Never caught without inspiration, the advertising specialist Bogdan Naumovici, has in his pocket the most simple and efficient solutions for the enhancement of gambling tourism. Why are others so…”blind”?
Who is Bogdan Naumovici?
I’ve been working in advertising since I was twelve and I am currently the Creative Director of 23 Communication Ideas, my own company. I previously had the same position in Leo Burnett, an advertising company where I worked for a long time and which is now, probably, the best advertising company in Romania. I have also played some of the ads I’ve written/directed, the reason people start recognizing me on the street.
How can all these be connected to poker?
Easy! Poker is not a passion, but an occupation I’ve had since college. Actually, I first learned how to play ,the classic poker when I was about 6 years old. It is actually more like a passion for games. I play almost anything, from yams to wist or computer games. Everything that has the word game in it, attracts me. I’ve started to play poker more seriously several years ago, weekly, together with a group of friends with whom I also funded a club of our own. We used to play classic poker but we now have the Texas Hold’em flu, reason for which our number is higher, reaches 20 players. We have already bought two Hold’em tables and we try to make our own tournament rules, so as not to play cash games. I’ve discovered Texas Hold’em rather recently, it’s been a year at the most, and I usually play online. I’ve never participated to bigger tournaments. I gave it a try at WPT Bucharest, where I played some hands.
How do you comment upon the fact that poker has recently been acknowledged as a mind sport and that in Romania it is mostly thought of, as just a casino game?
I believe they did this because all the other Olympic mind sports (bridge, go) stopped producing income. Someone had to pay! (He laughs) Poker has considerable funding awards, compared to other games. I don’t think they seriously regard it as a mind sport, but this obviously doesn’t mean that you don’t need your mind in order to win at poker; it requires a strategy, experience, patience, intuition etc. For me, poker is a special category- it is not a sport but it is not just gambling, is more of a skill game.
How do you generally regard this gambling industry, taking into account that in Romania, it is seen in a negative perspective?
I consider this to be only a mark of the pre 1989 period, when one could have stated that gambling is the path to perdition, a vice. It is not by mistake that some of them are opinion creators these days. I don’t see gambling as a vice unless you start putting your assets to pledge and indebting yourself, that is when it becomes an illness. In order to be able to savor this game, you have to keep your balance and you to play as long as you afford losing. Gambling is a real industry, it pays taxes, it generates workplaces and it offers entertainment. Not many industries are entertaining and it seems that Romanians need this.
Gambling tourism is a real advantage in other countries. In Romania it is almost inexistent. What lacks?
Well, I think that we are really well known for the way we lack in exploiting our resources. From my point of view, I don’t think that we have a lot to show. What I believe is that we need tourism with experience in Bucharest, or a gambling tourism. I don’t understand why we cannot place an emphasis on this, when it is really beneficial! Why don’t we have casinos at the seaside, especially in those areas in which tourism hits rock bottom like Cap Aurora, Saturn, Jupiter, why don’t we restore the hotels and turn our coastline in the most attractive gambling destination in Europe?! There needs to be will for encouraging gambling, and most importantly, there has to be communication among the people in this industry and the ones who levy the taxes.Niciodată lipsit de inspiraţie, specialistul în publicitate, Bogdan Naumovici, are la îndemână cele mai simple şi eficiente soluţii pentru stimularea turismului de gambling. Alţii, oare, de ce sunt atât de… “orbi”?!
Cine e Bogdan Naumovici?
Lucrez în publicitate de 12 ani, în momentul de faţă sunt Creative Director la 23 Communication Ideas, propria mea companie, după ce ulterior am deţinut aceiaşi pozitie şi la Leo Burnett, companie de publicitate la care am lucrat mult timp şi care este acum, probabil, cea mai bună companie de publicitate din România. De asemenea, am jucat şi în câteva spoturi pe care le-am scris/regizat şi aşa am ajuns să mă ştie lumea pe stradă.
Cum se leagă toate acestea de… poker?
Simplu! Pokerul nu e o pasiune, ci o îndeletnicire pe care o am încă din facultate. De fapt, am învăţat pokerul clasic încă de pe la şase ani. E vorba mai mult de o pasiune pentru jocuri în general. Joc aproape orice, de la yams la wist sau chiar pe calculator. Tot ce conţine cuvântul „joc” mă atrage. De câţiva ani am început să joc poker ceva mai aplicat, săptămânal, împreună cu un grup de prieteni cu care am format şi un club al nostru de poker. Dacă până nu demult jucam pokerul clasic, de vreo câteva zile ne-a cuprins febra Texas Hold’em, motiv pentru care ne-am înmulţit – suntem 20 de jucători acum. Am cumpărat deja două mese de Hold’em şi încercăm să ne inventăm nişte reguli de turnee proprii ca să nu jucăm cash games. Eu am descoperit Texas Hold’em destul de recent, de maxim un an şi joc mai mult on-line. Nu am participat la turnee mari. Am avut o încercare doar la WPT Bucureşti unde am jucat câteva mâini.
Cum comentezi faptul că, recent, pokerul a fost recunoscut oficial drept sport al minţii şi că în România este asimilat cu precădere drept un joc de cazino?
Cred că au făcut asta pentru că celelalte sporturi olimpice ale minţii (bridge, go) nu prea mai aduc bani! Cineva trebuia să plătească! (Râde) La poker fondurile de premiere sunt semnificative spre deosebire de alte jocuri. Nu cred că-l iau în serios drept sport al minţii, dar asta, evident, nu înseamnă că nu ai nevoie de multă minte ca să câştigi la poker; e nevoie de strategie, de experienţă, răbdare, intuiţie, ş.a.m.d. Pentru mine pokerul reprezintă o categorie aparte – nu e nici sport şi nici nu e un joc exclusiv de noroc, ci mai mult unul de îndemânare.
Cum percepi această industrie a gamblingului, general vorbind, ţinând cont de faptul că în România ea e privită dintr-o perspectivă negativă?
Consider că e doar o reminiscenţă a epocii de dinainte de 1989 când se spunea că jocurile de noroc te duc spre pierzanie, că e un viciu. Nu întâmplător, unii dintre ei sunt lideri/formatori de opinie în aceste zile. Eu nu văd gamblingul ca pe un viciu decât dacă începi să-ţi amanetezi totul şi faci datorii, iar atunci devine într-adevăr bolnăvicios. Ca să savurezi pe deplin acest joc trebuie să ştii să rămâi echilibrat şi vei juca atât cât îţi permiţi să pierzi. Gamblingul este o adevărată industrie, îşi plăteşte taxele, generează locuri de muncă şi, mai ales, furnizează entertainment. Nu sunt multe astfel de industrii care să ofere distracţie şi se pare că românii au nevoie de aşa ceva.
Turismul de gambling reprezintă în alte ţări un atu. În România, acesta e aproape inexistent. Ce ne lipseste?
Păi cred că suntem destul de vestiţi pentru modul în care nu ştim să ne exploatăm resursele. Din punctul meu de vedere, nici nu cred că avem prea multe de arătat. Ceea ce cred eu că am avea nevoie este un turism de experienţă în Bucureşti sau cel de gambling. Nu înţeleg de ce nu punem accent pe acest aspect când el e cu adevărat benefic! De ce nu se contruiesc cazinouri pe litoral, mai ales în acele zone în care turismul în sine e în cădere maximă, aşa cum sunt Cap Aurora, Saturn, Jupiter spre exemplu, să se renoveze hotelurile şi să devină cea mai atractivă coastă de gambling din Europa?! Trebuie să existe şi voinţă pentru încurajarea gamblingului, şi cel mai important, să existe comunicare între oamenii care se îndeletnicesc cu această industrie şi cei care fac legile şi impun taxe.
