NOI INFRACȚIUNI DE EVAZIUNE FISCALĂ DE LA 1 MARTIE 2022
de Dumitru Loredana Marlen, Avocat Definitiv Colaborator ‘’Cabinet de Avocat Luca Mihai Cătălin’’
Ca urmare a intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale a fost modificată și completată cu noi fapte de evaziune fiscală, ce urmează a fi sancționate, după cum vom vedea în cele ce urmează, începând cu data de 1 martie 2022.
Astfel, ultimele modificări ale Legii nr. 241/2005, cuprinse în art. 61 din Lege, arată că reprezintă infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă reținerea și neplata, încasarea și neplata, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și/sau contribuțiilor prevăzute în anexa la prezenta lege. Această prevedere întră în vigoare de la data de 1 martie 2022.
Potrivit Anexei, reprezintă infracțiuni în sensul dispozițiilor art. 61 din Lege reținerea și neplata, încasarea și neplata, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a următoarelor impozite și/sau contribuții:
| 1. | Impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o persoană juridică română | |
| 2. | Impozitul pentru veniturile din activități independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă | |
| 3. | Impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală | |
| 4. | Impozit pe venitul din salarii şi asimilate salariilor | |
| 5. | Impozitul pe veniturile din arendă | |
| 6. | Impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi | |
| 7. | Impozitul pe veniturile impozabile obținute din lichidarea unei persoane juridice sau din reducerea capitalului social, potrivit legii | |
| 8. | Impozit pe veniturile sub formă de dividende | |
| 9. | Impozitul pe veniturile din pensii | |
| 10. | Impozitul pe veniturile din premii şi din jocuri de noroc | |
| 11. | Impozitul pe veniturile din alte surse | |
| 12. | Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare | |
| 13. | Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică sau entitate – asociere fără personalitate juridică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific, cu modificările şi completările ulterioare | |
| 14. | Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului III din Legea nr. 227/2015 cu modificările şi completările ulterioare | |
| 15. | Contribuția de asigurări sociale | |
| 16. | Contribuția de asigurări sociale de sănătate | |
| 17. | Impozitul cu reținere la sursă pe veniturile obținute din România de nerezidenți | |
| 18. | Impozit datorat pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal | |
| 19. | Contribuția la Fondul pentru mediu |
INFRACȚIUNI DE EVAZIUNE FISCALĂ
În ceea ce privește cuantumul sancțiunilor prevăzute de Lege pentru săvârșirea faptelor de mai sus, în cuprinsul Capitolului III (Cauze de reducere a pedepselor, interdicții și decăderi), la art. 10 din Lege, sunt prevăzute cauze de reducere a pedepselor după cum urmează:
- În cazul săvârșirii unei infracțiuni dintre cele menționate mai sus, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depășește 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică pedeapsa cu amenda. (art. 10 alin. (1) din Lege)
Din analiza acestei prevederi rezultă faptul că aplicarea pedepsei cu amenda este facultativă pentru instanță dacă valoarea prejudiciului produs și integral acoperit este mai mare de 50.000 de euro, în echivalentul monedei naționale, ci nu obligatorie, astfel cum e în cazul acoperirii integrale a prejudiciului în valoare de până în 50.000 de Euro.
- În cazul în care prejudiciul produs nu depășește valoarea de 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, iar în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, acesta, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, fapta nu se pedepsește, aplicându-se dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare. (art. 10 alin. (11) din Lege)
Potrivit art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de Procedură Penală: ‘’Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă: există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege.’’, fapt din care rezultă că în cazul acesta nu operează o cauză de reducere a pedepsei (astfel cum se prevede în titlul marginal al capitolului), ci chiar o exonerare de răspundere, denumirea capitolului fiind improprie din acest punct de vedere.
- Aceste dispoziții nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârșit o infracțiune prevăzută de prezenta Lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile anterioare. (art. 10 alin (2) din Lege)
În conformitate cu art. 10 alin (12) din Lege, de reducerea pedepsei potrivit prevederilor anterioare (art. 10 alin. (1) și (11)) vor beneficia și inculpații care nu au contribuit la acoperirea prejudiciului.
Din analiza cauzelor de reducere a pedepsei pentru infracțiunile prevăzute de art. 61 din Lege, rezultă faptul că acestea nu vor putea fi incidente în cazul în care valoarea prejudiciului produs depășește valoarea de 100.000 de euro, în echivalentul monedei naționale.
De asemenea, potrivit art. 11 din Lege ‘’În cazul în care s-a săvârșit o infracțiune prevăzută de prezenta lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.’’
În ceea ce privește impozitului pe veniturile din premii și jocuri de noroc, reamintim faptul că acesta se calculează și se reține la sursă de către organizatorul de jocuri de noroc, urmând a fi plătit la bugetul de stat, potrivit art. 110 (6) din Codul Fiscal, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
