fapt care ar avea o serie de consecințe negative. Pericolul este cel mai mare în special pentru cei care ar trebui protejați, jucătorii autoexcluși, care ar putea să fie subiectul unor campanii de marketing derulate pe piața neagră de operatorii nelicențiați.
ONJN a organizat deja mai multe runde de discuții pe tema autoexcluderii, prilej cu care, în calitate de președintă a AOJND – asociație reprezentativă pentru industria de gambling online, am prezentat o serie de soluții de remediere a lipsurilor din actuală legislație privind autoexcluderea. În primul rând, am propus crearea unui grup de lucru pentru funcționalitatea platformei de autoexcludere și ne-am oferit disponibilitatea la nivel de asociație de a pune la dispoziția autorităților doi experți – unul pe zona de IT și unul pe domeniul juridic – pentru clarificarea lucrurilor.
În al doilea rând, am propus deja modificarea articolului 15 din Ordonanța 77/2009 în sensul adăugării unei obligații legale de a folosi fondul alocat jocului responsabil pentru sprijinirea în mod real a persoanelor afectate de adicții.
Știm foarte bine care sunt problemele cu care s-a confruntat și se confruntă industria noastră, care credeți că sunt provocările viitoare peste care vom fi nevoiți să trecem?
Provocările sunt multiple și includ riscul creșterii pieței negre și a site-urilor ilegale prin suprataxare, reglementare excesivă și necoerentă, din motive mai degrabă populiste decât de oportunitate. Interdicțiile de publicitate la jocurile de noroc reprezintă un astfel de exemplu de reglementare ce trebuie evitată. De altfel, apropo de reclamele la jocuri de noroc, trebuie observat că acestea respectă linia generală pe care primăriile o trasează pentru fața orașelor. Vedem frecvent raportarea la ceea ce se întâmplă în Europa, însă în Europa reclamele există sau nu după cum primăriile vor să arate fața orașului, nefăcându-se diferențiere între reclamele la jocuri de noroc sau la alte activități comerciale.
Printre motivele invocate de autorități pentru care industria de jocuri land-based a fost lovită de Guvern, prin măsurile agresive se numără prezența prea stridentă în spațiul public a sălilor de jocuri și pariuri, o parte dintre operatori făcându-și autocritica pentru că nu s-au autoreglementat. Credeți că industria jocurilor de noroc la distanță (online) are nevoie de autoreglementare? Dacă da, ce măsuri ar trebui să ia operatorii pentru a se păzi de viitoare măsuri ale legislatorilor?
Industria jocurilor de noroc online are deja o autoreglementare. Această autoreglementare este dată de aplicarea generală a celor mai bune practici existente în țările europene în care operatorii își desfășoară activitatea.
De altfel, pentru a-și putea dezvolta businessuri sustenabile, industria poate și trebuie să adopte măsuri de autoreglementare precum: protejarea strictă a jucătorilor vulnerabili (prin implementarea unor limite de depunere și pierdere personalizabile, mesaje de avertizare și notificări pentru sesiuni lungi de joc, opțiuni ușor accesibile pentru autoexcludere și setarea unor pauze forțate); transparență și promovare responsabilă; interzicerea mesajelor care prezintă jocurile de noroc ca soluție financiară; publicarea cotelor reale și a riscurilor asociate fiecărui joc; utilizarea de tehnologii avansate pentru prevenirea fraudelor și spălării banilor; utilizarea AI și a algoritmilor pentru a detecta comportamente problematice; sisteme de verificare a identității pentru a preveni utilizarea conturilor false; cooperare cu autoritățile pentru raportarea activităților suspecte; crearea sau sprijinirea programelor de prevenție.
Ce părere aveți, rămâne atractivă piața de jocuri de noroc din România pentru investitorii străini, de renume, din domeniul gamblingului online?
Piața are resursele necesare de a trece peste actuala conjunctură provocatoare și pentru a rămâne atractivă pentru investitori. Un factor decisiv în acest scenariu pozitiv este structura legislativă pe care se bazează domeniul, și care este, cu câteva excepții, una foarte corectă și echilibrată.
Măsuri de dată mai recentă – cum ar fi creșterea nivelului garanției pentru operatorii din online la 5.000.000 EUR (plus 2 milioane EUR pentru pariuri) de la 1 ianuarie sau cerința de a funcționa numai printr-o companie stabilită la nivel local sau printr-o companie înregistrată în UE, SEE sau Confederația Elvețiană care a înregistrat un sediu permanent în scopuri fiscale în România – pun poveri suplimentare, mai ales pentru operatorii naționali, care sunt mai mici și au capacități mai reduse de a suporta garanții de un nivel atât de ridicat. Efectul va fi scoaterea de pe piaţă a operatorilor mai mici, cu consecințe negative asupra consumatorilor, care vor beneficia de o oferta mai redusă și mai puțin variată.
AOJND
În momentul acesta cifrele industriei de gambling din România (conform ultimelor date prezentate de ONJN în Decembrie 2024) nu arată grozav: scăderi serioase ale încasărilor statului, multe săli de joc închise, numărul de aparate de joc scăzând foarte mult (prin aplicarea ultimelor măsuri de reglementare luate de Guvernul Ciolacu anul trecut și adoptate ulterior în Parlament), creșterea taxelor și a garanției, un număr important de cereri de autoexcludere, etc. După părerea dvs care ar fi măsurile care s-ar putea lua astfel încât să se realizeze un echilibru între misiunea noastră de a asigura distracție/entertainment pentru jucători, cea a creșterii încasărilor statului din acest viciu – monopol de stat și necesitatea stringentă de a proteja jucătorii și de a-i educa astfel încât toate cele 3 părți implicate: furnizorii de servicii de joc – jucătorii – statul să aibă de câștigat pe termen lung?
Toată lumea are un rol de jucat într-o măsură mai mică sau mai mare. Autoritățile și industria trebuie să fie parteneri, cum este cazul, de exemplu, în țările europene. Cele mai importante dintre obiectivele noastre sunt comune. De exemplu, crearea unui cadru sigur pentru jucători este un obiectiv al autorităților dar și al industriei deoarece afacerea noastră funcționează și este sustenabilă pe termen lung doar atunci când jucătorii noștri sunt în siguranță. Pentru a atinge acest obiectiv, operatorii de online implementează măsuri de siguranță cuprinzătoare, au implementat sisteme sofisticate de monitorizare a jucătorilor și folosesc instrumente de jocuri de noroc mai sigure și opțiuni de autoexcludere. Monitorizează obiceiurile de joc și fac evaluări regulate ale riscurilor jucătorilor. Pe de altă parte, autoritățile trebuie să contribuie, la rândul lor, cu reguli clare. Este o colaborare care ajută la menținerea legitimității activităților de jocuri de noroc și împiedică jucătorii să se deplaseze către acele site-uri web riscante, nereglementate. Acolo, în zona site-urilor nereglementate, toată lumea are de pierdut, nu doar operatorii licențiați, pentru că jucătorii se confruntă cu riscuri mai mari iar statul pierde sumele din piața reglementată care migrează spre cea ilicită. Cu toții avem un interes comun în menținerea activității de jocuri de noroc în sfera reglementată, asigurându-ne că jucătorii rămân protejați datorită garanțiilor semnificative acordate consumatorilor în UE.
