joi, 27 martie 2014

Johnny Moss – „The Grand Old Man of Poker” Johnny Moss – „Marele Bătrân al Pokerului”

There are few characters in the history of poker that have done more for the game than the great Johnny Moss. Winning 3 of the first five WSOP Main Events and amassing 9 WSOP bracelets, Moss was a force to be reckoned with on the felt. A true rounder, Moss was born and bred in the old school when players still carried a pistol in their waistband and things like endorsements from major corporations were unheard of.

Moss was born in Marshall, Texas in 1907 and grew up in Dallas, Texas where he learned how to gamble as a young boy. Johnny grew up in the town of Odessa, Texas, and it wasn’t long before he gravitated towards the saloons and pool halls where backroom poker games could be found.

A group of cheaters taught him how to cheat in games, but Moss put this knowledge to good use. When it came to cards, Moss had picked up the tricks of the trade at an early age, but instead of using his knowledge of cheating to separate suckers from their money, he was employed at a local card game to keep the other players honest.

When Moss was learning to play, he didn’t have access to any of the resources that we take for granted today. Comprehensive books on poker strategy simply didn’t exist. It was the time he spent overseeing these local poker games that allowed him to develop much of the strategy and many of the insights that made him such a successful player. Moss also started his career before the advent of major tournaments and legal casino poker rooms, so like most professionals of the time, he was a traveling gambler who made his living on the road. He became a rounder.

Heads-up with Nick „the Greek”

In 1949, Moss played with Nick „the Greek” in a five-month long heads-up poker marathon set up by Benny Binion, winning between $2 and $4 million. At the conclusion of the game, Nick „the Greek” uttered what has become one of the most famous poker quotes ever: „Mr. Moss, I have to let you go.” This game is often cited as the inspiration behind the WSOP.

This game became the foundation for Al Alvarez’s book The Biggest Game in Town and is one of the best known stories in poker. Despite being one of the best-known poker stories, a soon to be released book, Showgirl Stories, by Steve Fischer claims the game never took place. According to Fischer, there were no stories or reports of this tournament until six years after Nick’s death. Binion never spoke of the game even when providing a detailed history of Las Vegas and avoided answering questions about the game by saying, „Well, my memory ain’t what it used to be.” While Nick „the Greek” was often covered by the national media, there are no news reports in any local or national source. Fischer says that nearly every version of the story is virtually identical to the version first told by Moss beginning circa 1971. The story is consistently said to have taken place in 1949 at the Horseshoe Casino, a casino that did not exist for another year and a half. Fischer also points out that during the time that Binion supposedly set up the game, he was fighting off a request from Texas to have him extradited. Because of his past, Binion lost his license to run a gambling establishment in 1948 and did not regain it until April 13, 1950. He was not granted a license to open the Horseshoe Casino until December 5, 1952. Fischer believes that the notion of Binion sponsoring a poker game, in front of a window, of a casino that hasn’t opened, while fighting extradition is „absurd.”

In an interview with poker writer Nolan Dalla, living legend Doyle Brunson had this to say about Moss, „I learned from Johnny Moss, who was the best poker player in the world at the time. So, if I had a mentor, it was Johnny Moss.” This is just one example of how seminal Moss was in the development of poker. Towards the end of his life, Moss battled failing health and the many problems that follow closely on the heels of old age, but nothing was able to overcome his love for the game of poker. All who knew him observed that a great change would take place each time he sat down at the table, a brightening of those eyes that had witnessed so many of the biggest events in poker history.

World Series of Poker

Moss won the 1970, 1971, and 1974 World Series of Poker main events. For the 1970 WSOP, Moss was actually elected champion by his peers and received a silver cup as his prize. A (possibly apocryphal) story about that election which has appeared in print several times has every one of the eight players voting for himself as the best player, and that it was only when the players were asked to vote for the second best player that Moss emerged. He played at every WSOP from 1970 through the 1995 World Series, and during his career he won nine WSOP bracelets, placing him fourth overall, behind Johnny Chan and Doyle Brunson (10 each) and Phil Hellmuth (13). During Moss’ career he won $824,922 in WSOP tournament play.

TRIVIA

Nickname

The Grand Old Man of Poker

Residence

Dallas, Texas

Born

May 14, 1907
Marshall, Texas

Died

December 16, 1995 (aged 88)

World Series of Poker

Bracelet(s)

9

Money finish(es)

25

Highest WSOP
Main Event finish

Winner, 1970, 1971, 1974

Există doar câteva personaje în istoria pokerului, care au făcut mai multe pentru acest joc decât marele Johnny Moss. Câştigător a trei din primele cinci evenimente WSOP Main Event şi acumulând 9 brăţări WSOP de-a lungul timpului, Moss a fost o forţă de luat în considerare. Un adevărat rounder, Moss s-a născut şi a crescut în perioada tradiționalistă, atunci când jucătorii purtau încă un pistol la curea și lucruri precum marile corporații nu existau.

Moss s-a născut în Marshall, Texas, în 1907 şi a crescut în Dallas, unde a învăţat să joace jocuri de noroc încă din copilărie. Johnny a crescut în oraşul Odessa, Texas, şi nu a durat mult până când acesta a început să frecventeze saloanele și sălile de biliard, unde se aflau camerele de poker„dosite”.

Un grup de trişori l-au învăţat cum să trişeze la jocuri, dar Moss a folosit aceste cunoştinţe în mod benefic. În ceea ce privește jocul de cărți, Moss a învățat șmecheriile de la o vârstă fragedă, dar în loc să își folosească aceste cunoştinţe privind trișatul pentru a îi separa pe fraieri de banii lor, el s-a angajat la un local de joc de cărţi din zonă, pentru a avea grijă ca jucătorii să joace cinstit.

Când a învăţat să joace, Moss nu avea acces la niciuna dintre resursele pe care astăzi le luăm de bune. Cărţile cuprinzătoare de strategii de poker, pur şi simplu nu existau. Datorită timpului pe care el l-a petrecut pentru supravegherea acestor jocuri de poker locale, a fost lucrul care ia permis să își dezvolte o mare parte din strategia sa şi atenția asupra detaliilor este cea care l-a făcut un jucător cu un asemenea succes. De asemenea, Moss, și-a început cariera înainte de apariţia turneelor majore şi a camerelor de poker de cazino legale, astfel că, precum majoritatea profesioniştilor din acel timp, el era un jucător călător, al cărui stil de viaţă era drumul. El a devenit un rounder.

La Heads-up cu Nick „Grecul”

În 1949, Moss a jucat cu Nick „Grecul” un maraton de heads-up la poker organizat de Benny Binion, care a durat peste cinci luni, și a câştigat între 2 şi 4 milioane de dolari. La încheierea jocului, Nick „Grecul” a rostit cuvintele care au devenit unul dintre cele mai celebre citate din poker: „Domnule Moss, trebuie să te las să pleci.” Acest joc este adesea citat ca sursă de inspiraţie pentru WSOP.

Pe acest joc se bazeză cartea lui Al Alvarez numită The Biggest Game in Town, care este una dintre cele mai cunoscute povestiri din poker. Deși este una dintre cele mai cunoscute povestiri din poker, o altă carte publicată la scurt timp, Showgirl Stories, de Steve Fischer, susține că jocul nu a avut loc niciodată. Potrivit lui Fischer, nu au existat povestiri sau relatări cu privire la acest turneu, decât la şase ani după moartea lui Nick. Binion nu a vorbit niciodată de acest joc, nici chiar atunci când oferă o istorie detaliată a Las Vegasului, evită să răspundă la întrebări despre jocul în cauză, spunând: „Ei bine, memoria mea nu mai este ceea ce obișnuia să fie.” Deși Nick „Grecul” a fost adesea prezent în mass-media naţională, nu există ştiri, din orice sursă – locală sau naţională, cu privire la joc. Fischer spune că aproape fiecare versiune a poveștii este practic identică celei relatate prima dată de Moss undeva la începutul anului 1971. Se spune că povestea a avut loc în 1949, la Cazinoul Horseshoe, un cazinou care nu avea să existe peste un an şi jumătate mai târziu. De asemenea, Fischer, subliniază faptul că în perioada în care se presupune că Binion era implicat în acest joc, el lupta împotriva unei cereri de extrădare emisă de statul Texas. Din cauza trecutului său, în 1948 Binion și-a pierdut autorizația de a opera o locație de jocuri de noroc  şi nu a recăpătat-o până la 13 aprilie 1950. Acesta a primit licenţa pentru a deschide Cazinoul Horseshoe abia pe 5 decembrie 1952. Fischer este de părere că ideea că Binion ar fi găzduit un joc de poker, într-un cazinou care nu era deschis, în timp ce lupta contra extrădării sale este „absurdă”.

Într-un interviu cu scriitorul de poker Nolan Dalla, legenda vie Doyle Brunson a spus despre Moss următoarele, „Am învăţat de la Johnny Moss, care în acel moment, era cel mai bun jucător de poker din lume. Deci, dacă am avut vreun mentor, acela a fost Johnny Moss”. Acest lucru este doar un exemplu care atestă importanța de netăgăduit a lui Moss în dezvoltarea jocului de poker. Spre sfârşitul vieţii sale, Moss s-a luptat cu multele probleme de sănătate care vin o dată cu vârsta înaintată, dar nimic nu a reușit să îi învingă dragostea pentru jocul de poker. Toată lumea care-l cunoștea spunea că de fiecare dată când acesta se aşeza la o masă de joc, se producea o mare schimbare în ochii aceia, care au văzut multe dintre cele mai mari evenimente din istoria pokerului, apărea o strălucire.

World Series of Poker

Moss a câştigat evenimentul principal de la World Series of Poker în anii 1970, 1971 și 1974. La WSOP-ul din 1970, Moss a fost ales campion chiar de colegii lui şi a primit drept premiu o cupă de argint. O poveste (posibil neautentică) despre alegeri, care a apărut în presă de mai multe ori, spune că fiecare dintre cei opt jucători a votat pentru el însuși ca fiind cel mai bun jucător, şi că numai când jucătorii au fost rugaţi să voteze pentru al doilea cel mai bun jucător, a triumfat Moss. El a jucat la fiecare turneu WSOP din 1970 până în 1995, şi în timpul carierei sale a câştigat nouă brăţări WSOP, ajungând pe locul patru, în spatele lui Johnny Chan şi Doyle Brunson (fiecare cu 10 brățări) şi Phil Hellmuth (13 brățări). În timpul carierei sale, Moss a câştigat din turneele WSOP suma de 824.922 $.

TRIVIA

Poreclă: Marele Bătrân al Pokerului

S-a născut pe 14 Mai 1907 în orașul Marshall, Texas

A decedat pe 16 Decembrie 1995 la vârsta de 88 de ani

Rezultate la World Series of Poker

Brățări câștigate

9

Intrări în bani

25

Cea mai mare reușită la un Main Event WSOP

Câștigător în 1970, 1971, 1974

Există doar câteva personaje în istoria pokerului, care au făcut mai multe pentru acest joc decât marele Johnny Moss. Câştigător a trei din primele cinci evenimente WSOP Main Event şi acumulând 9 brăţări WSOP de-a lungul timpului, Moss a fost o forţă de luat în considerare. Un adevărat rounder, Moss s-a născut şi a crescut în perioada tradiționalistă, atunci când jucătorii purtau încă un pistol la curea și lucruri precum marile corporații nu existau.

Moss s-a născut în Marshall, Texas, în 1907 şi a crescut în Dallas, unde a învăţat să joace jocuri de noroc încă din copilărie. Johnny a crescut în oraşul Odessa, Texas, şi nu a durat mult până când acesta a început să frecventeze saloanele și sălile de biliard, unde se aflau camerele de poker„dosite”.

Un grup de trişori l-au învăţat cum să trişeze la jocuri, dar Moss a folosit aceste cunoştinţe în mod benefic. În ceea ce privește jocul de cărți, Moss a învățat șmecheriile de la o vârstă fragedă, dar în loc să își folosească aceste cunoştinţe privind trișatul pentru a îi separa pe fraieri de banii lor, el s-a angajat la un local de joc de cărţi din zonă, pentru a avea grijă ca jucătorii să joace cinstit.

Când a învăţat să joace, Moss nu avea acces la niciuna dintre resursele pe care astăzi le luăm de bune. Cărţile cuprinzătoare de strategii de poker, pur şi simplu nu existau. Datorită timpului pe care el l-a petrecut pentru supravegherea acestor jocuri de poker locale, a fost lucrul care ia permis să își dezvolte o mare parte din strategia sa şi atenția asupra detaliilor este cea care l-a făcut un jucător cu un asemenea succes. De asemenea, Moss, și-a început cariera înainte de apariţia turneelor majore şi a camerelor de poker de cazino legale, astfel că, precum majoritatea profesioniştilor din acel timp, el era un jucător călător, al cărui stil de viaţă era drumul. El a devenit un rounder.

La Heads-up cu Nick „Grecul”

În 1949, Moss a jucat cu Nick „Grecul” un maraton de heads-up la poker organizat de Benny Binion, care a durat peste cinci luni, și a câştigat între 2 şi 4 milioane de dolari. La încheierea jocului, Nick „Grecul” a rostit cuvintele care au devenit unul dintre cele mai celebre citate din poker: „Domnule Moss, trebuie să te las să pleci.” Acest joc este adesea citat ca sursă de inspiraţie pentru WSOP.

Pe acest joc se bazeză cartea lui Al Alvarez numită The Biggest Game in Town, care este una dintre cele mai cunoscute povestiri din poker. Deși este una dintre cele mai cunoscute povestiri din poker, o altă carte publicată la scurt timp, Showgirl Stories, de Steve Fischer, susține că jocul nu a avut loc niciodată. Potrivit lui Fischer, nu au existat povestiri sau relatări cu privire la acest turneu, decât la şase ani după moartea lui Nick. Binion nu a vorbit niciodată de acest joc, nici chiar atunci când oferă o istorie detaliată a Las Vegasului, evită să răspundă la întrebări despre jocul în cauză, spunând: „Ei bine, memoria mea nu mai este ceea ce obișnuia să fie.” Deși Nick „Grecul” a fost adesea prezent în mass-media naţională, nu există ştiri, din orice sursă – locală sau naţională, cu privire la joc. Fischer spune că aproape fiecare versiune a poveștii este practic identică celei relatate prima dată de Moss undeva la începutul anului 1971. Se spune că povestea a avut loc în 1949, la Cazinoul Horseshoe, un cazinou care nu avea să existe peste un an şi jumătate mai târziu. De asemenea, Fischer, subliniază faptul că în perioada în care se presupune că Binion era implicat în acest joc, el lupta împotriva unei cereri de extrădare emisă de statul Texas. Din cauza trecutului său, în 1948 Binion și-a pierdut autorizația de a opera o locație de jocuri de noroc  şi nu a recăpătat-o până la 13 aprilie 1950. Acesta a primit licenţa pentru a deschide Cazinoul Horseshoe abia pe 5 decembrie 1952. Fischer este de părere că ideea că Binion ar fi găzduit un joc de poker, într-un cazinou care nu era deschis, în timp ce lupta contra extrădării sale este „absurdă”.

Într-un interviu cu scriitorul de poker Nolan Dalla, legenda vie Doyle Brunson a spus despre Moss următoarele, „Am învăţat de la Johnny Moss, care în acel moment, era cel mai bun jucător de poker din lume. Deci, dacă am avut vreun mentor, acela a fost Johnny Moss”. Acest lucru este doar un exemplu care atestă importanța de netăgăduit a lui Moss în dezvoltarea jocului de poker. Spre sfârşitul vieţii sale, Moss s-a luptat cu multele probleme de sănătate care vin o dată cu vârsta înaintată, dar nimic nu a reușit să îi învingă dragostea pentru jocul de poker. Toată lumea care-l cunoștea spunea că de fiecare dată când acesta se aşeza la o masă de joc, se producea o mare schimbare în ochii aceia, care au văzut multe dintre cele mai mari evenimente din istoria pokerului, apărea o strălucire.

World Series of Poker

Moss a câştigat evenimentul principal de la World Series of Poker în anii 1970, 1971 și 1974. La WSOP-ul din 1970, Moss a fost ales campion chiar de colegii lui şi a primit drept premiu o cupă de argint. O poveste (posibil neautentică) despre alegeri, care a apărut în presă de mai multe ori, spune că fiecare dintre cei opt jucători a votat pentru el însuși ca fiind cel mai bun jucător, şi că numai când jucătorii au fost rugaţi să voteze pentru al doilea cel mai bun jucător, a triumfat Moss. El a jucat la fiecare turneu WSOP din 1970 până în 1995, şi în timpul carierei sale a câştigat nouă brăţări WSOP, ajungând pe locul patru, în spatele lui Johnny Chan şi Doyle Brunson (fiecare cu 10 brățări) şi Phil Hellmuth (13 brățări). În timpul carierei sale, Moss a câştigat din turneele WSOP suma de 824.922 $.

TRIVIA

Poreclă: Marele Bătrân al Pokerului

S-a născut pe 14 Mai 1907 în orașul Marshall, Texas

A decedat pe 16 Decembrie 1995 la vârsta de 88 de ani

Rezultate la World Series of Poker

Brățări câștigate

9

Intrări în bani

25

Cea mai mare reușită la un Main Event WSOP

Câștigător în 1970, 1971, 1974





Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.