OBLIGATIVITATEA AUDITULUI AML ÎN DOMENIUL JOCURILOR DE NOROC

Bine cunoscute sunt pentru operatorii de jocuri de noroc, prevederile legale care reglementează activitatea de prevenire și combatere a spălării banilor, iar în ultima perioadă, cu siguranță au fost verificări din partea ONJN cu privire la acest aspect și vor urma probabil și alte verificări de la ONPCSB.

de Av. Prof. Univ. Dr. Habil Marius PANTEA si Cristina BĂDOI consultant pentru afaceri și management

Cristina BĂDOI consultant pentru afaceri și management

Av. Prof. Univ. Dr. Habil Marius PANTEA

De-a lungul timpului ONJN a asigurat, în avans de cele mai multe ori, norme legale care să prevină

utilizarea jocurilor de noroc autorizate pe teritoriul național în mecanisme de spălare a banilor. Reglementările specifice acestei industrii la nivel național, au conținut prevederi clare prin care operatorii de jocuri să nu permită nicio activitate de spălare a banilor prin intermediul jocurilor de noroc, exemplificăm interdicția de a se elibera documente care să ateste câștigul la jocurile de noroc (care se pare că la acest moment a fost uitată de legiuitor la ultima modificare legislativă) și alte asemenea.

De interes, alături de conformarea cu privire la toate aspectele prevăzute de Ordinul Președintelui ONJN 370/2021 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în domeniul jocurilor de noroc din România[1], este obligația de a asigura o funcție de audit independent, în scopul testării cel puțin la intervale de 2 ani a eficienței și modalităților concrete de aplicare a politicilor, normelor interne, mecanismelor, sistemelor informatice și procedurilor de administrare a riscului de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, inclusiv evaluările de risc și metodologia de realizare și actualizare a acestora.

Îndrăznim prin prezentul articol să reamintim, obligația legală de auditare AML, prevăzută de art. 24 alin.(2) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative[2] care stipulează: „În funcție de dimensiunea și natura activității, entitățile raportoare au obligația de a asigura o funcție de audit independent în scopul testării politicilor, normelor interne, mecanismelor și procedurilor”.

Subliniem faptul că obligativitatea auditului AML este îndeplinită atunci când operatorii licențiați de jocuri de noroc în ultimul exercițiu financiar încheiat depășesc cel puțin două dintre următoarele criterii:

1. Total Active – 16 mil. lei;
2. Cifra de Afaceri Netă – 32 mil. lei;
3. Numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar – 50

Rezultatele testărilor realizate prin procesul independent de auditare, trebuie puse la dispoziția ONJN, la cererea inspectorilor de la DGSC sau a funcționarilor de la ONPCSB, conform prevederilor art. 27 alin.(6) din Instrucțiunile din 21 decembrie 2021 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în domeniul jocurilor de noroc din România. Ca atare această activitate este obligatorie, iar neefectuarea ei poate crea probleme managementului operatorilor de jocuri de noroc.

audit AML

De asemenea, trebuie avute în vedere propriile evaluări de risc, funcție de indicatorii specifici jocurilor de noroc, respectiv: complicitatea angajatorilor, creditarea jucătorilor, existența plăților în numerar, anonimatul clienților, acordarea unor câștiguri fictive, lipsa politicilor de cunoaștere a clientelei și participarea la jocuri prin interpuși. Sunt de asemenea de mare importanță activitățile de cunoaștere a clientelei și monitorizare (pentru câștigurile, cumpărarea/schimbarea de jetoane în valoare de minimum 2.000 euro, echivalent în lei), întocmirea fișelor de evidență (în sistem letric sau informatic funcție de tipul de joc – tradițional sau la distanță) precum și respectarea modului de analiză a datelor și informațiilor de tipul:

2. a) valoarea tranzacțiilor de minimum 2.000 euro, echivalent în lei, derulate de client;
3. b) volumul tranzacțiilor;
4. c) frecvența tranzacțiilor de minimum 2.000 euro, echivalent în lei, derulate de client;
5. d) complexitatea tranzacțiilor;
6. e) tranzacțiile care nu se încadrează în scopul economic, comercial și legal, din perspectiva activității derulate de client în sala de joc, a ocupației sale și a sursei declarate a fondurilor;
7. f) tiparul obișnuit tranzacțional al clientului;
8. g) elemente de analiză tranzacțională care ies din tiparul obișnuit tranzacțional al clientului;
9. h) elemente de comportament social al clientului în sala de joc cu potențial de suspiciune;
10. i) informații privind profilul clientului (cetățenie, rezidență, locul nașterii,domiciliul/reședința/ alte adrese unde locuiește clientul, ocupația, sursa fondurilor/activelor clientului, date

despre beneficiarul real al fondurilor și/sau al câștigurilor clientului, nivelul de risc alocat clientului);

1. j) informații primite de către furnizorul de servicii de jocuri de noroc din partea autorităților cu privire la client;
2. k) informații suplimentare obținute din surse externe independente și deschise;
3. l) indicatori sau tipologii de tranzacții suspecte prezentate public de oficiu.

spalarea banilor

În materie de AML operatorii de jocuri de noroc trebuie să dețină politici și norme interne, mecanisme de control intern care includ cel puțin următoarele elemente:

• Măsuri de cunoaștere a clientelei;
• Mecanisme de determinare a tranzacțiilor suspecte;
• Păstrarea evidențelor;
• Proceduri de raportare și furnizare promptă a datelor către autorități;
• Măsuri aplicabile de control intern;
• Măsuri de protecție a personalului propriu ce aplică procedurile de combatere a spălării banilor;
• Standarde de angajare și verificare a personalului;
• Proceduri de întocmire și păstrare a evidențelor și a tuturor documentelor și proceduri de accesare a acestor documente;
• Procese interne de autoverificare;
• Alte proceduri solicitate de prezentele instrucțiuni;

De altfel se poate constata cu ușurință faptul că operatorii de jocuri de noroc s-au conformat ultimelor modificări legislative incidente, iar în anul 2023 se situează pe locul 2 (după bănci) ca și entități raportoare pentru tranzacțiile în numerar mai mari de 10.000 euro cu un număr de 3.030 rapoarte transmise. Anterior, operatorii de jocuri de noroc au transmis către ONPCSB 2.632 rapoarte în 2021 și 4.096 rapoarte în 2022, conform Raportului de Activitate pe anul 2023 al ONPCSB[3]. Este adevărat că operatorii de jocuri nu prea au depus rapoarte pentru tranzacții suspecte, dar cu siguranță și acest aspect este în atenție, iar în măsura în care această activitate va fi identificată va fi raportată Oficiului.

Activitățile și modalitățile concrete de aplicare a politicilor, normele interne, mecanismele, sistemele informatice și procedurile de administrare a riscului de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, inclusiv evaluările de risc și metodologia de realizare și actualizare a acestora, împreună cu instruirea și evaluarea periodică a angajaților (care la acest moment poate fi realizată prin platformele de tip e-learning cum ar fi https://profesio.ro/ro/ ) reprezintă obligații legale care trebuie implementate de operatorii de jocuri de noroc tradiționale și la distanță.

Având în vedere prevederile reglementărilor specifice, precum și principiile comune care stau la baza funcțiilor de audit, recomandăm operatorilor de jocuri de noroc să identifice un Auditor specializat (sau un consultant pentru afaceri și management din domeniul jocurilor de noroc) care poate oferi mai multe detalii privind cadrul de aplicare și eventuale recomandări pentru conformitatea cu legislația în vigoare în materie de AML.

[1] publicat în M. Of. al României, partea I nr. 21 din 7 ianuarie 2022

[2] Cu modificările și completările ulterioare, publicată în M. Of. al României, partea I nr. 589 din 18 iulie 2019

[3] A se vedea în acest sens: https://www.onpcsb.ro/uploads/articole/attachments/662fa1b93224f07432 5586.pdf