O privire în viitor: vor putea criptomoneda și tehnologia blockchain să devină parte din industria jocurilor de noroc?

Odată cu dezvoltarea de noi tehnologii (care se caracterizează prin versatilitate și adaptabilitate) capabile a îndeplini o serie de funcții și sarcini diverse, nu este surprinzător deloc că aceste tehnologii au început să fie integrate, dar și să atragă interesul operatorilor economici, în mai multe industrii.

Geanina Oprita

Alina Tace

Industria jocurilor de noroc, mai digitalizată ca niciodată, pentru care tranzacțiile rapide și sigure reprezintă nu doar un element cheie, ci și o necesitate, nu face excepție de la regulă. Drept urmare, în ultimii ani, s-a pus problema, la nivelul actorilor principali din industrie, cu privire la rolul potential și la posibilitatea utilizării criptomonedelor și a tehnologiei blockchain pe piața jocurilor de noroc din România.

Un punct de plecare în a răspunde intereselor respective ar trebui să fie analiza legislației și a reglementărilor în vigoare cu privire la criptomonede. Din această perspectivă, în România nu există un cadru legal reglementat per se cu privire la tehnologiile amintite, ci doar prevederi izolate în legislația națională care punctează aspecte fiscale legate de impozitarea veniturilor realizate de persoanele fizice din tranzacții cu criptomonede, aspecte de securitate privind prevenirea spălării banilor în sensul implementării unor reguli și restricții aplicabile furnizorilor de servicii de schimb valutar virtual și furnizorilor de servicii de stocare a criptomonedei (portofele digitale) și aspecte legate de legea aplicabilă în materie penală.

Un cadru legal substanțial și consistent cu privire la criptomonede, care să reglementeze aspecte precum utilizarea criptomonedei, serviciile de schimb între monedele virtuale și fiduciare și furnizarea de portofele digitale nu a fost încă adoptat de legiuitorul român.

Simion & Baciu

Cu toate acestea, criptomoneda sau moneda virtuală a fost definită pentru prima dată prin Ordonanța de urgență 111/2020 privind modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului ca “o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal şi nu deţine statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb şi poate fi transferată, stocată şi tranzacţionată electronic”.

Având în vedere definiția de mai sus, trebuie menționat că, prin raportare la reglementările din industria jocurilor de noroc, întregul cadru legal se bazează pe monede fiduciare și instrumente de plată din sistemul financiar-bancar.

Așadar, articolul 5 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc prevede că modalitățile de plată permise pentru activitățile de jocuri de noroc sunt „instrumentele de plată utilizate în sistemul financiar-bancar, cu condiția să conțină informații despre persoana fizică care a operat cu acestea. De asemenea, organizatorii de jocuri de noroc online licențiați în România pot depozita fondurile jucătorilor doar în conturi bancare deschise la bănci de pe teritoriul României. Prin urmare, se poate concluziona că, cel puțin la acest moment, criptomonedele nu sunt permise ca modalități de plată în legătură cu jocurile de noroc oferite în România (nici ca formă de depunere și nici ca formă de retragere în ceea ce privește operațiunile de jocuri de noroc din România).

Articolul 5 din Legea 209/2019 privind serviciile de plată prevede că instrumentele de plată pot fi utilizate pentru inițierea plăților în scopul depunerii, transferului sau retragerii de fonduri, fonduri care pot consta în bancnote și monede, monedă scripturală sau monedă electronică, astfel cum sunt definite de legislația privind activitatea de emitere de monedă electronică. Monedele virtuale nu sunt enumerate printre tipurile de fonduri care pot fi transferate prin metodele de plată permise de sistemul financiar-bancar.

De asemenea, articolul 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului nu include depunerea sau transferul de monedă virtuală ca activitate permisă a fi desfășurată de băncile din România.

Posibilitatea de a utiliza criptomonedele este limitată și mai mult de legea română, deoarece plata impozitelor și taxelor datorate autorităților române sunt permise doar în monede fiduciare.

În plus, poziția autorităților române cu privire la criptomonede este în continuare precaută, deoarece Banca Națională a României (autoritatea de reglementare în sistemul financiar) a emis mai multe comunicate oficiale de presă în ultimii ani, potrivit cărora criptomoneda continuă să fie privită ca o monedă speculativă, extrem de volatilă și riscantă, cu un potențial ridicat de a genera pierderi financiare pentru investitori, și nu poate fi considerată monedă fiduciară.

Spre deosebire de criptomonedă, tehnologia blockchain nu beneficiază de o definiție în legislația română, iar utilizarea tehnologiei blockchain în cadrul platformelor operatorilor de jocuri de noroc nu este prevăzută în mod expres în legislația specifică jocurilor de noroc din România.

Din punct de vedere practic, tehnologia blockchain este un registru descentralizat și imuabil al tuturor tranzacțiilor dintr-o rețea peer-to-peer. Pe măsură ce are loc fiecare tranzacție, aceasta este înregistrată ca un „bloc” de date și fiecare bloc este conectat atât la cele de dinainte cât și la cele ulterioare, formând un lanț de date pe măsură ce un activ se transferă dintr-o locație în alta sau își schimbă proprietarul.

Deși, într-o oarecare măsură, este interpretabil dacă jocurile care folosesc criptomonede se încadrează în definiția jocurilor de noroc (având în vedere că în România criptomonedele nu sunt considerate bani fiduciari), trebuie totuși remarcat faptul că legislația privind jocurile de noroc din România cuprinde în art. 136 alin. 2 din Hotărârea de Guvern 111/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG 77/2009 obligativitatea, pentru activitățile de jocuri de noroc la distanță, ca serverul de joc să fie situat pe teritoriul României, pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, pe teritoriul unui stat membru al Acordului privind Spaţiul Economic European sau în Confederaţia Elveţiană.

tehnologia blockchain

Având în vedere că tehnologia blockchain utilizează în esență „blocuri” de date stocate pe dispozitive separate, conectate într-o rețea pentru a asigura acuratețea și securitatea datelor, dispozitive care pot fi situate pe teritorii diferite, se poate argumenta că fiecare dispozitiv din rețea trebuie să respecte cerința de teritorialitate.

În concluzie, deși utilizarea criptomonedelor și a tehnologiei blockchain poate părea limitată la acest moment, mai ales din cauza lipsei unui cadru juridic, odată ce va fi adoptat mult-așteptatul Regulament privind piețele de criptomonede („MiCA”), care intenționează să modeleze legislația existentă a UE în domeniul serviciilor financiare prin stabilirea unui set armonizat de norme pentru criptomonede și pentru activitățile și serviciile conexe, noi posibilități ar putea deveni disponibile pentru utilizarea acestor noi tehnologii (care au potențialul de a revoluționa modul în care funcționează afacerile) și de a le încorpora și în alte industrii, inclusiv în cea de jocuri de noroc. Prin urmare, ne putem aștepta în mod rezonabil să vedem în viitor noi evoluții și progrese juridice care vor contribui la soluționarea provocărilor actuale de reglementare în acest domeniu.