JOCURILE DE NOROC DIN ROMÂNIA ÎNTRE PANDEMIE ȘI RĂZBOI

miercuri, 13 iulie 2022
Avocat Prof. dr. Marius PANTEA

Avocat Prof. dr. Marius PANTEA

În ultimul articol pe care l-am scris, încheiam exprimându-mi speranța „că anul acesta, nu va mai constituii o povară pentru operatorii de jocuri de noroc land based, că vor fi identificate soluții care să permită desfășurarea activității, fără a fi afectată sănătatea publică și că autoritățile vor avea în vedere și nevoile acestei industrii, care are un aport considerabil la bugetul de stat”.

Iată că am ajuns la jumătatea anului și pare că speranțele sunt deșarte, având în vedere faptul că ultimele discuții publice legate de jocurilor de noroc din țara noastră, au pus pe tapet, oarece măsuri, care, dacă vor fi puse în aplicare, vor „îngropa” de-a binelea și ce a mai rămas din industria națională de gambling. Și mă refer aici la știrile din presă care sună cam așa: „Coaliția de guvernare dorește să crească la 40% impozitul pe câștigurile din jocuri de noroc”[1], „Guvernul a găsit surse de venit la Buget: jocurile de noroc vor fi supra-impozitate”[2], „Guvernul pregătește o măsură specială pentru păcănele: impozit pe câștig de 40%”[3], „Guvernul intenționează creșterea dură a cotei de impozitare a câștigurilor din jocuri de noroc, de la 1% la 40%”[4] și alte asemenea știri.

Păi dacă vreme de doi ani, cât a durat pandemia, care s-a stins brusc, odată cu începerea războiului din Ucraina, industria de jocuri de noroc, nu a fost supra-impozitată?, fiind singura care a plătit taxele de licență și de autorizație, în avans, chiar dacă au existat perioade îndelungate în care activitatea a fost oprită sau restricționată (celebrul program de nefuncționare între orele 2200-0600), apoi nu cred că a mai existat vreo ramură care să beneficieze de „atâta grijă” din partea autorităților. În vremea pandemiei, primele două luni (starea de urgență) administrația a permis și celor de la jocuri de noroc să beneficieze de o scutire de plată a taxelor, firească de altfel, după care, a reconsiderat și a stabilit fără echivoc, că doar anumiți contribuabili pot beneficia de scutiri, dar nu și industria de gambling, care a fost obligată să plătească în avans chiar dacă nu a operat jocurile de noroc land based, obligând operatorii de jocuri licențiați să acumuleze datorii, pe care le-au eșalonat cu speranța că odată terminată pandemia, vor putea recupera pierderile și vor duce mai departe afacerile din domeniu.

Odată terminată pandemia, lumea din industrie a răsuflat un pic, oarecum ușurată, dar a venit războiul și o dată cu el, perspectiva unei crize economice globale, în urma scumpirilor uriașe ale combustibililor, a gazului și a energiei electrice, nevoile bugetului de stat fiind din ce în ce mai mari, iar autoritățile și-au propus să „diminueze ludomania” prin introducerea unor taxe enorme pe veniturile din jocurile de noroc, sperând că vor fi rezolvate două lucruri, respectiv vor crește veniturile la bugetul de stat și va dispărea dependența de jocurile de noroc. Nimic mai fals, în opinia noastră, dacă avem în vedere faptul că prin supra-impozitare, jucătorii vor identifica orice soluție pentru a nu mai plăti taxele la bugetul de stat (ceea ce va duce la o diminuare drastică a veniturilor statului), iar operatorii licențiați vor fi obligați să restrângă activitatea (se va diminua numărul de mijloace de joc autorizate), perdant fiind tot bugetul de stat care nu va mai încasa taxa de autorizare pentru mijloacele de joc scoase din funcțiune.

Pe de altă parte, ONJN ar trebui să informeze asupra faptului că de ceva vreme stă pe sume importante de bani, adunate de la operatorii de jocuri de noroc, tocmai pentru prevenirea și combaterea dependenței de jocuri de noroc. Amintim obligația legală a operatorilor de jocuri de noroc și a celor care desfășoară activități conexe de a plăti anual sume cuprinse între 1.000 și 5.000 de euro, pe care din păcate conducerea ONJN le-a utilizat doar pentru a plăti oarece salarii, în rest nici un cent nu a fost folosit pentru programe sociale de prevenire și combatere a adicției. Nu există la acest moment un studiu la nivel de țară care să ne spună câți jucători există în România și câți dintre aceștia au probleme de dependență, care este gradul de dependență al tinerilor, care sunt riscurile practicării în exces a jocurilor de noroc și, de ce nu, care sunt beneficiile participării la jocurile de noroc licențiate.

Ca atare, credem că înainte de a lua orice măsură în domeniu, politicienii ar trebui să se sfătuiască cu industria de jocuri de noroc din România, care la acest moment este reprezentată în Consiliul consultativ al ONJN și care poate pune la dispoziție date și informații absolut necesare ce pot fi avute în vedere pentru a se lua o astfel de măsură.

Fără a da vina pe conducerea Oficiului, care de mai bine de doi ani de zile nu reușește să introducă reglementări legislative care să sprijine această industrie, fie că este vorba de operatorii de jocuri de noroc, fie să reducă gradul de adicție, îmi rezerv dreptul de a atrage atenția cu privire la faptul că măsurile fiscale care afectează operatorii și jucătorii din industrie vor conduce cu siguranță la scăderi ale sumelor de bani care se virează către bugetul de stat.

În altă ordine de idei atrag atenția asupra faptului că de mai bine de un an de zile Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, prin conducerea mai mult sau mai puțin competentă, nu a reușit să rezolve problema acreditării operatorilor licențiați clasa a II-a pentru organisme de evaluare a conformității. În condițiile în care în ultimii doi ani de zile au apărut două ordine care reglementează și gestionează domeniul, în condițiile în care RENAR-ul a depus la Oficiu pentru avizare Schema de acreditare și în condițiile în care prin modificarea Ordinului 404 la acest moment mai sunt la dispoziția OEC-urilor mai puțin de 12 de luni pentru a se acredita în domeniul reglementat al jocurilor de noroc.

Din păcate, în ultimii doi ani conducerea ONJN a fost aproape inexistentă (cu câteva excepții de rău augur, pe care le-am amintit în articolele anterioare) în piața de profil, a permis, prin pasivitate, intrarea abuzivă a unor autorități în sălile de jocuri (vezi amenzi cu nemiluita aplicate de poliția locală, de jandarmi și mai știu eu ce alte organe de control, pentru contravenții închipuite – a fost sancționată drastic activitatea de procesare de plăți efectuată în locațiile specializate în perioada în care exploatarea jocurilor de noroc era oprită, s-au aplicat sancțiuni pentru nerespectarea programului de lucru care ținea cont de numărul de infectări raportat la nr. de locuitori etc.), nu a sprijinit în nici un fel industria (prin emiterea unor ordine care să stabilească concret modul de calcul și de plată al taxelor de autorizare în perioada de nefuncționare a mijloacelor de joc), lăsând loc arbitrarului, fapt care a introdus o oarecare frustrare în rândul operatorilor de jocuri de noroc (a apărut senzația de „șmecherie” – unii plătesc, alții nu plătesc iar ceilalți plătesc cât vor și când vor). La toate acestea s-au adăugat bâlbele conducerii ONJN, care nu a pus punctul pe „i”, atunci când chiar era necesar, și mă refer aici la faptul că nici în prezent la Oficiu nu pot fi depuse documente cu semnătură electronică, trebuie dus în continuare Ordinul de Plată/extrasul de la bancă cu semnătură olografă și ștampilă, altfel e „bai mare”, se stabilește discreționar de către „cineva de sus”, cine poate fi pe ordinea de zi și cine nu (pentru că nu este documentația completă – CAF-ul sau alte documente eliberate de o altă autoritate a statului, pentru că nu există o acreditare – care la acest moment nu poate fi luată, pentru o virgulă în plus sau o expresie neînțeleasă și o sumedenie de alte exemple), nu mai contează faptul că operatorii de jocuri de noroc sunt parteneri ai statului în exploatarea monopolului (prin faptul că adună de la jucători sumele pentru taxele și impozitele pe care mai apoi le virează statului – jocurile de noroc fiind industria cu un procent de aproape 100% venituri declarate și plată către bugetul de stat), ei trebuie „puși la punct”, ca atare oricine are o idee năstrușnică, deschide gura și gata, apare o nouă regulă în timpul jocului, iar operatorii sunt obligați să respecte întru-totul că așa a zis „ONJN-ul”.

Nu mai departe de câteva zile, parcă ne aflăm în celebra scenă „Mihaela, dragostea mea”, Oficiul a fost subiectul unui episod care ne arată încă o dată ridicolul lumii politice de astăzi, ce vreau să spun este că fostul președinte a fost demis din funcție fiind numit un nou președinte, pentru ca mai apoi, la diferență de trei zile și acesta să fie eliberat din funcție de data aceasta, pentru ca la conducerea Oficiului să fie împuternicit actualul vicepreședinte. Fără a avea pretenția că suntem cunoscători ai domeniului, doar privind cele întâmplate, ne întrebăm care au fost motivele pentru care s-a procedat la numirea și mai apoi eliberarea din funcție al noului președinte la nici trei zile după această numire?

Având în vedere vremurile tulburi care stau să vină, bugetul de stat are nevoie de fiecare leuț colectat de la această industrie, iar soluțiile pentru a menține și a crește sumele către bugetul de stat pe care industria de jocuri de noroc din România le plătește, nu sunt impozitarea excesivă nici a operatorilor de jocuri de noroc, nici a jucătorilor. Trebuie ținut cont de faptul că scumpirile afectează în aceeași măsură și operatorii de jocuri de noroc, care plătesc facturi de energie, gaz și carburanți. Considerăm că Pentru a limita dependența de jocuri de noroc este necesar ca Oficiul să înceapă să utilizeze de îndată sumele de bani care se află la dispoziția sa pentru a face următoarele lucruri:

  1. efectuarea unei cercetări la nivel național care să stabilească numărul de jucători care se află în România;
  2. efectuarea unui studiu care să stabilească numărul de jucători care prezintă probleme de dependență și gradul de dependență al acestora;
  3. lansarea unor proiecte gestionate de Oficiu sau de industria de jocuri de noroc prin firme specializate care să permită identificarea rapidă și să propună soluții de reglementare și de rezolvare a cazurilor punctuale pentru a prevenii și a combate dezvoltarea dependenței de jocuri de noroc.

Ultima perioadă de timp nu a făcut decât să adâncească sciziunea între operatorii de jocuri de noroc care au fost împărțiți de conducerea oficiului în două tabere, pro sau contra fostei conduceri a Oficiului, iar lucrul acesta se vede cu ochiul liber!

Consider că această stare de fapt trebuie să înceteze de îndată, prin numirea în fruntea Oficiului a unor persoane care să cunoască îndeaproape domeniul și care să identifice și să pună la dispoziție soluțiile legislative și practice care să permită funcționarea pe mai departe, în condiții de normalitate și predicție legislativă a acestei industrii.

[1] A se vedea în acest sens: https://www.casinoinside.ro/coalitia-de-guvernare-doreste-sa-creasca-la-40-impozitul-pe-castigurile-din-jocuri-de-noroc/

[2]A se vedea în acest sens: https://www.mediafax.ro/social/guvernul-a-gasit-surse-de-venit-la-buget-jocurile-de-noroc-vor-fi-supra-impozitate-20922009

[3] A se vedea în acest sens: https://observatornews.ro/economic/guvernul-pregateste-o-masura-speciala-pentru-pacanele-impozit-pe-castig-de-40-475436.html

[4] A se vedea în acest sens: https://stirileprotv.ro/stiri/financiar/guvernul-intentioneaza-cresterea-dura-a-cotei-de-impozitare-a-castigurilor-din-jocuri-de-noroc-de-la-1-la-40.html





Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.