NU ne mai închideți! NU noi răspândim virusul!

ESTE ROMÂNIA PREGĂTITĂ PENTRU EVALUAREA SISTEMULUI DE CSB/FT?

joi, 22 iulie 2021
de Daniel Staicu, ofițer de poliție, expert în investigarea criminalității economice și financiare, expert AML/CFT, fost șef al FIU România

de Daniel Staicu, ofițer de poliție, expert în investigarea criminalității economice și financiare, expert AML/CFT, fost șef al FIU România

Mă pregăteam, săptămâna trecută, să exprim în scris o scurtă opinie despre noutățile din  peisajul european/internațional în legătură cu lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului (doar era ”săptămâna FATF”, nu?).

Un fake-news venit precum un avertisment pentru România

Aveam în vedere ceva despre previzionatul organism de supraveghere AML la nivel european, organizarea EBA pentru a face față noilor provocări în CSB/FT etc., când, din senin, miercuri a explodat o știre: România va fi adăugată pe lista jurisdicțiilor care se vor ”bucura” de o monitorizare accentuată din partea gardianului standardelor CSB/FT, adică Grupul Internațional de Acțiune Financiară GAFI-FATF.

De fapt, știrea care a provocat unda de șoc în lumea financiară a fost aceea că Malta, alături de un alt stat european, România, vor fi adăugate pe așa numita ”listă gri” a GAFI-FATF. Malta este recunoscută pentru costurile relativ mici percepute pentru înființarea și funcționarea unei companii, utilizarea extinsă a tehnologiilor digitale, un regim fiscal foarte benefic atât pentru fondurile de investiții, cât și pentru furnizorii de servicii. Toți acești factori, și nu numai, au făcut ca mica insulă mediteraneeană (cel mai mic stat din Uniunea Europeană) să se impună pe piețele internaționale ca un veritabil hub financiar.

Adăugarea pe ”lista gri” nu implică nicio altă acțiune juridică din partea comunității internaționale. La sfârșitul Plenarei GAFI-FATF, chiar președintele în exercițiu al Grupului, dr. Marcus Pleyer, a menționat că cele patru state adăugate pe lista jurisdicțiilor care vor fi monitorizate accentuat – Haiti, Filipine, Sudanul de Sud și Malta – nu vor fi supuse niciunei alte sancțiuni juridice. Este recunoscut faptul că fiecare dintre statele adăugate sau existente pe ”lista gri” au deficiențe, considerate strategice de către experți, în ceea ce privește sistemul de luptă împotriva spălării banilor/finanțării terorismului, însă toate aceste state cooperează îndeaproape cu GAFI-FATF sau cu unul dintre organismele regionale de tip FATF – Moneyval pentru Europa și și-au luat un angajament la un înalt nivel politic pentru a aborda și rezolva aceste probleme.

Aceasta este, de fapt, diferența majoră (dorința de cooperare și angajamentul politic) între ”lista gri” și lista jurisdicțiilor necooperante, care între timp s-a transformat în lista jurisdicțiilor pentru care s-a solicitat un ”apel la acțiune”, sau ”lista neagră – blacklist”, așa cum apare pe scurt în media, și care, în prezent,  cuprinde numai două state: Republica Populară Democrată Coreeană și Iran.

Riscul Maltei de a trece pe ”lista neagră” este, din punctul meu de vedere, inexistent. Malta a implementat de la data adoptării Raportului de Evaluare din 2019, o serie de măsuri care au permis ca, în cadrul primului Raport de Urmare din aprilie 2021, toate rating-urile să fie ridicate la un nivel de cel puțin ”largely complaint” și ”complaint”. În traducere liberă însemnă că a luat notă de trecere la implementarea, din punct de vedere tehnic, a tuturor Recomandărilor (cele 40 ale GAFI-FATF). De menționat mai este și faptul că Malta a fost unul dintre pionerii în materie de implementare a Recomandării 15, revizuite, referitoare la cryptoassets.

De asemenea, chiar în ziua în care a apărut în media – 23 iunie, pe surse bineînțeles, știrea că Malta va fi adăugată pe ”lista gri”, prim-ministrul Maltei, Robert Abela, și ministrul de finanțe, Clyde Caruana, au ținut o conferință de presă, reafirmând angajamentul ferm de a continua reformele în domeniul CSB/FT, de a aborda direct problemele criminalității financiare și de a lucra îndeaproape cu experții GAFI-FATF și Moneyval pentru scoaterea țării de pe lista jurisdicțiilor care necesită monitorizare accentuată.

Consecințele pentru România a postării pe lista gri a Maltei

Bineînțeles că, oficial, știrea a fost confirmată de președintele GAFI-FATF, vineri 25 iunie, cu ocazia conferinței de presă de la finalul Plenarei. Cu această ocazie se marchează o premieră: primul stat al Uniunii Europene adăugat pe ”lista gri” a FATF. De asemenea, deși nu este o premieră, se mai adaugă un caz pe lista punctelor de vedere diferite ale Moneyval versus GAFI-FATF. Fiind întrebat cu privire la impactul economic, dr. Marcus Pleyer, a făcut referire la un studiu al Fondului Monetar Internațional ”The Impact of Gray-Listing on Capital Flows: An Analysis Using Machine Learning”, autori Mizuho Kida și Simon Paetzold, care a analizat, din punct de vedere statistic, impactul economic asupra unui stat aflat sub monitorizarea accentuată a GAFI-FATF. Conform studiului, în cazul statelor aflate pe lista gri, statistic, s-a observat o scădere a Produsului Intern Brut cu aproximativ 7,5% și o scădere a investițiilor străine cu aproximativ 3%.

Dar, prin prisma legăturilor pe care le are România cu Malta, care vor fi consecințele? Malta nu este numai hub-ul financiar de care am vorbit mai sus, este si centrul iGaming-ului din Europa, fiind primul stat european care a reglementat jocurile de noroc online. În prezent, datorită regimului fiscal atractiv, cotelor avantajoase ale impozitului pe profit, cotelor fixe de impozitare, regulamentelor clar stabilite, precum și a tehnologiei informației și securității bine puse la punct, Malta găzduiește de un număr record de companii care activează în domeniul jocurilor de noroc online, facilitățile sale atrăgând unii dintre cei mai mari operatori din lume, iar acest lucru se reflectă pe deplin în veniturile la bugetul național. Conform site-ului ONJN, dintre cei 27 de operatori cu licența clasa I care activează în România, un impresionant număr de 21 (aproape 80%) au sediul în Malta.

Cel mai sigur, instituțiile financiare române, bănci, dar și orice altă entitate care intră sub umbrela obligațiilor instituite de Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, vor aplica măsurile suplimentare de cunoaștere a clientelei, vor efectua verificări suplimentare cu privire la deschiderea relațiilor de afaceri cu partenerii din Malta și, nu în ultimul rând, vor privi cu o mai mare suspiciune toate transferurile de fonduri din/spre Malta.

 

Citeste si: Președinte RENAR, Prof. univ. dr. ing. Dr. h.c. Fănel Iacobescu: ”Este în curs de finalizare schema de evaluare a conformității specifică jocurilor de noroc”

România nu este pe lista gri! Dar totuși…

Revenind la România, vestea bună a fost că nu s-a regăsit printre cele patru state adăugate pe lista jurisdicțiilor sub monitorizare accentuată. De unde a apărut, totuși, această știre? ”Malta alături de România, adăugate pe lista gri a FATF”. De ce România? De ce nu oricare alt stat din Uniunea Eurpeană? După o căutare rapidă pe internet (chiar miercuri, imediat după ora 15.30), am constatat că știrea a apărut exclusiv în publicațiile online din Malta, citând ”surse oficiale” din interiorul plenarei, ulterior fiind preluată și de alte site-uri de profil. Cum lucrările plenarei se desfășoară în condiții de confidențialitate maximă pentru a asigura independența opiniilor și a luărilor de poziție, este foarte puțin probabil să aflăm dacă s-a pus problema listării României. Să fi fost numai dorința jurnaliștilor maltezi de a nu fi singuri în această ipostază și premieră nefericită așa cum am mai arătat? Greu de spus…

Am urmărit cu atenție și conferința de presă de la sfârșitul Plenarei: niciun cuvânt despre România. Am ascultat întrebările jurnaliștilor, marea majoritate fiind împărțită între presa pakistaneză și presa malteză: unii fiind interesați de rămânerea Pakistanului pe lista gri, ceilalți fiind interesați de listarea Maltei și de eventualele consecințe. De asemenea, despre România, niciun cuvânt.

Era, totuși, România în poziția de a fi ”greylisted”?

Sunt de făcut câteva precizări aici: ultimul Raport de Evaluare CSB/FT al României, pe Runda a 4a, ca urmare a unei vizite on-site, a fost adoptat la cea de-a 44a Plenară a Moneyval din 4 aprilie 2014, deci acum peste 7 ani. De atunci, țara noastră a implementat o serie de măsuri și acte normative, unele mai timide, altele mai curajoase, care să permită luarea unor ”note de trecere a clasei” (a se vedea mai sus) și intrarea în Runda a 5a de Evaluare. Măsurile legislative mai recente au vizat atât transpunerea în legislația națională a ultimelor două directive europene pentru prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului, dar și transpunerea recomandărilor făcute de experții Moneyval prin Raportul din 2014.

Eșecul de a lua măsurile necesare reclasificării rating-urilor la care România rămăsese codașă și din cauza cărora nu putea accede în Runda a 5a de Evaluare în termenul impus de proceduri, respectiv în maximum patru ani de la Raportul de Evaluare (2014), a făcut ca, în cadrul celei de-a 56a Plenare a Moneyval, România să intre în Procedura de Îmbunătațire a Conformității.

Din acest moment, la fiecare Plenară, România a ratat șansa de a ieși din Runda a 4a de evaluare pentru că nu a existat un consens, acel angajament la nivel înalt, pentru a trece actele normative necesare îmbunătățirii cadrului legislativ pentru CSB/FT într-un termen rezonabil și pentru a implementa reformele cerute de standardele internaționale.

Următoarea Plenară a Moneyval va avea loc, cel mai probabil, în perioada 13-17 decembrie 2021. Va ieși România din Runda a 4a de Evaluare? Posibil. Oricum, în 2022, se previzionează faptul că România va primi următoarea vizită on-site de evaluare pe Runda a 5a din partea experților Moneyval și regulile de procedură prevăd posibilitatea intrării automate în Runda a 5a de Evaluare chiar dacă nu sunt îndeplinite toate condițiile. Dar, totul vine cu un cost: există posibilitatea ca, după vizită, în anume condiții, România să intre direct în monitorizarea ICRG – International Co-operation Review Group. Este acest scenariu unul real? Cu siguranță, da! Poate fi evitat? Este târziu, va fi greu, dar nu imposibil!

Însă pentru ca acest scenariu să fie evitat, este nevoie de un angajament la cel mai înalt nivel politic. Efortul experților români, partea tehnică, nu va fi suficient fără acest angajament. Din experiența avută în cadrul ICRG – Grupul Comun de Experți Europa/Eurasia, crearea unui organism, unui grup de lucru interministerial, compus din oficiali cu putere de decizie din autoritățile relevante, preferabil chiar conducătorii acestora, sub coordonarea fie a prim-ministrului, fie a unui vicepremier pentru a da un mesaj ferm, ar putea fi de ajutor. Obiectivul principal al acestui grup ar trebui să fie acela de a crea sinergii între experții români din diverse domenii care au participat, anterior, la misiuni de evaluare, de a se asigura de disponibilitatea oficialităților române de a discuta cu experții internaționali conform unei agende foarte bine stabilite și de a pregăti documentația necesară. Nu în ultimul rând, este vitală implicarea tuturor actorilor care activează într-un fel sau altul în cadrul național de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, fie că vorbim despre instituțiile financiare, fie că vorbim de organizațiile fără scop patrimonial.

Aș lua această știre, care poate fi ușor catalogată ca un ”fake-news”, ca pe un semnal de alarmă, o invitație la acțiune adresată subliminal autorităților române.

Întrebarea este: în acest ceas al doisprezecelea, vom acționa?





Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *