Interzicerea publicității la jocuri de noroc în București – Între voința politică și principii de reglementare

În data de 17 septembrie 2025, pe site-ul Primăriei Municipiului București a fost publicat un proiect de hotărâre a Consiliului General al Municipiului București care ar restricționa, printre altele, și publicitatea stradală (OOH) pentru jocuri de noroc.

de Ana-Maria Baciu, Managing Partner si Andrei Cosma, Partner BACIU PARTNERS

Andrei Cosma, Partner BACIU PARTNERS

Ana-Maria Baciu – Managing Partner, BACIU PARTNERS

Conform proiectului, publicitatea stradală ar fi inițial restricționată, de la 1 ianuarie 2026, pe toate bunurile mobile și

imobile din domeniul public și privat al Municipiului București, ulterior (începând cu 1 septembrie 2026) ar fi restricționate afișajele publicitare de pe domeniul public și privat al Municipiului București, iar începând cu 1 ianuarie 2029 restricția s-ar aplica și în cadrul evenimentelor sportive desfășurate pe domeniul public și privat al aceluiași municipiu.

Nu ne propunem în acest articol să analizăm cum s-ar aplica aceste restricții (care sunt de altfel destul de neclare), însă credem că merită expuse câteva observații din perspectivă pur juridică/tehnică cu privire la legalitatea unor astfel de restricții stabilite printr-o hotărâre a unei autorități locale.

Ca principiu, orice reglementare trebuie să respecte ierarhia normelor juridice, respectiv o normă cu forță juridică superioară poate modifica o normă cu forță juridică inferioară, dar o normă cu forță juridică inferioară este obligatoriu să respecte una cu forță juridică superioară.

Acest principiu trebuie să își găsească aplicarea în fiecare situație în care se elaborează acte normative, fiind prevăzut expres în Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Mai exact, art. 4 din Legea nr. 24/2000 stabilește în termeni expliciți că ”actele normative se elaborează în funcţie de ierarhia lor, de categoria acestora şi de autoritatea publică competentă să le adopte. (…)” și că ”actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă”.

În acest context, se ridică întrebarea legitimă dacă Consiliul General al Municipiului București are competența de a adopta reguli de interzicere a publicității la jocuri de noroc prin intermediul unei hotărâri a Consiliului General.

Departe de a fi doar o chestiune de oportunitate locală, din punctul nostru de vedere, propunerea în discuție ridică critici esențiale de nelegalitate izvorâte din nerespectarea ierarhiei actelor normative descrise mai sus: Nu se poate deroga de la o lege, care reglementează restrictiv limitele publicității la jocurile de noroc, printr-un act administrativ având un conținut normativ cu forță juridică inferioară legii.

Astfel, o posibilă hotărâre de Consiliu Local/General prin care s-ar interzice sau limita în plus față de lege condițiile pentru publicitatea stradală la jocuri de noroc ar constitui un act administrativ cu caracter normativ, prin care s-ar realiza punerea în aplicare a legii. Articolul 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 definește actul administrativ ca fiind ”actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice”.

Un astfel de act administrativ cu caracter normativ poate fi emis numai în aplicarea legii și în limitele ei. Piramida normativă impune, în mod categoric, ca un act administrativ să fie conform unor dispoziții legale cu forță juridică superioară. Un act administrativ emis în aplicarea unei legi sau a altui act cu forță juridică superioară nu poate adăuga limitări la cele deja inserate în lege, decât dacă există în lege o asemenea marjă de manevră lăsată autorităților de aplicare a legii, de exemplu prin intermediul unor Norme Metodologice care ar putea reglementa aspecte de detaliu.

Interzicerea publicității la jocuri de noroc

În alte legi în care poate exista un interes public de a recunoaște autorităților locale o anumită marjă de manevră, pentru a adapta conținutul legii la nevoile comunității locale se prevede în mod expres o asemenea delegare legislativă: spre exemplu, Ordonanța nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață stabilește că structurile de vânzare pot fi deschise publicului, în conformitate cu solicitările administrației publice locale (articolul 8); astfel, autoritatea locală va avea delegare legislativă să stabilească un program potrivit comunității pe care o servește. În lipsa unei astfel de delegări explicite, autoritatea locală nu poate limita drepturile persoanelor fizice sau juridice într-o măsură mai mare decât prevede legea cu valoare juridică superioară.

În cazul industriei jocurilor de noroc, actul normativ de bază este reprezentat de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 77/2009 care are forța juridică a unei legi. Or, acest act normativ permite expres publicitatea la jocuri de noroc dacă se respectă anumite condiții, neexistând nicio prevedere în sensul în care această publicitate este completă interzisă pe teritoriul unor anumite localități sau conform căreia autoritățile locale pot decide aplicarea unor reguli mai stricte la nivelul comunităților pe care le administrează.

Așa fiind, în condițiile în care legislația specială în domeniul jocurilor de noroc permite în mod expres publicitatea acestor activități în anumite condiții, considerăm că un act normativ cu forță juridică inferioară (cum este o hotărâre a Consiliului General al Municipiului București) nu poate impune o restricție totală a publicității la nivelul unei localități.

Potrivit Codului Administrativ (Ordonanța de Urgență nr. 57/2019), articolul 129, care reglementează atribuţiile consiliului local ”consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale„. În cazul de față, regulile de publicitate pentru jocuri de noroc nu pot fi stabilite de autoritățile locale din moment ce competența de reglementare nu este conferită acestor autorități locale de către Ordonanța de Urgență nr. 77/2009.

Pentru toate aceste motive, considerăm că propunerea actuală de hotărâre a Consiliului General al Municipiului București prezintă potențiale vicii de nelegalitate care ar putea fi valorificate de părțile interesate.

BACIU PARTNERS