Entertainment-ul din poker, cea mai buna lecţie de creativitate în gambling

Niciodată lipsit de inspiraţie, specialistul în publicitate, Bogdan Naumovici, are la îndemână cele mai simple şi eficiente soluţii pentru stimularea turismului de gambling. Alţii, oare, de ce sunt atât de… “orbi”?!

 Cine e Bogdan Naumovici?

Lucrez în publicitate de 12 ani, în momentul de faţă sunt Creative Director la 23 Communication Ideas, propria mea companie, după ce ulterior am deţinut aceiaşi pozitie şi la Leo Burnett, companie de publicitate la care am lucrat mult timp şi care este acum, probabil, cea mai bună companie de publicitate din România. De asemenea, am jucat şi în câteva spoturi pe care le-am scris/regizat şi aşa am ajuns să mă ştie lumea pe stradă.

Cum se leagă toate acestea de… poker?

Simplu! Pokerul nu e o pasiune, ci o îndeletnicire pe care o am încă din facultate. De fapt, am învăţat pokerul clasic încă de pe la şase ani. E vorba mai mult de o pasiune pentru jocuri în general. Joc aproape orice, de la yams la wist sau chiar pe calculator. Tot ce conţine cuvântul „joc” mă atrage. De câţiva ani am început să joc poker ceva mai aplicat, săptămânal, împreună cu un grup de prieteni cu care am format şi un club al nostru de poker. Dacă până nu demult jucam pokerul clasic, de vreo câteva zile ne-a cuprins febra Texas Hold’em, motiv pentru care ne-am înmulţit – suntem 20 de jucători acum. Am  cumpărat deja două mese de Hold’em şi încercăm să ne inventăm nişte reguli de turnee proprii ca să nu jucăm cash games. Eu am descoperit Texas Hold’em destul de recent, de maxim un an şi joc mai mult on-line. Nu am participat la turnee mari. Am avut o încercare doar la WPT Bucureşti unde am jucat câteva mâini.

Cum comentezi faptul că, recent, pokerul a fost recunoscut oficial drept sport al minţii şi că în România este asimilat cu precădere drept un joc de cazino?

 Cred că au făcut asta pentru că celelalte sporturi olimpice ale minţii (bridge, go) nu prea mai aduc bani! Cineva trebuia să plătească! (Râde) La poker fondurile de premiere sunt semnificative spre deosebire de alte jocuri. Nu cred că-l iau în serios drept sport al minţii, dar asta, evident, nu înseamnă că nu ai nevoie de multă minte ca să câştigi la poker; e nevoie de strategie, de experienţă, răbdare, intuiţie, ş.a.m.d. Pentru mine pokerul reprezintă o categorie aparte – nu e nici sport şi nici nu e un joc exclusiv de noroc, ci mai mult unul de îndemânare.

Cum percepi această industrie a gamblingului, general vorbind, ţinând cont de faptul că în România ea e privită dintr-o perspectivă negativă?

 Consider că e doar o reminiscenţă a epocii de dinainte de 1989 când se spunea că jocurile de noroc te duc spre pierzanie, că e un viciu. Nu întâmplător, unii dintre ei sunt lideri/formatori de opinie în aceste zile. Eu nu văd gamblingul ca pe un viciu decât dacă începi să-ţi amanetezi totul şi faci datorii, iar atunci devine într-adevăr bolnăvicios. Ca să savurezi pe deplin acest joc trebuie să ştii să rămâi echilibrat şi vei juca atât cât îţi permiţi să pierzi. Gamblingul este o adevărată industrie, îşi plăteşte taxele, generează locuri de muncă şi, mai ales, furnizează entertainment. Nu sunt multe astfel de industrii care să ofere distracţie şi se pare că românii au nevoie de aşa ceva.

Turismul de gambling reprezintă în alte ţări un atu. În România, acesta e aproape inexistent. Ce ne lipseste?

Păi cred că suntem destul de vestiţi pentru modul în care nu ştim să ne exploatăm resursele. Din punctul meu de vedere, nici nu cred că avem prea multe de arătat. Ceea ce cred eu că am avea nevoie este un turism de experienţă în Bucureşti sau cel de gambling. Nu înţeleg de ce nu punem accent pe acest aspect când el e cu adevărat benefic! De ce nu se contruiesc cazinouri pe litoral, mai ales în acele zone în care turismul în sine e în cădere maximă, aşa cum sunt Cap Aurora, Saturn, Jupiter spre exemplu, să se renoveze hotelurile şi să devină cea mai atractivă coastă de gambling din Europa?! Trebuie să existe şi voinţă pentru încurajarea gamblingului, şi cel mai important, să existe comunicare între oamenii care se îndeletnicesc cu această industrie şi cei care fac legile şi impun taxe.

Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *