GDPR – reglementarea care impactează orice industrie

După îndelungate discuţii Regulamentul European privind protecţia datelor cu caracter personal a fost adoptat de Parlamentul European pe 14 aprilie 2016 şi a intrat în vigoare pe 25 mai 2016 (“GDPR”). Cu toate acestea, data de referinţă, cea care dă bătaie de cap oricărei industrii şi oricărei societăţi care prelucrează date cu caracter personal este 25 mai 2018, mai puţin de 3 săptămâni de acum încolo, dată la care acest regulament devine aplicabil.

Dar ce înseamnă date cu caracter personal, respectiv prelucrarea de date cu caracter personal şi de ce ne preocupă începând cu 25 mai 2018 mai mult decât astăzi?

Datele cu caracter personal înseamnă orice infor­maţii privind o persoană fizică identificată sau iden­tificabilă (“persoana vizată”), o persoană identi­fi­cabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un iden­tificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identităţii sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, cultural sau sociale.

Prelucrarea datelor cu caracter personal înseamnă orice operaţiune sau set de operaţiuni efectuate asupra datelor cu caracter personal sau asupra seturilor de date cu caracter personal, cu sau fără utilizarea de mijloace automatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, divulgarea prin transmitere, diseminarea sau punerea la dispoziţie în orice alt mod, alinierea sau combinarea, restricţionarea, ştergerea sau distrugerea.

Domeniul era reglementat anterior în baza Directivei privind Protecţia Datelor din 1995, implementată în legislaţia românească prin legea 677/2001. Diferit faţă de vechea directivă europeană, GDPR este mult mai voluminos, cu 99 articole faţă de 34 câte avea directiva, pe lângă cele 173 de considerente din preambul şi, dată fiind natura sa juridică – regulament european – nu mai trebuie implementat prin legislaţia naţională precum instrumentul vechi – directiva – având efect direct pe teritoriul fiecărui stat membru UE.

GDPR

GDPR

Scopul GDPR a fost să modernizeze şi armonizeze protecţia datelor pe tot teritoriul UE. Cu toate acestea rămâne problematic în ce măsură acest scop a fost atins, având în vedere că rămân aproape 50 de puncte deschise, în care statele membre sunt lăsate să detalieze, completeze, dacă nu chiar să amendeze (într-o oarecare măsură) prevederile GDPR.  Este astfel un lucru asumat că aplicarea acestui regim juridic va continua să difere de la un stat membru la celălalt. În acest sens, proiectul de lege privind măsurile de punere în aplicare a GDPR se află în prezent la Camera Deputaţilor în vederea avizării de către comisiile parlamentare. Din informaţiile publicate pe pagina Camerei Deputaţilor, rezulta că, până la acest moment, nu au fost încă finalizate dezbaterile în cadrul comisiilor parlamentare. Data la care s-ar împlini termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final ar fi 26 iunie 2018. Cu toate că, potrivit GDPR, statele membre au obligaţia de a notifica Comisiei Europene normele adoptate în vederea aplicării Regulamentului nr. 679/2016 până la 25 mai 2018, este posibil ca proiectul de lege să nu fie aprobat şi publicat până la acea dată.

GDPR menţine principiile generale prevăzute în directiva din 1995, dar totodată cuprinde o multitudine de amendamente substanţiale care duc la necesitatea unei reevaluări complexe a tuturor activităţilor ce implică utilizarea datelor cu caracter personal. În cele ce urmează nu ţinem să facem o trecere în revistă a tuturor acestor modificări, dat fiind volumul acestui regulament probabil am ocupa întreaga ediţie curentă a revistei, dar încercăm să le menţionăm pe cele pe care le-am considerat a avea un impact major.

Astfel, cea mai importantă dintre toate celelalte este ridicarea substanţială a nivelului sancţiunilor. Substanţial este un cuvânt mult prea blând, în condiţiile în care în baza legii 677/2001 amenda contravenţională se ridica la maxim 50.000 RON, în baza GDPR autorităţile de supraveghere pot aplica amenzi care să ajungă până la 4% din cifra de afaceri mondială totală corespunzătoare exerciţiului financiar anterior (ceea ce în cazul unor societăţi care operează pe mai multe pieţe devine şi mai împovărător) sau până la 20 milioane de EUR, luându-se în calcul valoarea cea mai mare.

Aplicarea GDPR a fost extinsă în afara UE, aceasta fiind una din schimbările juridice fundamentale. Astfel, dacă aplicarea vechii directive a fost legată în general de jurisdicţia de reşedinţă a operatorului în (pentru nuanţe, vezi jurisprudenţa CJUE în speţa Google Spania – vs. AEPD şi Mario Costeja Gonzales ECJ C-131/12), noul GDPR specifică în mod clar că se aplică tuturor operatorilor de date ce oferă bunuri sau servicii către persoane individuale dintr-unul sau mai multe state membre UE, indiferent de locul de reşedinţă al operatorilor sau împuter­niciţilor privind prelucrarea datelor, fie ei stabiliţi şi în afara UE.

Dacă în baza directivei din 1995 răspunderea pentru prelucrarea datelor revenea exclusiv operatorilor de date, în baza GDPR, în funcţie de modalitatea de operarea a datelor, respectiv cine are cu adevărat controlul asupra manipulării lor, răspunderea poate incumba şi persoanei împuternicite cu prelucrarea de date, riscul fiind astfel împărţit.

În baza GDPR a apărut obligaţia de a numi un Responsabil cu Protecţia Datelor (aşa-numitul Data Protection Officer sau DPO). Acesta va avea rolul, în particular, de a informa şi sfătui angajaţii operatorului sau persoanei împuternicite cu prelucrarea de date cu caracter personal pentru care lucrează, de obligaţiile lor în acest domeniu şi totodată va monitoriza respectarea pre­vederilor GDPR şi a legislaţiei naţionale în domeniu.

În ceea ce priveşte securitatea da­telor, în baza directivei din 1995 exista deja obligaţia să fie imple­mentate măsuri tehnice şi organi­za­ţionale pentru a asigura un nivel de securitate adecvat, GDPR vine acum şi stabileşte obligaţia de a demonstra confor­marea cu cerinţele de securi­tate şi face astfel referire la Coduri interne de conduită şi certificare. Iar cerinţele de securitate se extind, pentru a include şi disponi­bilitatea datelor, faţă de prezent când se vorbea numai de confidenţialitatea datelor.

GDPR stabileşte obligaţia de a notifica autoritatea de supraveghere, în Ro­mâ­nia autoritatea cu nume lung – respectiv Auto­ritatea Naţională pen­tru Supravegherea şi Protecţia Da­telor cu Caracter Personal (“ANSPDCP”) în cazul încălcării secu­rităţii datelor cu caracter personal, nu mai târziu de 72 de ore de la data la care operatorul a luat cunoştinţă de aceasta. În cazul în care notificarea nu a putut fi făcută în maxim 72 de ore, aceasta trebuie însoţită de explicaţii motivate privind întârzierea. Mai mult, trebuie infor­mate imediat persoanele afectate dacă incidentul poate antrena riscuri semnificative pentru ele.

Nu în ultimul rând, drepturile noi recunoscute persoanelor vizate de GDPR, cum ar fi dreptul la porta­bilitatea datelor şi dreptul de a cere restricţionarea prelucrării pot avea un impact semnificativ în plan opera­ţional, sistemele operatorilor trebuind reconfigurate pentru a permite con­for­marea cu aceste drepturi.

În trecut, legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal a fost nepopulară pentru mulţi operatori de jocuri de noroc şi pentru partenerii lor contractuali şi nu a fost neapărat luată în considerare în mod explicit sau extensiv. În viitor însă, mai ales în domeniul online, minimizarea rele­vanţei conformării în acest domeniu se poate dovedi a fi foarte scumpă. Cele de mai sus se vor a fi doar sclipiri ale unei legislaţii care reprezintă un adevărat punct de cotitură şi totuşi suficiente pentru a arăta că este crucial ca operatorii de jocuri de noroc să îşi revizuiască şi adapteze sistemele noului regim juridic de urgenţă.

Faceţi jocurile!

Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *