Micii operatori de jocuri de noroc, puși la zid de legislație și de scăderea veniturilor

miercuri, 5 ianuarie 2011

Gambling-ul local a fost afectat major de criza economică, poate chiar mai mult decât celelalte industrii, pentru că românii au încercat să reducă mai întâi cheltuielile din activitățile de entertainment și apoi să-și reducă bugetul alocat altor aspecte ale vieții personale.

Peste toate acestea, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.77/2009 (OUG 77) le-a dat operatorilor de jocuri de noroc lovitura de grație. Mulți reprezentanți ai industriei au tras obloanele peste afacerile lor din cauza taxelor și a regulilor draconice, impuse de noul act normativ în plină criză economică. Consecințele s-au resimțit dur la nivelul gambling-ului local, întrucât mulți jucători importanți din piață au căzut asemenea pieselor de la Domino. Nici operatorilor mici de jocuri de noroc nu le-a surâs șansa, iar cei care au rezistat fac eforturi foarte mari pentru a se menține pe linia de plutire.

Declinul industriei, sub semnul OUG 77

Cristian Pascu, președintele executiv al Asociației Organizatorilor și Producătorilor de Jocuri de Noroc din România (AOPJNR), susține că situația din 2010 a fost mult mai aspră pentru că anul a fost dominat de efectul OUG 77, spre deosebire de 2009, când operatorii au mai avut o perioadă de respiro, în primele nouă luni, chiar și în contextul crizei, pentru că au funcționat pe vechea lege. Reprezentantul AOPJNR spune că mărirea taxei de autorizare de circa cinci ori, coroborată cu scăderea sumelor pariate de jucători, i-a pus pe reprezentanții industriei la grea încercare. Astfel, în 2010 aceștia au învățat să renunțe la profit, să se mulțumească cu faptul că au reușit să-și mai continue activitatea, chiar și cu motoarele mult reduse, și să se bucure că a mai trecut un trimestru în care au reușit să-și achite taxele. Pe lângă aceste aspecte, Adrian Pătru, reprezentantul firmei Magic Games, mai include în lista problemelor diminuarea numărului de locații și a mașinilor exploatate față de anul precedent, dar și condițiile administrative mult mai restrictive impuse de legislația adoptată în 2009.

Dacă membrii AOPJNR au propus ca taxa de autorizare să ajungă, în ultimă instanță, la 6.000 de lei pe an pentru fiecare slot machine, responsabilii Ministerului Finanțelor Publice, susținuți de unii operatori mari, conform afirmațiilor lui Pascu, au dus taxa la un nivel greu de suportat, de 8.000 de lei. De asemenea, ”bariera aberantă și restrictivă de 20 de mașini pe spațiu” nu le asigură organizatorilor rentabilitate, în condițiile în care clasa medie opera în mod tradițional cu 8-12 mașini pe spațiu, potrivit oficialului AOPJNR. ”A mai rămas să ne refugiem în baruri sau să cooperăm cu agențiile de pariuri, dar ambele variante conform proiectului de lege care poate intra curând în Camera Deputaților, restricționează numărul la maximum cinci mașini, de cele mai multe ori insuficient pentru rentabilizare”, punctează Pascu.

Cu buzunarele tot mai goale, românii nu mai vor să-și încerce norocul

Adrian Pătru spune că acum clienții au din ce în ce mai puțini bani, iar consecințele se reflectă în atitudinea lor. Astfel, acea parte din bugetul personal, utilizată în trecut pentru jocurile de noroc, s-a numărat printre primele sume sacrificate din bugetul mai restrâns al clienților. Reprezentantul Magic Games susține că și concurența le-a afectat veniturile, întrucât cei mai importanți clienți au migrat către subsidiarele companiilor mari cu brand puternic și cu rezerve financiare pe măsură, în detrimentul sălilor de joc ale operatorilor mici și mijlocii. El mai arată că și firmele care exploatează tot mai multe mașini neautorizate îi sufocă pe agenții economici care-și folosesc majoritatea încasărilor pentru a-și plăti taxele. ”Din păcate, de cele mai multe ori instituțiile statului nu pot, în cazul optimist, să controleze acest fenomen. Evident însă, problema principală nu a fost și nu este criza economică, ci propria noastră criză, cea tipic românească, generată inoportun, artificial și, în mare parte, arbitrar de catre autorități, prin ponderea mare a criteriilor fiscale și administrative prevăzute de legislația adoptată în cursul anului 2009”, a explicat Pătru.

Negocieri ”la sânge” pentru salvarea gambling-ului local

Reprezentanții industriei de profil spun că sectorul jocurilor de noroc ar putea fi salvat dacă autoritățile ar accepta, cel puțin în provincie, chiar și ”în ceasul al 13-lea”, propunerea de reducere a numărului minim de mașini la 10-12 unități pe sala de joc, față de 20 de slot machines, cât impune OUG 77 în vigoare, sau minimul de 15 aparate de joc, potrivit proiectului de lege aflat în dezbatere. ”O altă soluție ar fi modificarea obligației de impozitare a câștigurilor jucătorilor, conform codului fiscal, cu menținerea obligativității plății doar acolo unde se poate aplica, la premiile de tip jackpot, așa cum prevedea codul fiscal până în 2008. În prezent purtăm negocieri dureroase pentru noi în vederea obținerii unei taxe de la operatori prin care să convenim o sumă pe aparat pe an pe care să o plătim ca o compensare a ceea ce a fost pus pe seama noastră să colectăm de la jucători. Am renunțat la cererea de reducere a taxei, într-un efort de solidaritate cu toți cei care suportă efectele crizei și a necesarului de bani la buget”, a declarat pentru ”Casino Inside” Cristian Pascu.

Taxele împovărătoare pun bețe-n roate menținerii pe linia de plutire a micilor operatori

Pătru consideră că autoritățile ar trebui să manifeste interes pentru problemele cu care se confruntă majoritatea operatorilor de jocuri de noroc din România și să denote flexibilitate și echilibru în luarea deciziilor. ”Nu a contat și, cu siguranță, nu va conta nici pe viitor ca în ponderea cheltuielilor unei companii din domeniu cea mai mare parte o reprezintă taxele de autorizare și de licențiere, care ajung, în multe cazuri, inclusiv cel al companiei noastre, până la 90%. Nici vorbă de bani rămași pentru investiții în locații sau în echipamente mai noi și mai performante. Singurele care pot face asta sunt companiile multinaționale, care nu sunt neapărat condiționate de încasări sau de profit pentru a putea face investiții și a se extinde, și cu care noi nu putem concura”, spune reprezentantul Magic Games. In opinia lui, astfel se explică și declarațiile companiilor mari, potrivit cărora noul cadru legislativ este unul foarte bun și impune stabilitate și clarifică piața. Astfel, ”acest cadru legislativ le vine ca o mănușă” și devine un test de supraviețuire pentru operatorii mici, atunci când fiecare încearcă să ”joace cât mai bine cărțile” pe care le are la un moment dat.

Măsuri draconice pentru susținerea businessurilor

In condițiile în care supraviețuirea este singura țintă a businessurilor mai mici din gambling-ul local reprezentanții industriei au încercat să facă eforturi tot mai mari pentru a-și atinge ”target-ul”. Principalele linii care au gestionat afacerile de profil au fost reducerea la maxim a cheltuielilor, diponibilizarea unor angajați, relocarea mașinilor din spațiile nerentabile, menținerea în funcțiune doar a mașinilor care produc peste minimul necesar al pragului de rentabilitate – măsură ce a echivalat cu reducerea cu 60% a numărului de mașini autorizate în cadrul firmelor operate de Cristian Pascu. Totodată, serviciile oferite jucătorilor și atmosfera din sală creată de relația operator – jucător, detalii importante în aceste businessuri, au fost reevaluate. Pe lângă aceste măsuri de eficientizare a costurilor, Pătru spune că unii reprezentanți ai pieței închid locațiile ineficiente, reduc sau chiar sistează, în multe cazuri, cheltuielile pentru investiții și renegociază diverse contracte de închiriere sau de colaborare.

Bilanțul la final de an: la limita rentabilității

Dacă Pascu spune că businessul său va încheia anul 2010 la limita rentabilității, cu un mic profit, insuficient încât să asigure resursele de dezvoltare, precum închirierea și amenajarea de noi spații sau achiziționarea de noi mașini, oficialul Magic Games spune că bilanțul finalului de an va fi marcat de perspectiva sumbră că afacerea se duce din ce în ce mai jos.

Părerile sunt împărțite atunci când vine vorba de evoluția pe care o vor înregistra companiile de profil în 2011. Astfel, Adrian Pătru susține că va încerca să reziste pe piață, punându-și speranța într-un viitor apropiat mai bun, însă, Pascu mizează pe conexiunile din lumea gambling-ului, create în cei 20 de ani de activitate în domeniu la nivel local. Posibilitatea unei colaborări cu unele companii străine vor să intre pe piață în 2011 îl determină pe președintele executiv al AOPJNR să fie mai încrezător în viitorul apropiat și să spere la depașirea anului de criză economică, după cum se anunță a fi și cel care vine.

 





Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *