Legea pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi Finanţării Terorismului care transpune Directiva UE 2015/849 în legislația românească nu ar trebui să ridice nicio problemă “furnizorilor de servicii de jocuri de noroc” prin prisma activităților desfășurate

miercuri, 13 martie 2019

Președintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (O.N.P.C.S.B), domnul Daniel Staicu, a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu în exclusivitate pentru a oferii cititorilor revistei Casino Inside mai multe informații despre modul în care transpunerea Directivei UE 2015/849 este făcută în legislația românească. Mai mult decât atât din acest interviu foarte interesant veți afla detalii despre stadiul procesului legislativ în care se află acest proiect de Lege, felul în care acest act normativ poate afecta activitatea de zi cu zi a companiilor din domeniul jocurilor de noroc sau felul în care industria noastră este percepută prin prisma gradului de risc privitor la măsurile de combatere şi prevenire a spălării banilor, și multe altele.

 

Președintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor

Daniel Staicu – Președintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor

Vă aflaţi la conducerea Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor de relativ puţin timp. Vă rugăm să ne spuneţi câteva cuvinte despre dumneavoastră şi background-ul profesional.

 

După absolvirea cursurilor Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție ”Al.I. Cuza” în 1998, am activat ca investigator la nivelul unităților Poliției Române, unde am ocupat atât poziții de execuție cât și de management.

Experienţa mea provine din activitatea de peste 20 de ani, desfăşurată exclusiv în cadrul structurilor de specialitate competente cu investigarea fraudelor economice, exemplificând, fără a fi exhaustiv, evaziunea fiscală, fraudele de tip ”social engineering”, fraudele din sectorul bancar, al asigurărilor, al pieței de capital, bineînțeles spălarea banilor, dar și în domeniul investigațiilor financiare și al identificării și recuperării produsului infracțiunilor.

Activitatea profesională a fost încununată de ocuparea, în octombrie 2017, a funcției de Președinte al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Unitatea de Informaţii Financiare a României – F.I.U., aşa cum este cunoscută instituția la nivel internaţional. În această poziție sunt implicat în coordonarea activităților de analiză a riscului, analiza operațională și strategică și de supervizare a aplicării legii în domeniul AML/CFT și al regimului sancțiunilor internaționale, dar și în activități de reprezentare externă, participând la cele mai importante reuniuni în domeniu cum ar fi plenarele Grupului Egmont sau ale Comitetului Moneyval.

În prezent, exercit și mandatul de Preşedinte al Grupului Consultativ FIU.NET format la nivelul EUROPOL și al FIU-urilor din Uniunea Europeană și SEE şi activez in calitate de evaluator pe domeniul de aplicare a legii în cadrul Comitetului de Experți pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor și Finanțării Terorismului de la nivelul Consiliului Europei – Comitetul MONEYVAL.

 

Numirea dumneavoastră în funcţie a coincis cu obligativitatea implementării de către România a Directivei (UE) 2015/849. Această directivă a fost primită cu reticenţă de către mai toate ramurile economiei din ţara noastră pentru că ea implică eforturi mari din partea companiilor în ceea ce priveşte obligaţiile de raportare, măsuri de cunoaştere a clientelei (care de multe ori se bat cap în cap cu o altă Directivă Europeană – cea privind GDPR), dar şi în ceea ce priveşte acţiunile şi procesul de „păstrare a documentelor”. Care au fost principalele probleme întâlnite de instituţia dumneavoastră în demersul implementării directivei în cauză?

 

Având în vedere obligațiile care revin României ca urmare a angajamentelor asumate în cadrul Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene, este obligatorie transpunerea în legislația internă a Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 05 iunie 2015.

Înainte de preluarea funcției, termenul de transpunere a acestui act legislativ european expirase, însă implementarea prevederilor în legislația română a normei a reprezentat unul din obiectivele asumate de mine încă de la început.

În acest sens am avut consultări cu toți actorii implicați pentru a realiza o transpunere corectă și completă a normei. Totodată, pentru respectarea obligației de transparență am publicat pe site-ul Oficiului proiectul de lege pentru a fi consultat de părțile interesate.

Proiectul de lege care a fost aprobat de Guvernul României și trimis Parlamentului pentru dezbatere și aprobare, considerăm noi, întrunește toate cerințele impuse de norma europeană și în același timp, reprezintă o încercare de a găsi un echilibru între necesitatea unei mai bune securități pe de o parte și protecția drepturilor fundamentale și a libertăților economice, pe de altă parte.

Principalele provocări întâlnite în procesul de elaborare a acestui proiect au fost reprezentate de domeniul complex de reglementare, de multitudinea actorilor implicați, atât autorități cât și instituții private, societatea civilă și nu în ultimul rând de divergența de opinii între aceștia cu privire la prevederile ce urmau a fi normate.

 

În ce stadiu al procesului legislativ se află proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, privind transpunerea Directivei UE 2015/849? După adoptarea finală este prevăzută şi o perioadă de tranziţie? Ce alte detalii ar trebui să mai cunoaştem pentru a fi pregătiţi cum se cuvine pentru această lege?

 

În luna mai 2018, Guvernul României a adoptat proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative” care a fost transmis Parlamentului României pentru dezbatere și aprobare.

După aprobarea în Senat, în luna octombrie 2018 Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a aprobat în plen acest proiect şi l-a trimis Preşedintelui României, pentru promulgare. În luna noiembrie a fost depusă o sesizare de neconstituţionalitate a Legii, care a fost dezbătută de Curtea Constituţională a României în luna decembrie 2018.

Curtea Constituţională a României a constatat faptul că o sintagmă din cuprinsul Legii este neconstituțională iar celelalte dispoziții din Lege sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Decizia Curţii Constituţionale nr. 790/2018 a fost motivată și publicată în luna decembrie 2018, motiv pentru care Legea a fost retransmisă și s-a înregistrat din nou la Senat în anul 2019 (la nivelul comisiilor de specialitate) pentru reexaminare.

După cum se poate observa, procesul legislativ a fost unul lung, dificil şi anevoios dar avem convigerea că în această lună Legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, va fi pusă în acord cu prevederile Deciziei Curţii Constituţionale sens în care va fi retransmisă Preşedintelui României, pentru promulgare şi ulterior publicare în Monitorul Oficial al României.

Desigur, după adoptarea acestei legi şi publicarea în Monitorul Oficial al României, este prevăzută o perioadă de tranziţie de 120 de zile care va permite entităţilor raportoare, să adopte acele măsuri specifice domeniilor de activitate reglementate de actul normativ, pentru aplicarea procedurilor interne de cunoaştere a clientelei (KYC), evident fiind vorba de procesul de due diligence, pentru evaluarea sistemelor informatice existente la nivelul  companiilor, etc.

Aceste operaţiuni pot determina, de la caz la caz, şi actualizarea modelului de business, în funcţie de riscurile de spălare a banilor sau finanţare a terorismului identificate la nivelul categoriilor de entităţi raportoare, înţelegerea acestor riscuri precum şi adoptarea măsurilor de atenuare a lor de către entităţi.

 

Cum credeţi că va afecta Directiva UE 2015/849 operatorii de jocuri de noroc din ţara noastră? Ar trebui să fim îngrijoraţi? Credeţi că va fi afectată activitatea de zi cu zi a companiilor din domeniu?

 

Legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cuprinde o serie de obligaţii ce revin “furnizorilor de servicii de jocuri de noroc” așa cum este terminologia folosită, obligații ce însă nu ar trebui să ridice nicio problemă acestora prin prisma activităților desfășurate.

Aş dori să precizez că şi în actuala reglementare – este vorba de Legea nr.656/2002, sunt prevăzute astfel de obligaţii şi pe scurt ne referim la: raportarea tranzacţiilor suspecte sau a tranzacţiilor în numerar, identificarea clienţilor, păstrea documentelor, existenţa unei baze de date/registru privind înregistrarea clienţilor, monitorizarea clienţilor, etc.

Prin urmare, organizatorii de jocuri de noroc urmează să efectueze o analiză detaliată la nivelul activităţii lor pentru a identifica riscurile modelului de business (este vorba de riscurile de spălarea banilor/finațarea terorismului la care se pot expune) după care trebuie să adopte cele mai eficiente proceduri interne de cunoaştere a clientelei care să le permită îndeplinirea obligaţiilor legale menţionate mai sus.

 

Transpunerea Directivei UE 2015/849 în legislaţia naţională ameninţă să genereze mari dificultăţi  de ordin operaţional operatorilor de jocuri de noroc. Sunteţi de acord cu exceptarea anumitor tipuri de jocuri de noroc de la prevederile noii legi pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului? Vă rog să argumentaţi răspunsul.

 

Analizând textul Directivei UE 2015/849, respectiv recitalul nr. 21 din preambul, se observă că exceptarea anumitor categorii de raportori și ne referim aici strict la domeniul jocurilor de noroc, ca subiecţi ai legii de transpunere poate fi o opţiune şi nu o obligaţie pentru statul membru UE şi are în vedere rezultatul unei analize de risc la nivelul sectorului non-financiar, astfel ar trebui să se permită statelor membre să excepteze anumite servicii de jocuri de noroc de la unele sau de la toate cerințele stabilite prin prezenta directivă” dar ”utilizarea unei exceptări de către un stat membru ar trebui să fie luată în considerare numai în condiții strict limitate și justificate și în cazul în care riscul de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului este scăzut. Astfel de exceptări ar trebui să facă obiectul unei evaluări specifice a riscurilor care să țină seama, de asemenea, de gradul de vulnerabilitate al tranzacțiilor aplicabile”.

Din această perspectivă, aspectele tehnice legate de domeniul jocurilor de noroc, în multitudinea aspectelor sale, vor face și ele obiectul Evaluării Naţionale de Risc în domeniul spălării banilor şi finanţării terorismului (SB/FT) – (NRA România) care va fi realizată, sperăm în acest an, iar rezultatele acestei evaluări pot face obiectul unei analize comune – autorităţi şi asociaţii de profil, pentru a identifica cele mai bune soluţii care să asigure conformitatea deplină faţă de cerinţele legale.

 

Industria de jocuri de noroc din România este reprezentată de mai multe asociaţii de profil. Ați găsit sprijinul/dialogul necesar cu reprezentanţii industriei în aşa fel încât Directiva să fie transpusă cât mai eficient în legislaţia naţională?

 

Am anticipat într-un fel întrebarea dvs. şi vă dau exemplul de mai sus realizarea unei analize comune Oficiu – asociaţii de profil pentru a identifica cele mai bune soluţii/măsuri de reducere a riscurilor SB/FT în rândul organizatorilor de jocuri de noroc în funcţie de modelul de business: cazinouri, pariuri, slot-machines, loterii, etc.

De asemenea, noua legea prevede si obligaţii pentru autorităţi (un exemplu in acest sens este „emiterea de reglementări secundare specifice domeniilor de activitate, în funcţie de categoriile de entităţi raportoare”), sens în care un dialog permanent public-privat cu implicarea asociaţiilor de profil, aşa cum le denumiţi, este extrem de util şi necesar.

Mergând mai departe, reglarea/ajustarea mecanismului de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului are la bază atât feedbackul autorităţilor de aplicare a legii (exemplu parchete) dar şi identificarea noilor tipologii/tendinţe în pieţele financiare/non-financiare, motiv pentru care existenţa unui dialog permanent cu reprezentanţii industriei va reprezenta un punct important în activitatea specifică unităţii de informaţii financiare.

 

Au existat cazuri aflate în vizorul ONPCSB în care să fie implicate companii care îşi desfăşoară activitatea în industria jocurilor de noroc din ţara noastră? Cum aţi caracteriza industria noastră prin prisma gradului de risc privitor la măsurile de combatere şi prevenire a spălării banilor?

 

În Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu pe marginea evaluării riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului care afectează piața internă și are legătură cu activitățile criminale transfrontaliere, se menționează faptul că anumite servicii/produse oferite de industria jocurilor de noroc au risc semnificativ de spălare a banilor.

Această opinie a fost preluată din S.N.R.A. – Supra National Risk Assessement efectuată la nivelul Uniunii Europene, iar scopul acestei evaluări nu a fost unul de a judeca un sector în ansamblu, ci de a identifica circumstanțele în care serviciile și produsele pe care le furnizează ar putea fi abuzate în scopuri TF sau ML.

 

Prin urmare, în anumite perioade ale dezvoltării unei economii, segmentul jocurilor de noroc cum este și cel din România poate fi expus unui risc destul de mare de a fi folosit pentru plasarea de ”bani murdari”.

 

La ce măsuri punitive sau de altă natură se pot aştepta operatorii de jocuri care nu respectă legislaţia privitoare la spălarea banilor?

 

Una dintre modificările importante aduse de Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, vizează includerea în legislația specifică din dreptul intern a unor sancțiuni și măsuri administrative eficace, proporționale și disuasive.

În acest context,  Legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, vizează adaptarea regimului sancţionator pentru nerespectarea obligaţiilor ce decurg din acest act normativ, la gravitatea faptelor din domeniul reglementat.

În opinia noastră, acest lucru impune și o serie de alte acţiuni coordonate ale autorităţilor implicate în sistemul AML/CFT cum ar fi: proceduri prudente de acordare de licențe și de examinare a procesului de autorizare în domeniile reglementate, îmbunătățirea și accelerarea schimbului de informații între autorităţi, respectiv proceduri de control îmbunătățite.

 

Ce aşteptări aveţi de la operatorii de jocuri de noroc din ţara noastră astfel încât implementarea în practică a Legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului privind transpunerea Directivei UE 2015/849 să fie realizată în cele mai bune condiţii?

 

Tema principală de dezbatere abordată la ultima plenară a Grupului Egmont a fost aceea a importanței Parteneriatelor Public-Private (PPP), înțelese nu numai prin prisma realizării în comun a unei investiții dar și prin prisma furnizării unui serviciu public de calitate printr-un schimb adecvat, în condițiile legii, de informații dar și prin existența unui dialog real între Oficiu și reprezentanții industriei cu privire la problemele întâmpinate și posibilele soluții.

Pe dimensiunea cooperării cu sectorul privat, amintim importanţa demersurilor destinate înțelegerii aplicării unitare a legii, organizarea de seminarii de pregătire cu angajații din domeniu, cooperarea cu reprezentanţii asociaţiilor şi uniunilor de profil care să determine primirea/solicitarea de către instituţia noastră a datelor/informaţiilor în funcție de relevanța acestora pentru prevenirea spălării banilor/finanțării terorismului, etc.

În această lumină, apreciem ca fiind importante reuniunile periodice cu reprezentanţii entităţilor raportoare care să ofere predictibilitate în acţiunile de conformitate ale acestor entităţi, cu atât mai mult cu cât este necesară o procedură unitară la nivelul unui sector reglementat – aşa cum este sectorul jocurilor de noroc, care să permită identificarea activităţilor suspecte de spălare a banilor/ finanţare a terorismului, procedură care nu trebuie să genereze elemente de confuzie și arbitrar sau o încărcare suplimentară, de facto, a activității Oficiului.

 

În incheiere doresc să vă mulțumesc pentru interesul acordat activității F.I.U. România cât și pentru oportunitatea prezentarii acesteia în paginile revistei dumneavoastră.

Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *