Av. Prof. dr. Marius Pantea
Episodul 1 „O scrisoare pierdută la ANAF”
Multe, prea multe am spune, sunt situațiile despre care putem observa singuri că, povestite de Caragiale sunt atât de actuale și în zilele noastre. Din păcate sau din fericire, domeniul jocurilor de noroc din zilele noastre, oscilează adesea între tragic și grotesc, între comic și lugubru, înfățișându-ne un adevărat spectacol al lumii, purtându-ne parcă, fără să ne dăm seama, în tot felul de situații, de parcă am fi personaje în diverse opere, unele realiste, altele psihologice sau fabuloase. Chiar dacă la „vemile” acelea nu a existat o criză a COVID-ului, reacțiile oamenilor, a autorităților par a fi asemănătoare, iar senzația este că trăim într-o nuvelă realistă unde operatorii de jocuri de noroc, eroi ai povestirii, se află la granița dintre comic și tragic.
O astfel de situație am întâlnit deunăzi când, un operator economic, persoană importantă, nu spui numele, era să o „pațe”, deoarece un „amlpoiat” de la fisc, nu dorea să înțeleagă a face ceea ce spune legea că poate și trebuie fi făcut. Concret, dați-mi voie să vă povestesc în cele ce urmează toată tărășenia.
Conform prevederilor legale (OUG 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările ulterioare), operatorul de jocuri de noroc are obligația de a constituii un fond de garanție, pentru acoperirea riscului de neplată a obligațiilor față de bugetul general consolidat, conform prevederilor art.29 din actul normativ indicat, care prevede:
„(1) Pentru acoperirea riscului de neplată a obligațiilor față de bugetul general consolidat, organizatorii de jocuri de noroc sau operatorii economici autorizați să exercite controlul tehnic, monitorizarea și supravegherea pentru jocurile de noroc de tip pariuri on-line organizate prin intermediul sistemelor de comunicații de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocurile bingo organizate prin intermediul sistemelor de comunicații de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocuri de noroc on-line organizate prin intermediul sistemelor de comunicații de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă sunt obligați să constituie un fond de garanție, pentru fiecare mașină electronică cu câștiguri, masă de joc din cazinou ori pentru fiecare locație, după caz, până la data depunerii documentației în vederea acordării licenței de organizare a jocurilor de noroc, în favoarea organului fiscal teritorial la care sunt înregistrați, prin:
a) consemnare de mijloace bănești la unitatea Trezoreriei Statului la care este arondat organul fiscal;
b) scrisoare/scrisori de garanție bancară emisă/emise de o societate bancară. În conținutul acesteia emitentul va menționa expres că se angajează irevocabil și necondiționat, renunțând expres la beneficiul discuțiunii, opozițiunii și diviziunii, să achite obligațiile fiscale restante în contul indicat de organul fiscal teritorial responsabil cu administrarea din punct de vedere fiscal a contribuabilului respectiv.
(2) În situația în care în cadrul termenului de valabilitate a licenței pentru exploatarea jocurilor de noroc organizatorul în cauză solicită acordarea altor autorizații pentru exploatarea jocurilor de noroc sau suplimentarea numărului de mijloace de joc înscrise pe cele în vigoare, după caz, este obligat să reîntregească, înainte de depunerea solicitării, fondul de garanție existent.
(3) Organizatorii activității de pariuri sunt obligați să reîntregească fondul de garanție înainte de depunerea notificării privind extinderea activității cu o nouă locație.
(4) Organizatorii au obligația de a menține sau completa fondul de garanție constituit la nivelul
corespunzător numărului de mașini electronice cu câștiguri, mese de joc din cazinou sau locații, după caz, pentru care dețin sau solicită autorizații de exploatare a jocurilor de noroc.
(5) Neprezentarea documentelor care atestă constituirea sau suplimentarea fondului de garanție existent, conform alin. (1) și (2), atrage respingerea solicitării sau, pentru organizatorii care se încadrează în prevederile alin. (3), revocarea licenței acordate organizatorului în cauză.
(6) În situația în care organele fiscale teritoriale vor utiliza garanția constituită în condițiile alin. (1) – (3), vor înștiința organizatorii despre acest fapt, organizatorii având obligația reconstituirii garanției până la primul termen de plată a obligațiilor care le revin față de bugetul general consolidat.
(7) În situația în care perioada de valabilitate a scrisorii de garanție bancară expiră în cadrul termenului de valabilitate a licenței de organizare a jocurilor de noroc sau a autorizației/autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc, după caz, organizatorul în cauză are obligația de a prezenta o nouă scrisoare de garanție sau un alt document emis de societatea bancară, din care să rezulte prelungirea acesteia, cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de expirarea termenului de valabilitate a scrisorii de garanție bancară anterioare.
(8) Nivelul garanțiilor pentru acoperirea riscului de neplată este …
(9) În situația în care organizatorul de jocuri specifice activității de cazinou exploatează în incinta acestuia și mașini electronice cu câștiguri, este obligat să constituie fondul de garanție prin însumarea obligațiilor care îi revin din aplicarea prevederilor alin. (8) lit. a) și b).
(10) Pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (6) sau (7), Comitetul de supraveghere poate dispune măsura revocării licenței de organizare a jocurilor de noroc emise în favoarea organizatorului respectiv”.
Jocurile de noroc
Toți operatorii de jocuri de noroc, și nu numai, constituie aceste garanții și au mare grijă să le mențină la nivelul solicitat de lege, pentru a nu risca revocarea licenței de către Comitetul de Supraveghere al ONJN. După cum bine se știe, la momentul în care Comitetul aprobă emiterea de autorizații de funcționare pentru diverse tipuri de jocuri de noroc, apare obligația de a plăti anticipat pentru acestea, iar data acordării autorizației poate fi data de întâi a lunii următoare celei în care, după ce s-a analizat, s-a avizat favorabil documentația depusă de operatorul economic și s-a efectuat plata. Concret există două posibilități oferite de legiuitor pentru începerea activității de exploatare. Astfel, dacă Comitetul de Supraveghere a acordat autorizația în luna în curs, operatorul de jocuri de noroc poate începe activitatea cu data de 1 a lunii următoare, dacă achită taxa de autorizare până în ultima zi a lunii în curs. De asemenea, operatorul poate opta pentru plată până la data de 25 ale lunii următoare celei în care i s-a acordat dreptul, iar activitatea poate începe cu data de 1 a lunii următoare celei în care s-a efectuat plata. Concret, spre exemplu, dacă ședința Comitetului a avut loc în cursul lunii ianuarie, operatorul poate începe cu 1 februarie, dacă plătește taxa până la sfârșitul lunii ianuarie, sau poate începe cu 1 martie, dacă plătește taxa până la 25 februarie.
Și acum revin la tărășenia noastră, și povestesc mai departe, ce și cum. Operatorul nostru, primește de la Comitet aprobarea și hotărăște să plătească și să înceapă activitatea cu 1 ale lunii următoare. Zis și făcut, intră online și plătește în ultima zi din lună prin internet-banking. Dar surpriză, cei de la bancă nu operează OP-ul în ultima zi a lunii, pentru că, așa vor ei (motivează o sumedenie de … ba că „s-a făcut plata după ora 16.00 și că nu se lucrează”, sau că „sistemul lor de internet-banking nu operează nimic după nu știu care oră” etc.), îl operează cu prima zi din luna următoare. Operatorul nostru, știind că a efectuat plata conform regulilor, se apucă de treabă. Dar ce să vezi, în momentul în care solicită extrasul de cont pentru a fi depus la ONJN, observă că este o inadvertență între data la care a dispus el plata și data la care onorata bancă a hotărât ea să efectueze acea plată. Merge bietul operator la onorata bancă, să explice ce și cum, iar răspunsul primit este de genul „poate vă închidem conturile …”. Ce e de făcut?
Operatorul grijuliu, a constituit la trezorerie, garanții în sumă mai mare decât prevedea legea, deoarece intenționa să-și mărească numărul de mijloace de joc pe care dorea să le exploateze, și pentru că lucrul cu trezoreria este la fel de anevoios, a hotărât să depună garanția maximă, pentru a scăpa de birocrație și alte asemenea. Având plătite acele sume în plus, solicită ANAF-ului, conform prevederilor din Codul de procedură fiscală, să se facă transferul sumei necesare din contul de la trezorerie în contul bugetului de stat cu data constituirii garanției. Această operațiune este des întâlnită în industria de gambling națională, tocmai pentru faptul că există termenele prevăzute în legislația specifică jocurilor de noroc.
Prevederile legale care permit această operațiune sunt:
-
art. 212 alin.(1) din Codul de procedură fiscală, care prevede faptul ca: „Organul fiscal competent se îndestulează din garanțiile depuse dacă nu s-a realizat scopul pentru care acestea au fost constituite” și
-
art. 163 alin. (12) din Codul de procedură fiscală, organul fiscal poate emite „dispoziții privind efectuarea plății, în cazul stingerii obligațiilor fiscale prin valorificarea garanției constituite … , data stingerii fiind data constituirii garanției”.
Dar ce să vezi, la ANAF, dau peste o duduiță, care stabilește fără echivoc, că „așa ceva nu există”, după ce a cerut o sumedenie de hârtii de la bietul operator, a făcut diverse cereri și sesizări către unii și către alții, ba chiar a solicitat o hârtie care să dovedească că este posibil, iar după ce a primit un astfel de exemplu a conchis: „a dar nu este valabilă pentru zona noastră”, de parcă Codul de procedură fiscală al României se aplică zonal.
În concluzie, operatorul de jocuri de noroc, este făcut minge de ping-pong, între bănci și diverși funcționari publici (în speța de față cei de la ANAF), pentru situații care nu depind de el, iar interpretările asupra actelor normative care guvernează domeniul sunt atât de variate încât nu mai ști la un moment dat ce să crezi, cum să reacţionezi şi unde să-ţi găseşti dreptatea.
VA URMA
