NU ne mai închideți! NU noi răspândim virusul!

Noile norme tehnice de verificare pentru mijloacele de joc

luni, 8 februarie 2021

Andrei Cosma, Managing Associate Simion & Baciu

Teodora Popescu, Associate

Teodora Popescu, Associate Simion & Baciu

de Andrei Cosma, Managing Associate și , Associate

Industria jocurilor de noroc tradiționale din România a fost afectată în 2020 de o inflație legislativă fără precedent, fiind confruntată cu un întreg val de reglementări și restricții de funcționare. Nu credem că este necesar să amintim aceste restricții impuse de pandemie, iar cu toții ne dorim ca situația epidemiologică să ne permită să le uităm cât mai curând posibil.

Aceste reglementări nu au fost totuși direcționate exclusiv către sectorul de gambling, ci mai degrabă au inclus și jocurile de noroc în sfera domeniilor restricționate din cauza răspândirii virusului.

Există însă și excepții. Poate cea mai notabilă este aceea că în decembrie 2020 ONJN adoptat Ordinul nr. 404/2020 care stabilește noile cerințe tehnice de verificare pentru mijloacele de joc (acest act normativ a fost publicat în Monitorul Oficial la data de 6 ianuarie 2021). Merită punctat încă de la început că emiterea unui nou cadru tehnic pentru certificarea aparatelor de joc este un demers de bun augur al autorității, având în vedere că reglementarea anterioară a fost concepută la începutul anilor 2000 și nu mai putea să corespundă realităților tehnologice existente în piața de profil. Trebuie spus și că noile norme tehnice puteau fi adoptate chiar (mult) mai devreme, dar desigur că deocamdată funcționăm pe principiul mai bine mai târziu, decât niciodată.

norme tehnice de verificare pentru mijloacele de joc

Dată fiind natura lor, normele adoptate de ONJN nu prezintă trăsăturile clasice ale prevederilor analizate de juriști, ci stabilesc evident aspecte de natură tehnică. Așa fiind, chiar dacă suntem pasionați de tehnologie (mai ales în domeniul gambling-ului), nu suntem noi cei îndreptățiți să analizăm fiabilitatea acestor cerințe de verificare (este oricum poate prea devreme pentru un asemenea test). Totuși, fiind avocați, nu ne putem abține să identificăm câteva implicații legale chiar într-un act normativ ce tratează zona logică din cutia CPU, hopper-ul blocat sau memoria NVRAM.

Mai multe observații generale rezultă la o simplă citire. Prima se referă la stilul de redactare al normelor. Cum este de altfel firesc, în cele mai multe dintre capitole, reglementarea are un limbaj general, lăsând libertatea laboratoarelor de testare de a stabili metoda concretă prin care se poate verifica respectarea unui anumit standard tehnic. Această strategie de redactare este justificată având în vedere că în chiar titlul Ordinului ONJN se vorbește despre cerințe minime de verificare. Totodată, un act normativ care reglementează aspecte tehnice pornește cu un handicap intrinsec, fiindcă tehnologia evoluează mult mai repede decât poate evolua orice legislație, iar un set de norme rigide ar putea genera un blocaj în lansarea pe piață a unor echipamente de ultimă generație.

O altă constatare este că Ordinul ONJN reglementează doar cerințele de verificare pentru mijloacele slot-machine, deși titlul normelor și secțiunile introductive sugerează că toate echipamentele pentru jocuri de noroc tradiționale sunt incluse în domeniul aceleiași reglementări. Clarificarea se regăsește în ultimul capitol unde se precizează că Ordinul ONJN va fi completat cu cerințele de verificare pentru celelalte mijloace de joc prevăzute în legislație. Drept urmare, noul cadru tehnic nu este deocamdată complet și va trebui să mai așteptăm pentru a vedea criteriile de testare pentru rulete, echipamentele utilizate la jocurile bingo, etc.

Remarcăm și faptul că potrivit noilor norme, aprobarea de tip se acordă pentru o perioadă de zece ani, spre deosebire de vechea reglementare în care, ca regulă, aceeași aprobare avea o durată de valabilitate de patru ani. La o primă vedere, extinderea valabilității la zece ani pare benefică pentru operatori, din moment ce aceștia nu vor fi mai nevoiți să repete procesul (uneori laborios) de verificare cu o frecvență de patru ani. Totuși, noua reglementare pornește de la premisa că un model de echipament de joc ar avea relevanță comercială pentru un orizont de zece ani. Altfel spus, un operator care primește aprobarea de tip pentru un anumit model în 2021 va (putea) exploata același model și în 2031 (doar ca și context, prima misiune umană pe Marte este planificată mult înainte de 2031). Rămâne astfel de văzut dacă noua durată a certificatului de aprobare de tip va aduce un beneficiu pe termen lung pentru operatori, chiar dacă este într-adevăr cunoscut că un anumit segment de jucători preferă un slot de generație mai veche, pentru care gradul de uzură echivalează cu gradul de încredere.

Din perspectivă juridică, iese în evidență procesul de adoptare pentru noua reglementare. Având caracter tehnic, Ordinul ONJN a fost notificat către Comisia Europeană prin mecanismul TRIS, procedură în cadrul căreia mai multe asociații profesionale, precum și furnizori activi pe piața din România au depus multiple observații.

Critica cel mai des invocată împotriva proiectului de norme publicat pe website-ul ONJN se referea la prevederea conform căreia aparatele slot-machine conforme cu un tip aprobat trebuie să aibă un procent de câștiguri cuprins între 92% și 95% pentru ultimele 12 luni de funcționare. Neavând o specializare tehnică, nu putem determina toate complexitățile care ar fi fost generate de o asemenea limitare. Totuși, și noi ne-am întrebat de ce este obligatoriu, din perspectiva protecției jucătorului (care reprezintă practic principalul obiectiv al normelor) să fie limitat procentul maxim de câștiguri. Altfel spus, care ar fi prejudiciul suferit de un jucător dacă un anumit aparat, verificat conform prevederilor legale, înregistrează un procent de câștiguri de 97%, iar nu doar 95%? Observațiile aduse în cadrul mecanismului TRIS pare că și-au atins scopul din moment ce această limitare nu se mai regăsește în varianta finală a Ordinului ONJN publicat în Monitorul Oficial.

O altă critică adusă draftului de norme viza dispoziția care stabilea că organismele de evaluare a conformității licențiate de ONJN trebuie să fie înființate în baza legislației românești și acreditate de organismul național de acreditare. Aceste cerințe puteau fi considerate veritabile bariere în fața libertății de prestare a serviciilor, mai ales în contextul în care Regulamentul (CE) nr. 765/2008 consacra faptul că o singura acreditare la nivelul întregii Uniuni este suficientă, iar condiția unei multiple acreditări trebuie evitată. Varianta finală a Ordinului ONJN nu mai stabilește expres aceste cerințe din draft în legătură cu organismele de evaluare a conformității.

Ordinul ONJN configurează un nou cadru de verificare pentru mijloacele de joc, fapt ce ridică inerent problematica regimului tranzitoriu. În stadiul de proiect, normele prevedeau că laboratoarele de testare pot emite certificate de verificare pe baza procedurilor/reglementărilor anterioare pentru o perioadă de maxim 24 de luni „de la publicarea ordinului”. Criticabilă sau nu din perspectivă practică, această dispoziție avea măcar un conținut clar, putându-se ușor identifica cât durează perioada de tranziție. Varianta adoptată a Ordinului ONJN conține însă o altă prevedere conform căreia laboratoarele pot continua să emită certificate pe baza procedurilor vechi pentru maxim 12 luni „de la emiterea schemei de acreditare de către organismul național de acreditare”. Însă, noile norme nu indică explicit care este termenul până la care schema de acreditare trebuie emisă, motiv pentru care perioada de tranziție rămâne practic o problemă deschisă.

Încheiem acest articol prin a saluta orice demers de modernizare legislativă în domeniul jocurilor de noroc și sperăm ca în viitor să avem ocazia de a analiza subiecte similare, iar problemele din anul 2020 să rămână doar o tristă amintire.

Faceți jocurile!

Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *