By Insider
Here we are in present time. I got into my car and left for Ploiești. By courtesy of mayor Volosevici and city hall secretary, Oana Iacob, I got to talk to Viorel Tudor, who is general manager of CSM Ploiești (Municipal Sports Club), which administrates the Racetrack of Ploiești.
Present time
Since from beginning Mister Viorel Tudor seemed to us an open and talkative person, eager to five us as much information and support in our way to find out what happens to this vaulting symbol of Romania, but also of Ploiești city.
“The Racetrack is owned by the city hall and in October the trot races began once more, they take place on every Sunday and according to city hall’s regulations the race track will be in vacation only 1 month per year in winter. The horse owners have one or more horses with whom they enter the competition and they rent the racetrack stables. In one competition usually enter 5 or 6 horses depending on their age. Every Sunday, 5 races take place in this Sunday friendly gathering, says Mr. Tudor.
Colts, for example start competing when they reach 2 years of age and until then they are kept in stables. At the present, we count a number of 100 horses, but only 45 of them are entering race tracks.
Each horse has a value (a score) and depending on its qualification he gets to compete in a race track with other horses. Basically, a horse time obtained in a race track influents his participation to another race with other horses. Thus, the last race track in the program is of speed and here you can find the best horses, the sprinters.
The present race track has the following facilities: competition track, training track, stables and tribune (tribune, which currently is dismantled and ready for demolition). The actual competition track is 1 km long. Here take place the following race tracks, 1600 meters, 2100 meters, 2400 meters and so on.
Every owner employs as many people as he wants to take care of the horses and to administrate stables, and the Ploiești city hall is the only one authorized to license every driver. What does that mean? The city hall tests all the drivers and decides which driver can participate in the respective competition year or not. This is due to the void created by the disappearance of other competent authorities. Each owner employs the trainer he chooses, and usually trainers are very experienced (some are here for 30 years), they are known and recognized. The city hall basically provides the substructure (the tracks, the stables etc) and the owners pay rent for each box and pay the trainers and the hostlers. Plus, the city hall of Ploiești is also the organizer of the event, under aegis of which reunion races also take place. Also, the Local Council issued a Trot Racing Regulation for the organization of all trot races. There is also a committee of verified and authorized arbitrators. The city hall pays is the one that is responsible to pay all the prizes at this moment, but the sums are very small. For example, the sums for the 1st place are between 100 and 720 lei.
“We are presently negotiating with the Lottery to bring it in with us as it use to be, but for this we need more horses. At this moment there is no national federation to administrate this field” says Tudor Viorel.
“Now we are trying to homologate the Racetrack internationally. In other words, if we have a winner horse and we want to enter with it in international competitions we need to follow certain steps. But the City Hall of Ploiești cannot participate to the competitions, and therefore we are in need of a representing body, and we try to help the owners organize to this end. All horses in our Racetrack have a proven origin, they come from stud farms and have chips” said CSM manager.
The races can be watched from the margins of the track. Every Sunday we have from tens to hundreds of spectators. The Racetrack has 20 hectares of land. Its modernization project includes new stables, new facilities, two tracks – one for trot and one for gallop.
For now betting is not possible, but after the modernization we will consider this type of collaborations, which will bring money for the Racetrack. We even intend to find online betting methods when the Romanian legislation will allow it. Also in the future, we will promote our races better, but this greatly depends on the number of horses entering the race, in order to make the race more exciting. I understand that for now every race is registered from arbitrary reasons and from time to time a local television broadcasts some reunion.
We believe that the rehabilitation of the Racetrack Ploiesti can turn it into a touristic attraction again. A lot of people from vicinity of the city, especially from Bucharest, would bring their families, children to a leisure centre if it is reinstalled. The project designers estimate that within 4 month the Racetrack can be reintegrated into the national touristic and racing circuit by building a new track and part of the stables to start racing first, and after the project will be finalized. The works for the new project are estimated to begin before 2013.
The races begin at 9-9:30 and end around mid day. The start is now signaled with the flag, but we are trying to endow the racetrack with an autostart. We are testing this method for some time now and when it all will be ready we will implement a phototube system which also controls the photo-finish.
“In conclusion, we are trying to set things right. The Racetrack means owners, many valuable horses, money, spectators and maybe later televiewers” concludes the administrator of the Racetrack.
Racetrack – the Tribune
We went to the Racetrack accompanied by Mister Tudor. Once we got there a sadness and indignation sensation sort of came over me in the same time. How was it possible to let a place like this go to hell by indifference and derision? This place is in almost an absolute desolation. The tribunes are closed and as I mentioned before, they are prepared for demolition. Everything but the race track, looks like is hanging on a thread. The stables also are not in a good “shape”, luckily the hostlers do some “patching” from now and then. On top of all that we had also a rough winter
Racetrack – the Horses
The horses are gorgeous and it is impossible not to love them. They are well taken care of and the people who do that are very passionate about it. Conditions are tough but one can’t help it. We look forward to the elections…
Racetrack – the People
The people are great. They cannot leave without their horses, without their man-horse intimacy time. At the stables, we met Slate Cristian, a man that lives this story for almost 30 years. He is a trainer and a champion, his last winning horse was Bizar
The trainer
“We do not have much hope left, but our passion is great. We leave here since childhood…It is hard to leave a life times work you love. It is important to rehabilitate the racetrack and in this way more owners and more horses will join us, and so forth. If the city hall does not act soon, all this will go to rack and ruin. For 10 years things around here “are taken care off”… There was a scandal with the city hall and the Italians, they too left…Now we have 5-6 races and 30 spectators, these people come for years they are very passionate. Last year I was champion with the horse named Bizar – our best horse, and two years ago I was best driver with our best mare named Voiajora. I won two Mediterranean Championships in Rome, I also travelled to Hungary, but I came back here. If somebody will not come to see us, to do something with us, we will fall apart soon…” concludes with great sorrow Slate.
The owner
Here we also met the owner of two horses, Mr. Bolcică. He has little hope left…
“We do everything with passion. No money come from it, this is all expense…Everyone has a passion. People smoke or drink. I do not smoke nor drink, I rather do something that brings me satisfaction and comfort of the soul. I have had it with the atmosphere here… For years we hear promises saying that something will be done…I know people who would come to watch the races, but to come here to this atrocity? I have many friends who said they would like to buy a horse and to come here to race, but nobody comes in this conditions. The Racetrack must be decent. Only a full would come here. I for one am simply passionate about horses. I have a 5 years old mare and an 11 years old horse. If there would be more horses would also be a greater competition, but without horses there are no spectators, not to speak about conditions.” Mr. Bolcică finished the story.
The present is sad, the future uncertain. There were promises before, I hope this time they will be kept and I get to write about them. I hope to be able to write about the future of the Racetrack Ploiești in our next issue.By Insider
Iată-ne ajunși la momentul prezent. Am urcat în mașină și am plecat la Ploiești. Prin bunăvoința primarului Volosevici și a secretarului primăriei, Oana Iacob, am ajuns să stăm de vorbă cu Viorel Tudor, director general adjunct la CSM Ploiești (Clubul Sportiv Municipal), club sub administrarea căruia se află Hipodromul din Ploiești.
Prezentul
Domnul Viorel Tudor ni s-a părut din prima un tip deschis și volubil, dornic să ne ofere cât mai multe informații și să ne ofere sprijinul în demersul nostru de a afla ce se întâmplă cu acest simbol al hipismului din România, dar și al orașului Ploiești.
“Hipodromul este al Primăriei, iar din octombrie 2010 s-au reluat cursele de trap, în fiecare duminică, iar conform regulamentului aprobat de Primărie se face o pauză competițională doar 1 lună pe an, și anume iarna. Proprietarii de cai închiriază grajdurile și au unul sau mai mulți cai în proprietate cu care se prezintă la curse. În cadrul curselor există 5-6 cai înscriși în funcție de vârstă. În total la fiecare reuniune duminicală de trap sunt 5 curse” ne spune domnul Tudor.
Mânjii, de exemplu, încep să participe la competiții începând de la doi ani, până atunci sunt ținuți în grajd. În momentul acesta sunt în total în jur de 100 de cai, iar la curse participă cam 45 dintre aceștia.
Fiecare cal are o valoare (un punctaj) și în funcție de calificarea pe care o are ajunge împreună cu alți cai să participe într-o cursă. Practic timpul obținut de către cal influențează participarea sa într-o cursă cu alți cai sau nu. Astfel, ultima cursă este cea de viteză, unde sunt cei mai buni cai, sprinterii.
Hipodromul actual are următoarele dependințe: pista de concurs, pista de antrenament, grajdurile și tribuna (care în acest moment este dezafectată și pregătită pentru demolare). Pista de concurs actuală are 1 km. Startul se dă pentru curse de 1600 de metrii, 2100 de metrii, 2400 de metrii, samd.
Fiecare proprietar își angajează câți oameni dorește pentru îngrijirea cailor și administrarea grajdurilor, în schimb primăria Ploiești licențiază fiecare driver. Ce înseamnă asta? Primăria dă un test driverilor și în urma acestuia stabilește care driver ia startul și care nu în anul competițional respectiv. Aceste lucruri se datorează vidului care s-a creat prin dispariția altor autorități competente care să facă acest lucru. Fiecare antrenor își angajează antrenorul pe care și-l dorește, de obicei antrenorii au vechime (unii sunt aici de 30 de ani), sunt cunoscuți și recunoscuți. Practic Primăria pune la dispoziție infrastructura (pistele, grajdurile, etc), iar proprietarii plătesc o chirie pe fiecare boxă și își achită obligațiile față de antrenori și îngrijitori. În plus, Primăria Ploiești este și organizatorul evenimentului, sub egida sa desfășurându-se evenimentele din reuniune. De asemenea, Consiliul Local a emis un Regulament al Curselor de Trap după care se organizează toate aceste curse. Apoi, există o comisie de arbitrii care sunt atestați, verificați. Primăria suportă de la bugetul de stat, în acest moment, premierea, însă sumele sunt foarte mici. De exemplu, pentru locul 1 sumele cu care se premiază se încadrează între 100 și 720 de lei.
“Suntem în tratative cu Loteria, ca să o aducem alături de noi cum a fost o dată, dar trebuie să avem un număr mai mare de cai. În momentul de față nu există o federație națională care să se ocupe de acest domeniu” spune Tudor Viorel.
“Căutăm ca în acest moment să omologăm Hipodromul la nivel internațional. Cu alte cuvinte, dacă avem un cal câștigător cu care dorim să mergem la competiții internaționale, trebuie să parcurgem niște pași. Însă Primăria orașului Ploiești nu poate participa la un concurs, și atunci ne trebuie o entitate reprezentativă, iar noi încercăm pe proprietari să-i ajutăm să se organizeze. Toți caii aflați la noi au o proveniență dovedită, din herghelii, sunt înregistrați, au cipuri” continuă directorul CSM-ului.
Cursele se pot urmării din preajma pistei. Vin de la câteva zeci la câteva sute în fiecare duminică. 20 de hectare este spațiul destinat Hipodromului. Proiectul de modernizare a acestuia va include noi grajduri, noi dependințe, două piste – una de trap și alta de galop.
Deocamdată nu se poate paria, dar după modernizare sunt luate în considerare astfel de colaborări, astfel încât să aducă bani Hipodromului. Se intenționează chiar să se găsească forme de pariere online atunci când legislația românească o va permite. Se intenționează și o mai bună mediatizare pe viitor a curselor, dar asta ține foarte mult de numărul cailor prezenți în cursă, astfel încât cursa să fie cât mai atractivă. Deocamdată am înțeles că fiecare cursă se înregistrează din motive de arbitraj și din când în când o televiziune locală mai transmite câte o reuniune.
Credem că reabilitarea Hipodromului ploieștean poate conduce la readucerea acestuia într-un circuit turistic de oraș. Foarte mulți oameni din împrejurimi și în special din București și-ar aduce familiile, copiii, într-un centru de agrement, dacă acesta ar fi refăcut. Proiectanții estimează că în 4 luni de zile ar repune Hipodromul în circuitul hipic și turistic național, realizând în primul rând noua pistă și o parte din grajduri, asta pentru a da drumul la curse, urmând ca apoi să se definitiveze proiectul. La proiectul cel nou se estimează că se vor demara lucrările până în 2013.
Cursele încep pe la 9-9:30 și se termină în jurul prânzului. Startul se dă acum, în principal, cu steagul, dar se încearcă dotarea instituției cu autostart. Se testează această modalitate de un timp, urmând ca atunci când totul va fi pregătit să se implementeze acest sistem bazat pe fotocelulă, care să controleze și fotofinișul.
“În concluzie, încercăm să punem lucrurile la punct. Hipodromul înseamnă proprietari, mulți cai de valoare, înseamnă bani, spectatori și poate mai târziu, telespectatori” conchide administratorul Hipodromului.
Hipodromul – Tribuna
Am plecat către Hipodrom însoțiți de domnul Tudor. Odată ajunși acolo parcă m-a lovit un sentiment de tristețe, dar și de revoltă, în același timp. Cum poți să lași acest loc să se ducă naibii, prin nepăsare și bătaie de joc. A ajuns într-o paragină aproape dusă la extrem. Tribunele sunt închise și cum aminteam mai sus, se pregătesc de demolare. Totul, cu excepția pistei, arată de parcă ar atârna de un fir de ață să se dărâme. Grajdurile nu sunt nici ele într-o “formă” prea bună; noroc de îngrijitorii de acolo care le mai “peticesc”. Colac peste pupăză, a fost și o iarnă grea…
Hipodromul – Caii
Caii sunt superbi și nu poți să nu-i îndrăgești. Sunt îngrijiți, iar oamenii de lângă ei fac asta cu pasiune. Condițiile sunt grele, dar n-ai ce să-i faci. Se așteaptă alegerile…
Hipodromul – Oamenii
Oamenii sunt extraordinari. Nu pot trăi fără caii lor, fără momentele lor de intimitate om-cal. La grajduri ne-am întâlnit cu un om care trăiește această poveste de aproape 30 de ani, pe numele său Slate Cristian. Este antrenor și campion, ultima oară cu calul Bizar.
Antrenorul
“Nu prea mai avem tragere de inimă, dar pasiunea este prea mare. Ce să facem dacă de mici copii suntem pe aici…E greu să abandonezi o muncă pe care o faci de-o viață și pe care o faci cu drag. Important este să facă Hipodromul ca lumea și astfel să vină alături de noi alți proprietari, alți cai și așa mai departe. Dacă, în scurt timp, Primăria nu face ceva, aici se alege praful, proprietarii care mai sunt se satură și pleacă și o să rămână ruină. “Se rezolvă” lucrurile de 10 ani pe aici… A fost scandal între Primărie și italieni, au plecat și ăia… Acum sunt 5-6 curse, și vin 30 de oameni care vin de mulți ani, sunt pasionați. Anul trecut am fost campion cu calul Bizar – cel mai bun cal aflat aici și acum doi ani am fost cel mai bun driver alături de cea mai bună iapă de aici, Voiajora. Am câștigat 2 campionate mediteraneene la Roma, am fost și pe la unguri, dar tot aici m-am întors. Să vină cineva să ne vadă, să facă ceva cu noi, că se alege praful de noi, cât de curând…” concluzionează amărât nea Slate.
Proprietarul
Tot aici ne-am văzut și cu dl. Bolcică, proprietar a doi cai. Nu mai are multe speranțe…
“Noi facem totul din pasiune. Bani nu se câștigă, e numai cheltuială…Fiecare are o pasiune. Unul fumează, altul bea. Eu de fumat nu fumez, de băut nu beau, prefer să fac ceva care să-mi aducă și mie o satisfacție, o alinare a sufletului. M-am săturat de atmosfera asta de aici…Se promite de atâția ani că se va face ceva…Cunosc oameni care ar veni să vadă cursele, dar să vină în mizeria asta de aici? Am mulți prieteni care mi-au zis că și-ar lua și ei un cal, să vină aici, să fie competiție, dar așa cum e aici nu vine nimeni. Trebuie să fie ceva ca lumea. Numai un nebun poate să vină aici. Eu unul sunt pur și simplu pasionat de cai. Am o iapă de 5 ani și un armăsar de 11 ani. Dacă ar fi mai mulți cai, ar fi o anumită competivitate, dar nefiind cai cum să aducem spectatori în condițiile astea” ne termină povestea sa domnul Bolcică.
Prezentul e trist, iar viitorul incert. Promisiuni au mai fost, sper ca astea să se împlinească și să scriu despre ele. Sper ca în ediția ce urmează, să vă vorbesc de viitorul Hipodromului de la Ploiești.
