Integritatea Sportului în Prim-Plan: Angajamentul Convenției de la Macolin pentru Competiții Sportive Curate și Corecte
de Andrei Cosma, Partner, Jasmine Botiș, Associate BACIU PARTNERS
Fenomenul manipulării în competițiile sportive afectează integritatea acestora, iar creșterea exponențială a activităților ce ar putea fi considerate infracționale necesita o reacție fermă, potrivită unei provocări tot mai complexe.
Competițiile sportive sunt un magnet pentru atenția publicului larg, fiind privite la nivel de global ca unul dintre cele mai populare fenomene de divertisment care evoluează continuu în complexitate și nivelul de entuziasm pe care îl generează.
Istoria ne-a arătat în repetate rânduri că popularitatea oricărui fenomen cu o posibilă componentă pecuniară semnificativă atrage inevitabil și dorința de a specula și a profita de pe urma acestuia în mod ilicit, respectiv atrage criminalitate. Acest tip de comportament este astăzi exacerbat, sau susținut, de progresul tehnologic și expansiunea piețelor globale de pariuri online care au creat în ultimii ani numeroase oportunități ca evenimentele sportive să fie manipulate, transformându-le într-o nouă sursă potențială de profituri ilicite.
Manipularea competițiilor sportive a luat amploare la începutul anilor 2000, iar dovezile privind această tendință au fost consemnate și documentate de numeroase studii[1] și cercetări elaborate inclusiv de organizații internaționale de profil, federații sportive, operatori de pariuri sportive etc.
La nivel internațional, Consiliul Europei a adoptat în 2014 Convenția privind Manipularea Competițiilor Sportive, cunoscută drept „Convenția de la Macolin”, primul și deocamdată singurul instrument juridic internațional dedicat combaterii manipulării în sport. Convenția a fost deschisă pentru semnare în cadrul unei conferințe ministeriale desfășurate la Macolin, Elveția, în 18 septembrie 2014, și a fost semnată de state precum Germania, Belgia, Franța, Republica Moldova și Federația Rusă.
În cadrul Convenției de la Macolin, termenul de „manipulare a competițiilor sportive” este folosit pentru a descrie o acțiune intenționată de modificare a rezultatelor sau a cursului unei competiții pentru a obține un avantaj necuvenit. Obiectivul acestei convenții este clar: prevenirea, detectarea, sancționarea și descurajarea manipulării rezultatelor sportive și îmbunătățirea schimbului de informații și a cooperării internaționale între autoritățile publice, organizațiile sportive și operatorii de pariuri.
Măsuri concrete și strategii: de la monitorizare la combaterea fraudei
Convenția de la Macolin își propune să prevină, depisteze, sancționeze și descurajeze manipularea competițiilor sportive, sprijinind astfel integritatea sportului. Convenția susține îmbunătățirea cooperării la nivel național și internațional între autoritățile publice, organizațiile sportive și operatorii de pariuri sportive. Convenția invită guvernele să adopte măsuri, inclusiv legislative, în special privind:
- Implementarea unor platforme naționale de monitorizare – Fiecare stat semnatar al Convenției este obligat să creeze o platformă națională care să colecteze și să distribuie informații esențiale despre prevenirea și sancționarea manipulării în competițiile sportive. Aceste platforme sunt cruciale pentru coordonarea acțiunilor între autoritățile publice, organizațiile sportive și operatorii de pariuri, facilitând astfel o reacție rapidă și eficientă în cazurile suspecte de manipulare/trucare.
- Prevenirea conflictelor de interese – Convenția recomandă adoptarea unor măsuri clare care să prevină conflictele de interese în rândul operatorilor de pariuri și al organizațiilor sportive. Printre acestea se numără reguli stricte care interzic pariurile pe competițiile în care persoanele implicate dețin informații privilegiate sau au legături directe cu participanții, minimizând astfel riscul de manipulare și influență din interior.
- Combaterea fraudelor în pariurile sportive – Convenția încurajează autoritățile de reglementare a pariurilor/jocurilor de noroc să adopte măsuri stricte împotriva fraudelor, inclusiv prin limitarea ofertei de pariuri sportive și suspendarea acceptării de pariuri în cazurile în care există suspiciuni de trucare. Aceste măsuri permit intervenții rapide și ferme, protejând astfel competițiile de influențele externe dăunătoare.
- Combaterea pariurilor sportive care implică minori – Convenția solicită fiecărui stat să limiteze oferta de pariuri la competițiile în care sportivii au vârsta minimă de 18 ani, excluzând acele evenimente care sunt destinate în principal minorilor sau concepute special pentru aceștia. Această măsură vizează protecția tinerilor și limitarea expunerii acestora la practicile de pariere, un aspect important pentru combaterea fenomenului manipulării.
Unul dintre principalele avantaje ale acestei Convenţii este că promovează o abordare sistematică a riscurilor şi permite stabilirea de comun acord a standardelor şi principiilor care urmează să fie adoptate în scopul de a preveni, detecta şi sancţiona manipularea competiţiilor sportive. Pentru a atinge acest deziderat, Convenţia implică toate părţile interesate în lupta împotriva manipulării competiţiilor sportive, accentul cazând pe autorităţile publice, organizaţiile sportive şi operatorii de pariuri sportive.
România: protejarea sportului fără un scut legislativ robust
Deși Convenția de la Macolin reprezintă un pas important pentru protejarea sportului la nivel internațional, România nu a semnat încă acest instrument internațional și nu are o legislație specifică dedicată combaterii manipulării competițiilor sportive. În absența unui cadru legal dedicat, fenomenul manipulării sportive este gestionat prin reglementările generale existente, în principal, în domeniul pariurilor și jocurilor de noroc, precum și prin diversele regulamente interne ale unor organizații/federații sportive. Totuși, aceste instrumente se dovedesc de multe ori insuficiente în fața unui fenomen global atât de complex.
Țările semnatare ale Convenției și-au consolidat cadrul legal pentru a combate manipularea prin măsuri clare, inclusiv prin includerea în legislația penală a unor infracțiuni specifice. Spre exemplu, Republica Moldova a adoptat cadrul propus de Convenție, incluzând o infracțiune specifică de „pariuri aranjate” în codul penal. În esență, acesta interzice parierea pe un eveniment sportiv despre care persoana cunoaște că este trucat sau informarea altora despre existența unei înțelegeri privind trucarea, cu scopul de a-i determina să participe la pariu.
În România însă, legislația actuală nu include o infracțiune specifică pentru manipularea competițiilor sportive. Deși Codul Penal conține reglementări privind frauda, acestea se pot aplica doar generic și nu acoperă complet fenomenul manipulării sportive. Totodată, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) monitorizează activitățile de pariuri desfășurate de operatorii licențiați în România, însă nu există o procedură specifică care să reglementeze procedura de urmat în cazul meciurilor/competițiilor ”trucate”. În acest context, în practică apar situații în care există suspiciuni despre trucarea unui anumit eveniment, iar operatorii raportează respectivele suspiciuni, inclusiv către organele de cercetare penală). Investigațiile, însă, din cunoștințele noastre, durează o perioadă foarte lungă de timp sau rezultatul cercetărilor nu ajunge în spațiul public.
Care ar putea fi pașii următori?
Fără un cadru legislativ specific și dedicat, eforturile de combatere a acestui tip de infracționalitate se bazează adesea pe reglementări generale privind pariurile și jocurile de noroc – o abordare care poate fi prea puțin adaptată la riscurile actuale. Pe măsură ce țările implementează măsuri mai focalizate, eficiența cadrului general de prevenire și combatere a manipulării riscă să fie limitată într-un peisaj sportiv în continuă evoluție. Considerăm că autoritățile publice din România ar trebui să ia în considerare atât ratificarea de instrumente internaționale precum Convenția de la Macolin, cât și actualizarea/modificarea reglementărilor naționale.
[1] https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/23750472.2024.2420060#abstract