Impactul psihologic al SARS-COV2 în industria jocurilor de noroc

duminică, 15 noiembrie 2020

Actualul context generat de pandemia de coronavirus are, dincolo de implicațiile economice, și un puternic impact psihologic asupra societății. Presiunea dată de această criză de sănătate este resimțită atât la nivel individual, cât și la nivel de business, în condițiile în care cuvântul de ordine în acest moment este incertitudinea. Impactul psihologic al pandemiei de SARS-CoV-2 pe piața din România este similar cu ceea ce se întâmplă la nivel internațional și se manifestă, indiferent de industrie sau sectorul de activitate, pe trei paliere: la nivelul sectorului de activitate, al clienților și la nivel de mediu de afaceri (macroeconomic).

Criza la nivel de sector

 

Industria jocurilor de noroc din România și nu numai, se numără printre domeniile cel mai puternic afectate de criza generată de pandemia de coronavirus, alături de HoReCa și industria turismului, cea a producției auto sau a retailului specializat (îmbrăcăminte, accesorii, etc).

 

Pandemia a dat cu cel puțin cinci ani înapoi industria jocurilor de noroc din România. Industria a consemnat, în perioada martie-mai 2020, unul dintre cele mai grave declinuri ale afacerilor de profil înregistrate în ultimii 30 de ani. Datele publicate de către Institutul Național de Statistică pe 13 august arată că declinul s-a făcut simțit în acest sector odată cu introducerea primelor restricții, respectiv de la momentul suspendării activităților de profil, ca parte a restricțiilor impuse în starea de urgență (18 martie 2020).

 

Prin comparație cu cifrele anului de referință 2015, la care se raportează datele comunicate de INS, afacerile din domeniul activităților recreative și a jocurilor de noroc au înregistrat o scădere de aproape 24% încă din martie 2020 (în serii brute, neajustate sezonier). Lunile următoare au consemnat prăbușirea aproape completă a întregului sector, cu cifre de afaceri de doar 3,2% din nivelul înregistrat în 2015 (în aprilie), respectiv 3% (în mai). În aprilie și mai, încasările au fost practic zero. În iunie, sectorul activităților recreative și al jocurilor de noroc a ajuns la o cifră de afaceri de doar 48,2% din nivelul înregistrat în 2015.

Dacă în primele cinci luni din 2019 afacerile din sector crescuseră cu circa 8% față de 2018, în primul semestru din acest an jocurile de noroc și celelalte activăți de tip recreațional înregistrează cifre de afaceri de circa 58% comparativ cu prima jumătate a lui 2019.

 

Așadar, presiunea psihologică la nivel de sector se reflectă atât în zona managerilor cât și în cea a angajaților. Astfel, managerii (C-level) nu mai au condițiile propice pentru a putea face predicții de business nici măcar pe termen scurt, pentru a ști direcția către care se îndreaptă afacerile și nivelul până la care să fie ajustate planurile de business. Iar aceasta se suprapune peste gradul și așa scăzut de predictibilitate a cadrului legislativ cu care mediul de business din România se confrunta cu mult înaintea izbucnirii pandemiei de coronavirus. În plus, presiunea pe managementul din industria jocurilor de noroc vine și din responsabilitatea față de cei aproximativ 45.000 de angajați direcți în acest domeniu precum și față de cele câteva mii de angajați care lucrează în domenii conexe sau care depind de cel al jocurilor de noroc. Iar această incertitudine se reflectă la nivel psihologic și în rândul angajaților care se tem din ce în ce mai mult de posibilitatea pierderii locurilor de muncă și de dificultatea de a-și găsi un alt job, fie și într-un alt domeniu. În aceste condiții, în opinia Dr. Psiholog Leliana Pârvulescu, doctor psiholog în cadrul Asociaţiei Joc Responsabil, „comunicarea internă devine crucială pentru a putea menține un echilibru psihologic în rândul angajaților din industrie care simt, mai mult ca oricând, nevoia de echilibru profesional și de apartenență la compania pentru care lucrează. De aceea, o politică de resurse umane clară, coerentă și în concordanță cu nevoile angajaților și ale business-ului din acest domeniu reprezintă un factor esențial pentru a trece cu bine peste această perioadă.”

 

Criza la nivelul clienților

 

Jocurile de noroc reprezintă o modalitate de petrecere a timpului liber în condiții de socializare pentru clienții care aleg acest mijloc de divertisment. Cu cât sunt mai mulți clienți care vin să se relaxeze și să socializeze într-o ambianță plăcută și sigură, jucând, eventual, pe orice mize consideră că le aduc ocazia de a se distra, cu atât business-ul din industria jocurilor de noroc este unul mai solid. „Restricțiile impuse de autorități pentru limitarea răspândirii pandemiei afectează clienții operatorilor având în vedere că aceștia nu își mai pot satisface dorința de a practica jocurile de noroc ca pe o formă de divertisment. În plus, practicarea în sală a jocurilor de noroc reprezintă și o formă de socializare. Or, în contextul impunerii distanțării sociale, aceștia resimt la nivel psihologic lipsa contactului social și a legăturilor interumane cu care erau obișnuiți până la începutul pandemiei. Pentru mulți practicanți ai jocurilor de noroc, pandemia poate fi un punct de cotitură și de analiză interioară și de ce nu, de o raportare corectă la practicarea jocurilor de noroc ca pe o formă de divertisment”, este de părere Leliana Pârvulescu. De altfel, potrivit studiului „Impactul carantinei COVID-19 asupra industriei de gambling din Australia”, realizat de Universitatea din Sydney, aproape trei din patru participanți au afirmat că au petrecut mai puțin timp practicând jocuri de noroc, iar majoritatea respondenților au afirmat că își vor reevalua atitudinea față de practicarea jocurilor de noroc, iar o proporție și mai mare de respondenți au spus că se așteaptă la o scădere a implicării lor în astfel de practici pe viitor. Nu în ultimul rând, pentru mulți jucători, migrarea spre practicarea online a jocurilor de noroc poate fi o sursă de scădere a presiunii generată de imposibilitatea de a le practica în sălile de joc.

Leliana Pârvulescu

„Studiile în psihologie comportamentală arată că un comportament poate fi schimbat dacă este repetat pentru 30 de zile. Schimbările noastre comportamentale durează din martie 2020, iar acest proces este departe de a fi încheiat, fie și dacă ne uităm la estimările specialiștilor care afirmă că actuala pandemie se va stinge în aproximativ doi ani de la debutul său. Cu toții am învățat mental să ne purtăm diferit, începând cu luna martie a acestui an, iar odată cu apariția acestor noi comportamente, economia mondială în general și industria jocurilor de noroc în particular, vor trece prin procese de adaptare și schimbare foarte profunde”,  susține Leliana Pârvulescu.

 

Concluzionând, specialiștii la nivel internațional afirmă că actuala pandemie de coronavirus este o oportunitate pentru toți actorii implicați – operatorii de jocuri de noroc, organisme de reglementare în domeniu, factori de decizie – să regândească modul de operare al industriei de profil, ținând cont de schimbarea profundă de comportament în rândul practicanților de jocuri de noroc. Scopul este de a oferi un mediu sănătos și sustenabil de derulare a afacerilor în această industrie.

Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *