JOCURILE „CU NOROC” DIN ROMÂNIA„ … oaia nu se jupoaie, se mulge!”

joi, 24 noiembrie 2022
Avocat Prof. dr. Marius PANTEA

Avocat Prof. dr. Marius PANTEA

Parcă la concurs cu situația economică dezastroasă, războiul învecinat și amenințările cu revenirea pandemiei, și-a făcut apariția în luna august, o modificare legislativă a OUG 77/2009, care pare a fi fost făcută să îngroape industria jocurilor de noroc din țara noastră.

Dacă este de înțeles nevoia statului de a colecta mai mulți bani la buget, în aceste vremuri tulburi, nu putem să nu observăm modul haotic de a face acest lucru, prin modificări legislative, care par a fi fără noimă.

Fără a analiza rând cu rând modificările, care parcă vor să îngenuncheze industria de gambling din România, doar comparând câteva din cifrele care ne arată nivelul de la care s-a pornit și aberațiile la care s-a ajuns, se poate observa că, doar pentru eliberarea unei amărâte de hârtii – licență – statul va încasa nici mai mult nici mai puțin decât suma de 9.500 euro. Nu cred să existe în legislația din lumea civilizată o hârtie emisă de o autoritate de stat mai scumpă decât Licența emisă de ONJN, poate doar hârtiile de valoare emise de vreo Bancă Națională, altfel „nu se există”. Probabil cei care au făcut o astfel de propunere, dar în mod special cei de la ONJN, care au acceptat-o, nu realizează ce înseamnă pentru o societate comercială, în vremurile de astăzi să strângă și să achite suma de 9.500 euro pentru o amărâtă de hârtie. Este paradoxal să achiți o astfel de sumă, pentru o coală de hârtie în condițiile în care toți licențiații clasa a 2-a plătesc aceeași sumă pentru activitatea desfășurată timp de un an. Incredibil nu ?

 

Marius PANTEA     

Marius PANTEA

Faptul că modificarea legislativă nu a ținut cont de părerea specialiștilor din industrie și a instituit, samavolnic, noi taxe, unele mai mari, altele mai mici, fără să se țină cont de principiul împărțirii sarcinii fiscale de așa manieră încât să poată fi echitabilă și mai ales suportabilă, va conduce în scurt timp la o contracție a industriei, care se va materializa în încasări mult mai mici la bugetul de stat decât ce s-a preconizat. Inițiatorul, care pe hârtie este ONJN-ul, parcă s-a așezat la masă și „din pix” a trântit o înșiruire de sume, procente și noi obligații, fără să țină cont de riscul de a dezintegra o industrie, care de-abia ieșită din perioada pandemică, încerca să-și recapete suflul.

Pe lângă această ticăloșie, actul normativ născut peste noapte, este chior, șchiop și ciung, adică, nu respectă nici cele mai elementare reguli de tehnică legislativă și nici principiile consacrate în teoria generală a dreptului. Concret, o lege cadru, așa cum este OUG 77/2009, pentru domeniul jocurilor de noroc, a fost modificată printr-o Ordonanță simplă, lucru nepermis, iar reglementarea nu are în conținut norme tranzitorii. Cu alte cuvinte, operatorii de jocuri de noroc care nu pot achita noile taxe, nu vor putea ieși din „joacă” decât fie în insolvență, ori faliment direct, fie cu bunurile confiscate.

O altă hibă constă în modul de aplicare al noilor taxe, de la ce dată se aplică acestea?, ce se întâmplă cu licențele și autorizațiile existente la data apariției modificărilor legislative?, faptul că nu există o prevedere clară care să stipuleze cum vor fi aplicate noile norme, va da naștere unei probleme de interpretare, aruncate în spatele ONJN, care, după cum se cunoaște, în ultima perioadă de timp, numai consecventă nu este în interpretarea normelor juridice care guvernează domeniul jocurilor de noroc din țara noastră.

Pentru lumea normală, este firesc să se aplice principiul conform căruia legea dispune doar pentru viitor, ceea ce înseamnă că pentru autorizațiile existente la data apariției noilor norme se vor achita taxele vechi (cele existente la data Deciziei emise de Comitetul de Supraveghere al ONJN). Dar ce să vezi, juriștii eminenți ai ONJN și diverși specialiști (apăruți peste noapte în Oficiu), au născocit posibilitatea de a se aplica noile taxe de îndată, „pentru toată suflarea”, nu contează că există autorizații emise anterior și aflate în termenul de valabilitate. Acest lucru este de neacceptat, pentru o instituție așa cum se vrea a fi ONJN, legea dispune doar pentru viitor, ceea ce înseamnă că noile taxe vor fi aplicate doar operatorilor care s-au licențiat ori au obținut autorizații după data apariției noilor norme.

Recomandat ar fi apariția unui Ordin al Președintelui ONJN, prin care să se dispună interpretarea unitară a prevederilor legale, fapt ce nu ar permite propriilor angajați sau celor de la Curtea de Conturi, la viitorul control în instituție, să constate vreo năzbâtie, așa cum s-a întâmplat în anul 2015 în domeniul farma (când s-a trezit o „tăntică” să interpreteze o prevedere legală – care a născut o situație prin care Casa Națională de Sănătate are de recuperat de la toate farmaciile din România niște sume uriașe închipuite, iar bieții guvernanți, încearcă să modifice reglementările de așa manieră încât să nu se închidă efectiv farmaciile). Dar să sperăm că asta nu ni se poate întâmpla și nouă.

Fără să se țină cont de scumpirile la energie și gaz, care astăzi au ajuns să fie la un nivel insuportabil, în domeniul jocurilor de noroc acestea au devenit o altă mare grijă a operatorilor, deoarece sumele plătite sunt consistente și au dat peste cap bugetele companiilor rivalizând cu cheltuielile uriașe pentru chirii, taxe de licență și autorizații, taxe și impozite pentru angajați, legiuitorului nu îi pasă de această industrie, și menține excepțiile de la acordarea diverselor înlesniri, ajutoare sau cum le-o spune acestora, către industria de jocuri de noroc de la noi. Nu contează că cea mai mare parte a exploatării jocurilor de noroc se bazează pe un consum consistent de energie electrică, operatorii de jocuri de noroc nu pot accesa fonduri pentru a instala panouri fotovoltaice sau mai știu eu ce alte alternative de energie verde, că de, nu permite codul CAEN. Poate că a sosit momentul să se elimine aceste discriminări din piață, dacă tot s-a stabilit ca jocurile de noroc să aducă bugetului celebrul miliard de euro.

Privirea critică asupra gafelor monumentale, făcute cu siguranță de nespecialiști, este ca urmare a frământărilor existente în piața jocurilor de noroc, unde operatorii onești, caută soluții pentru a exista în continuare. Da, din păcate la acest moment se pune problema rămânerii în piață, nu se mai discută despre profit sau despre dezvoltare, despre implementare de noi tehnologii și despre evoluție, ci doar de supraviețuirea afacerii. Într-o lume nebună, poate că există rațiune și poate că afacerile din gambling vor fi tratate cu atenția și respectul cuvenit, reamintind încă odată faptul că jocurile de noroc nu sunt o cenușăreasă ci fac parte din industria de divertisment.





Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.