Jocurile de noroc reprezintă una dintre cele mai bine reglementate industrii, perfect legală, situându-se printre cei mai importanți plătitori de salarii, taxe și impozite, cu un grad de conformare de 99% și care asigură peste 45.000 de locuri de muncă. Este o industrie matură, care se autoreglementează permanent și responsabilă, atât din punct de vedere al business-ului, cât și al rolului în societate.
Cât de mult se cunosc aceste lucruri despre industrie? Prea puțin sau deloc. De cele mai multe ori, despre jocurile de noroc se discută în termeni de percepții. Deși companiile din domeniu sunt printre cei mai transparenți actori economici, raportarea generală a societății, a mass-media, a stakeholderilor, face abstracție de acest lucru și devine una pur emoțională.
Când intră în sala de jocuri, jucătorul știe că plătește pentru experiența de care beneficiază. Este un schimb care există din toate timpurile. Nu este nimic diferit între a intra într-o sală de jocuri cu scopul de a te distra contra unei sume de bani și obiceiurile de la bâlciurile din trecut, când plăteai pentru a trage cu arcul și, dacă nimereai ținta, primeai un premiu. Câștigul este unul ipotetic, este un bonus de care poate beneficia sau nu jucătorul care vrea să se relaxeze.
În mare parte, jucătorii știu cum funcționează și sunt conștienți de scopul pentru care vin să se joace. Acest lucru este dovedit de un studiu de cercetare realizat, anul trecut, de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), la comanda Asociației Organizatorilor de Sloturi – Romslot, Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc – Rombet și a Patronatului Organizatorilor de Pariuri din România – Romanian Bookmakers.
Potrivit studiului, majoritatea românilor (61%) care au practicat cel puţin o dată jocuri de noroc consideră industria gamblingului o sursă de divertisment. Documentul mai arată că, în cazul ipotetic în care ar avea la dispoziţie 5.000 lei, aproape 80% din români ar prefera să economisească această sumă pentru vremuri mai grele. Doar 2% dintre români ar prefera să practice jocuri de noroc. Practic, jucătorul român știe foarte clar care este rolul jocurilor de noroc în societate. Tocmai de aceea, reglementările care vizează industria ar trebui să pornească de la aceste realități.
Când este contrazisă rațiunea, o stare de spirit poate constitui un pericol”
Să vorbești despre industria jocurilor de noroc doar din perspectiva emoțională și doar în funcție de experiența unei anumite categorii de participanți la această experiență înseamnă să decizi în orb. Să știi, dar să nu înțelegi. De aceea, responsabilitatea industriei este să se facă înțeleasă, să comunice cine este, care este scopul ei și care este rolul ei într-o societate.
Publicitatea, distanțarea față de unitățile de învățământ sunt teme care pot fi abordate și reglementate în beneficiul consumatorului, dar asta doar dacă așezi toate părțile la masa discuțiilor. Interzicerea totală a publicității, o distanțarea față de unitățile de învătământ care să nu poată fi susținută de industrie, înseamnă decizii extreme, nu rezolvarea unei probleme. Înseamnă constrângeri, pe care companiile le vor suporta, iar jucătorii le vor simți.
Există deja reglementări foarte clare prin care cei peste 18 ani, adică elevii, nu au acces în sălile de jocuri. Soluția nu e să privești industria ca pe o ispită, ci să îi inveți pe adolescenți ce este responsabilitatea financiară.
ROMSLOT – Asociația Organizatorilor de Sloturi militează pentru campanii de educație financiară, de responsabilitate economică. Dacă vrem să schimbăm ceva în societate, de-aici trebuie să începem.
Nu suntem o problemă, suntem parte din soluție
Când nu ne uităm doar la emoție, putem să vedem că industria jocurilor de noroc este unul dintre cei mai importanți sponsori ai sporturilor. Investim în sport, dar investim și în cultură. Un procent de 4% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc este direcționat anual către Fondul cinematografic pentru încurajarea și susținerea industriei cinematografice. În plus, de anul acesta, firmele din domeniul jocurilor de noroc trebuie să plătească o contribuție de 0,5% din veniturile realizate către Fondul Cultural Național. Și dacă e greu pentru decidenți să stea la masa cu un business care are ca scop entertainment 18+, atunci poate doresc să stea la masa cu o industrie care susține sportul, susține cultura.
