NU ne mai închideți! NU noi răspândim virusul!

Obligarea angajatorilor de a își „împărți” profitul cu proprii salariați. Utopie sau realitatea din viitorul apropiat?

miercuri, 10 martie 2021

Corina Andreea Ciobanu, Avocat Definitiv Colaborator la Luca Mihai-Cătălin Cabinet de Avocat

În acest număr al revistei dorim să vă supunem atenției o propunere legislativă ce se află din data de 1 februarie 2021 pe agenda de lucru a Camerei Deputaților și care, deși nu vizează în mod direct organizatorii de jocuri de noroc prezintă interes și pentru aceștia.

Proiectul de LEGE privind participarea salariaților la profit, precum pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal  pe care îl vom analiza în continuare, a ajuns pe masa Camerei Deputaților după ce a fost adoptat tacit de către Senat ca primă cameră sesizată, iar propunerea centrală a acestuia se grefează pe obligația angajatorilor de a distribui salariaților, suplimentar salariului și celorlalte drepturi bănești ale acestora prevăzute de lege, de contractele individuale și colective de muncă aplicabile, o parte din profitul net realizat pentru un anumit exercițiu financiar anual, cu titlu de participare la profit.

În ceea ce privește categoriile de angajatori cărora le-ar putea fi aplicabilă această obligație, condițiile pe care ar trebui să le întrunească salariații pentru a urma să beneficieze de aceste sume, noțiunea de profit net, procentul din profit  pe care ar putea fi obligați angajatorii să îl acorde salariaților cu titlu de participare la profit, precum și regimul fiscal aplicabil acestor sume, răspunsurile se regăsesc, mai mult sau mai puțin, în cuprinsul propunerii legislative.

Astfel:

  • Potrivit formei adoptate de senatori, prin noțiunea de angajator se înțelege orice societate funcționând pe baza Legii nr. 31/1990 privind societățile, orice regie autonomă funcționând pe baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, precum și orice alt tip de persoană juridică ce realizează venituri din activități economice.
  • Prin noțiunea de salariat beneficiar se înțelege orice persoană fizică angajată cu contract individual de muncă, de orice tip, în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, care are vechime de minimum 12 luni în relația de muncă cu acel angajator, neîntreruptă sau întreruptă numai de suspendarea temporară a contractului individual de munca din motive de concediu pentru incapacitate temporară de muncă, concediu pentru îngrijirea copilului sau alte motive neimputabile salariatului.
  • Prin profit se înțelege diferența dintre veniturile obținute de angajator pe parcursul unui an din vânzări de bunuri, prestări de servicii, efectuare de lucrări sau alte asemenea operațiuni economice și cheltuielile aferente obținerii respectivelor venituri;
  • Prin noțiunea de profit net realizat de angajator supus obligației de distribuire către salariați se înțelege profitul contabil rămas după deducerea din profit fie a impozitului pe profit, fie a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor sau a impozitului specific anual reglementat de Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități.
  • Conform proiectului de lege, procentul care se alocă participării la profit a salariaților este de 7,5% din profitul net realizat de firma angajatoare în respectivul exercițiu financiar. Prin contractele colective de muncă aplicabile se poate stabili o cotă procentuală diferită, dar care nu poate fi mai mică de 7.5% și nici mai mare de 25%. Din procentul de 7,5% din profitul net realizat de angajator, o cotă de 80% ar urma să fie destinată împărțirii tuturor salariaților eligibili în mod egal pentru perioade egale lucrate în unitate, iar 20% ar urma să fie destinată împărțirii numai salariaților performanți sau tuturor salariaților, dar în cote diferențiate în funcție de performanțele profesionale ale acestora.

În ceea ce privește regimul fiscal aplicabil, potrivit art. 3 alin. (8) din Propunerea legislativă, sumele acordate cu titlu de participare la profit reprezintă venituri asimilate salariilor și se vor declara și acorda salariaților la data stabilită pentru plata salariilor sau la data ultimei tranșe a salariilor aferente lunii în care este prevăzut de lege termenul pentru depunerea situațiilor financiare anuale pentru exercițiul financiar în cauză. În concret, sumele se vor acorda salariaților de pe un an pe altul, în luna anului următor stabilită de lege pentru depunerea situațiilor financiare pentru anul precedent.

Pentru sumele acordate salariaților cu titlu de participare la profit, forma adoptată de Senat propune scutire de la plata contribuție asiguratorie pentru muncă, CAS și CASS. În schimb, aceste sume vor fi supuse impozitului pe venit de 10%.

În ceea ce privește beneficiile acordate angajatorului în schimbul „împărțirii” profitului său cu salariații, Propunerea legislativă prevede ca suma în cuantum de 7,5% din profitul net realizat, reprezentând participarea la profit a salariaților, să fie considerată o cheltuială deductibilă pentru determinarea rezultatului fiscal și să fie scutită de la impozitarea pe profit de 16%.

Însă, din modul în care este redactat textul propunerii, reiese că singurii beneficiari ai acestor facilități fiscale vor fi angajatorii care plătesc impozitul pe profit, nu și cei care plătesc impozit pe venit sau impozit pe activități specifice.

De asemenea, după cum rezultă din textul propunerii legislative, ambele facilități fiscale au în vedere procentul de 7,5% din profitul net realizat de angajator, ceea ce înseamnă că, pentru a determina suma aferentă acestui procent de 7,5%, este necesar ca, în prealabil, să se calculeze profitul net prin scăderea impozitului datorat din profitul brut.

Potrivit textului propunerii legislative, Legea ar urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie a anului următor publicării ei în Monitorul Oficial al României. Așadar, dacă Legea s-ar adopta în 2021, ar intra în vigoare în 2022, iar angajatorii ar trebui să distribuie salariaților sumele cu titlu de participare la profit cel mai probabil în martie 2023.

Din punct de vedere legal, considerăm că Propunerea legislativă nu ar putea și nici nu ar trebui să fie adoptată în forma sa actuală, deoarece ridică probleme serioase de constituționalitate pe care ne propunem să le abordăm în cele ce urmează.

În primul rând, instituirea unei măsuri prin care angajatorii ar fi obligați să distribuie salariaților, cu titlu de participare la profit, o parte din profitul net realizat, oricât de lăudabilă ar putea părea la o primă vedere, nu poate fi pusă în practică fără a se aduce atingere prevederilor art. 45 „Libertatea economică” din Constituția României conform cărora „Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate”.

După cum se poate observa, textul constituțional reglementează principiul liberei exercitări a activității economice, iar edictarea unor norme prin care statul să impună angajatorilor distribuirea profitului net într-un anumit mod, după niște criterii stabilite în mod unilateral de către autoritățile publice, reprezintă, în opinia noastră, o limitare a acestui drept fundamental.

În al doilea rând, apreciem oportun a se menționa că profitul net reprezintă venit al societății, fiind un bun de care aceasta poate dispune după cum consideră de cuviință. În situația în care Adunarea Generală a Asociaților/Acționarilor decide distribuirea profitului sub formă de dividende, sumele respective au valoare de ”salariu” pentru asociații/acționarii societății, iar instituirea unei obligații de acordare către angajați a unei părți din aceste sume, au semnificația unei „exproprieri”.

Așadar, dreptul de a decide asupra modului în care sunt folosite și distribuite sumele aferente profitului net aparține în totalitate asociaților/acționarilor societății și, pe cale de consecință, obligarea angajatorilor de a ceda salariaților o parte din profitul lor reprezintă, din punctul nostru de vedere,  o ingerință în exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate privată, respectiv o încălcare a prevederilor art. 44 „Dreptul de proprietate privată” din Constituția României conform cărora „Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate.” „Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.

În al treilea rând, acordarea dreptului de a primi sume de bani cu titlu de participare la profit doar salariaților care au vechime de minimum 12 luni în relația de muncă cu angajatorul, neîntreruptă sau întreruptă numai de suspendarea temporară a contractului individual de muncă din motive neimputabile salariatului, reprezintă o încălcare a prevederilor art. 16 „ Egalitatea în drepturi” din Constituția României care consacră principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice și principiul nediscriminării acestora.

Nu în ultimul rând, analizând textul Propunerii legislative, se poate observa că toate persoanele juridice ce realizează venituri din activități economice sunt supuse obligației de a distribui o parte din profitul net către salariați, neavând importanță dacă aceste persoane juridice au capital privat sau capital integral sau majoritar de stat.

O astfel de abordare duce la concluzia că prevederile acestei Propuneri legislative ar putea avea implicații inclusiv asupra bugetului de stat. Potrivit art. 111 alin. 1 din Constituția României, în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, este obligatorie solicitarea de către Parlament a unei informări din partea Guvernului cu privire la implicațiile de natură financiară ale Proiectului de lege asupra bugetului de stat.

Din datele publicate pe site-ul Parlamentului, Guvernul nu a transmis până în prezent  o astfel de informare, iar adoptarea unei legi în lipsa informării duce la neconstituționalitatea respectivei legi.

Suplimentar, arătăm că potrivit prevederilor din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în cazul în care se inițiază propuneri legislative ce ar putea avea o importanță și o complexitate deosebită, după cum este cazul și aici, este necesar, în mod obligatoriu, ca proiectul să fie însoțit de un studiu de impact, studiu care nu a fost depus de către inițiatorii Proiectului.

Apreciem că în lipsa acestui studiu de impact, nu se pot cunoaște și determina dacă și care sunt riscurile și dezavantajele participării la profit a salariaților, motiv pentru care Camera Deputaților ar trebui să respingă Propunerea legislativă.

Dorim să subliniem că la nivelul Uniunii Europene nu există reglementări imperative prin care să se instituie obligația angajatorilor de a distribui salariaților, cu titlu de participare la profit, o parte din profitul net realizat, toate directivele și regulamentele Uniunii Europene cuprinzând dispoziții ce au caracter de recomandare.

Considerăm că intervenția statului în relația dintre angajatori și angajați în maniera stabilită în cuprinsul Propunerii legislative, nu poate fi de bun augur; chiar dacă, aparent,  Propunerea ar fi menită să consolideze rolul angajaților în companii și să recompenseze aportul acestora la realizarea profitului, apreciem că intervenția statului, prin natura impredictibilă a acestor acțiuni, în realitate, va afecta negativ aceste raporturi, atât prin faptul că, pe de o parte creează o situație discriminatorie între categoriile de angajați care pot participa la distribuirea profitului, cât și prin faptul că se descurajează de facto productivitatea muncii și investițiile, pe termen lung, efectele fiind resimțite de angajați.

 

Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *