Industria nu a solicitat și beneficiat de sprijin financiar preferențial din partea Guvernului!

vineri, 24 iulie 2020

Organizatorii de jocuri de noroc nu au cerut facilități fiscale sau subvenții dedicate, ci suspendarea taxelor specifice pe perioada în care activitatea a fost întreruptă, o măsură care nu depășește strategia luată în considerare și pentru alte ramuri economice

Am asistat în ultima perioadă la o avalanșă de opinii potrivit cărora a fost total inoportună permiterea reluării activității de jocuri de noroc înaintea altor domenii de activitate ori că industria a beneficiat de favoruri din partea guvernanților. În comparație cu sălile de teatru ori cu bisericile, jocurile de noroc pornesc cu un dezavantaj de imagine și, din nefericire, în spațiul public s-a alimentat această falsă concurență între cele trei ramuri.

Aspectul cel mai important de luat în calcul în acestă dezbatere este acela că decizia Guvernului de a permite redeschiderea spațiilor care găzduiesc activități de jocuri de noroc a fost luată în urma unor ample analize ale autorităților și ale specialiștilor în sănătate, evaluări care au indicat faptul că reluarea acestei activități reprezintă un risc epidemiologic scăzut. Mai mult, regăsite într-o întărită postură de unitate în fața provocărilor pe care le-au traversat în această perioadă, asociațiile profesionale care reprezintă operatorii de jocuri de noroc tradiționale au purtat un dialog continuu cu Institutul Național pentru Sănătate Publică și au elaborat, încă dinaintea redeschiderii locațiilor de joc, un set de măsuri de protecție cu scopul de a proteja angajații și clienții și de a participa la prevenirea răspândirii virusului SARS Cov-2. Măsurile avizate de către specialiștii INSP au fost deja implementate în locațiile de joc și au în vedere, în cel mai responsabil mod cu putință, siguranța și sănătatea jucătorilor și a angajaților.  Adăugăm acestor argumente și faptul că și alte state europene au dispus deja redeschiderea spațiilor destinate jocurilor de noroc, enumerând aici țări precum Austria, Germania, Franța, Bulgaria, Letonia, Cipru sau Elveția.

Rezumând, printre măsurile sanitare la care ne referim se numără punerea la dispoziție a materialelor sanitare de protecție (măști, mănuși), reorganizarea spațiilor de joc în vederea respectării distanței impuse de autorități, dezinfectarea periodică de către angajați a obiectelor și spațiilor comune, permiterea accesului clienților doar cu măști de protecție și punerea la dispoziția lor a substațelor dezinfectante, montarea de separatoare între aparatele de joc și asigurarea ventilației corespunzătoare și aerisirea periodică a locațiilor.

Decizia Guvernului de a permite reluarea activităților de jocuri de noroc a înclinat balanța financiară a statului la +3,5 milioane de euro pe zi

Cea de-a doua componentă de luat în vedere în legătură cu necesitatea reluării activității de jocuri de noroc este dată de latura economică a acestui sector. Industria de jocuri de noroc din România este un important contributor la bugetul de stat. Vorbim despre un sector de activitate care asigură 45.000 de locuri de muncă și este un important plătitor de salarii, taxe și impozite, cu un total al taxelor directe și indirecte plătite anual la bugetul de stat în valoare de 600 milioane euro și un grad de colectare de peste 99%. Prin redeschiderea acestei ramuri de activitate, statul a trecut de la o cheltuială zilnică de 1,5 milioane euro (reprezentând plata aferentă șomajului tehnic al angajaților) la încasări zilnice de 2 milioane euro (directe și indirecte din taxe și impozite).

Sectorul jocurilor de noroc tradiționale a fost puternic afectat de această criză. Au fost aproape trei luni în care activitatea de jocuri de noroc a fost interzisă. Efectele negative ale perioadei de lockdown s-au resimțit în mai multe forme. Ne referim în special la cei 45.000 de angajați care au trebuit să fie protejați de către angajator și care au benefeciat de măsura șomajului tehnic oferită de Guvern. Sunt angajați specializați în timp, în care s-a investit și pe care firmele au avut tot interesul să îi protejeze. De asemenea, ne referim și la miile de locații pentru care s-au purtat negocieri pentru reducerea chiriilor, dar pentru care, în general, nu s-a sistat plata acestora. Vorbim despre furnizorii de servicii de utilități care au continuat să fie plătiți și în perioada în care activitatea a fost interzisă și mai vorbim despre infrastructura din locații care trebuia conservată și care a generat cheltuieli chiar și în această perioadă. Așadar, toate aceste cheltuieli au fost acoperite din resursele proprii ale companiilor, companii care au avut zero încasări începând din 17 Martie, când a fost instituită starea de urgență și până în 15 Iunie, la reluare”, subliniază Liviu Popovici, președinte Romanian Bookmakers.

Contrar a ceea ce s-a vehiculat în ultima perioadă în spațiul public, industria a solicitat doar un minim suport, nicidecum subvenții sau alte favoruri fiscale. A fost solicitată doar suspendarea obligațiilor de plată pe perioada în care și activitatea a fost suspendată, o măsură pe care o considerăm a fi normală. Solicitarea de a nu plăti taxe pe perioada suspendării și de a lăsa timp companiilor să-și revină se înscrie în măsuri similare celor avute în vedere și pentru alte ramuri economice.

„Solicitările organizațiilor profesionale nu au avut în ele nimic deosebit și partizan în condițiile pandemiei. Nu a fost vorba în niciun moment despre facilități fiscale sau subvenții, ci despre solicitări normale venite dinspre o industrie complet paralizată de măsurile adoptate de Guvern în vederea limitării răspândirii virusului Covid-19. Industria a susținut doar suspendarea unor taxe specifice pe aparatele de joc, pe perioada în care activitatea a fost întreruptă și achitarea lor cu o frecvență lunară în loc de trimestrială, ceea ce poate fi benefic pentru bugetul statului. Reluarea activității vine cu reluarea plății acestor taxe și a tuturor celorlalte taxe și impozite, a căror plată nu a fost întreruptă și care nu numai că nu sunt mici, dar se plătesc integral și la termenele legale. Nu trebuie uitat faptul că industria de gambling este una dintre cele mai reglementate și supravegheate activități economice în Romania și în Uniunea Europeană, iar efectele negative pe care le poate avea lipsa unor măsuri cu caracter temporar, dar care să corecteze dezechilibrele provocate de suspendarea activității pe perioada stării de urgență și alertă poate avea efecte negative în ceea ce privește colectarea taxelor la bugetul statului, creșterea șomajului și apariția unor activități similare desfășurate în paralel, dar în afara legii”, precizează Dan Schwartz, expert fiscal, managing partner RSM România.

Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *