DREPTUL AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE DE A INTERZICE TOTAL/PARȚIAL DESFĂȘURAREA DE ACTIVITĂȚI SPECIFICE JOCURILOR DE NOROC. LEGAL SAU NELEGAL?

de Asist.univ.dr. Vidrean – Căpușan Tudor Dumitru, Avocat specializat în probleme de drept european și drept fiscal Cadru didactic, Facultatea de Studii Europene, UBB Cluj – Napoca

Vidrean – Căpușan Tudor Dumitru

1. OUG nr. 7/2026 a adus o modificare importantă a OUG nr. 77/2009 în ceea ce privește posibilitatea prestării de servicii specifice industriei jocurilor de noroc. Pct. 6 din OUG nr. 7/2026 prevede faptul că prin hotărâre de consiliu local se va putea decide, în mod discreționar, dacă pe teritorul unei administrativ – teritoriale (în continuare ”UAT”) se vor putea desfășura sau nu activități specifice jocurilor de noroc.

2. De asemenea, aceeași reglementare prevede faptul că în situația în care UAT-rile vor decide să permită desfășurarea unei asemenea activități, tot acestea vor elabora un regulament pe baza căruia vor putea decide discreționar modul în care se vor desfășura respectivele activități de jocuri de noroc (ex: locație în cadrul UAT, orar, publicitate, plata unei taxe la nivel local etc.). Din punctul nostru de vedere, această reglementare suferă mai multe critici în raport de standarde constituționale și europene.

3. 1 alin. (5) din Constituția României reglementează principiul supremației legii sub aspectul calității legii. Reglementarea din cadrul OUG nr. 7/2026 este o reglementare care încalcă aceste standarde având în vedere că permite în mod discreționar autorităților publice locale să interzică desfășurarea unei activități economice, cum este cea a prestării de jocuri de noroc. Din punctul nostru de vedere, orice afectare sau restrângere a unui drept fundamental (cum este cel al desfășurării unei activității economice) trebuie să aibă la bază criterii bine definite la modul concret în legislația primară. Este de criticat faptul că autoritatea legislativă centrală transferă o asemenea atribuție către autoritatea publică locală, fără a oferi un minim ghid legislativ pentru autoritățile publice locale.

4. Efectele acestei situații neconstituționale se vor simți și în planului concurenței având în vedere că se va ajunge în situații absurde în sensul că în UAT-uri vecine situația va fi radical diferită din perspectiva posibilității de a desfășura sau nu activități specifice jocurilor de noroc, aspect care trebuie să antreneze și o analiză din punctul de vedere din partea Consiliului Concurenței.

5. Totodată, pct. 6 din OUG nr. 7/2026 se impune a fi criticată și din perspectiva art. 53 din Constituția României, care reprezintă fundamentul principiului proporționalității. De altfel, acest principiu are o valență semnificativă și în dreptul european. Conform acestui principiu, un drept poate fi restrâns prin criterii clare determinate prin lege emisă de către autoritatea centrală legiuitoare, însă nu poate fi suprimat sau anihilat.

6. Ca atare, posibilitatea de a interzice complet desfășurarea de jocuri de noroc pe teritoriul UAT este o măsură vădit neconstituțională care poate fi contestată cu succes prin intermediul unor acțiuni judiciare. Tot în marja principiului proporționalității este de criticat aspectul că OUG nr. 7/2026 nu a avut în vedere mijloacele deja reglementate pentru a combate pretinse efecte negative ale jocurilor de noroc.

7. Din punctul nostru de vedere, trebuia acordată atenție faptului că OUG nr. 77/2009 reglementează obligația de a achita taxă de joc responsabil și taxă pe viciu slot – machine. Ambele sarcini fiscale sunt orientate înspre ideea de a descuraja accesarea jocurilor de noroc accesibile prin mijloace tradiționale.

8. Ca atare, nu vedem unde mai există un echilibru între interesul public și cel privat în contextul în care scopul este doar acela de a implementa măsuri care au ca unic scop desființarea industriei jocurilor de noroc accesibile prin mijloace tradiționale și deja există mecanisme de descurajare a accesării serviciilor specifice industriei jocurilor de noroc.

9. De altfel, autorii OUG nr. 7/2024 trebuiau să acorde atenție și faptului că în anul 2024 au fost interzise în mod complet jocurile de noroc în format tradițional în UAT-urile cu o populație sub 15.000 de locuitori.

10. Prin urmare, completarea acestor măsuri prin aceea că autoritățile publice locale pot decide după bunul plac în legătură cu jocurile de noroc și chiar pot implementa o sarcină fiscală suplimentară, reprezintă o situație care depășește cu mult limita balanței dintre interesul public și cel privat, existând posibilitatea de a contesta în instanță modul în care autoritățile publice locale își exercită acest drept (control din perspectiva excesului de putere de către autoritățile administrative).

11. De pildă, dacă un UAT decide că permite să se mai desfășoare activități specifice jocurilor de noroc pe raza sa teritorială, însă doar într-o anumită zonă geografică a UAT-ului și prin impunerea unei taxe locale excesive. Asemenea măsuri pot și trebuie să fie contestate din perspectiva excesului de putere.

12. De altfel, în cauză trebuie avut în vedere și principiul interzicerii discriminării deoarece măsurile în cauză sunt îndreptate doar împotriva jocurilor de noroc tradiționale. Pretinsul scop al OUG nr. 7/2026 este acela de protecție a sănătății și moralei publice.

13. Însă ordonanța nu reglementează cum anume va combate efectele negative ale jocurilor de noroc desfășurate în mediul online, deoarece este foarte dificil de identificat care sunt mijloacele și mecansimele prin care organele de stat pot ajunge la interzicerea și/sau restrângerea jocurilor de noroc accesibile în format online, așa cum poate face în cazul jocurilor de noroc în accesibile prin mijloace tradiționale.

14. Din punctul nostru de vedere, dacă o politică de stat este orientată înspre ideea că trebuie combătute efectele negative ale jocurilor de noroc, această politică trebuie să se aplice în mod egal și nediscriminatoriu pentru toți operatori de jocuri de noroc, indiferent de faptul că serviciile acestora sunt accesibile prin mijloace online sau tradiționale.

15. Ca atare, având în vedere faptul că mecanismele propuse prin OUG nr. 7/2026 sunt orientate doar înspre pretinsa combatere a efectelor jocurilor de noroc accesibile prin mijloace tradiționale, este evident că se creează un avantaj nemeritat pentru jocurile de noroc accesibile prin mijloace online.

16. Totodată, în raport de prevederile art. 148 alin. (2) și alin. (4) din Constituția României, autorii OUG nr. 7/2026 trebuiau să aibă în vedere supremația și prioritatea dreptului european. După cum se cunoaște, dreptul european garantează cele patru libertăți fundamentale ale pieței unice, cum este cazul liberei prestări a serviciilor.

17. Posibilitatea acordată autorităților publice locale de a anihila în mod complet prestarea jocurilor de noroc accesibile în format tradițional este o măsură care este contrară liberei prestări a serviciilor, nefiind permis în interiorul Uniunii Europene anihilarea completă a unui drept economic. De altfel, după cunoștințele noastre o asemenea măsură este fără precedent în practica Uniunii Europene, România fiind singurul stat membru care permite anihilarea unui drept economic și a unei întregi industrii.

18. Totodată, tot din perspectiva dreptului european trebuie privită și chestiunea împovărării excesive cu sarcini fiscale a industriei jocurilor de noroc, în special a celor prestate în format tradițional. După cum am menționat deja, acest tip de furnizori trebuie să achite taxă de joc responsabil, taxă pe viciu slot – machine și taxă la nivel local pentru desfășurarea activității pe teritoriul unui UAT, la care se adaugă impozit pe profit la pachet cu obligațiile fiscale specifice unui contract de muncă.

19. Ca atare, asemenea măsuri sunt vădit excesive ceea ce vine în contradicție cu standardele dreptului european, care impun statelor membre să nu impună măsuri care sunt excesive, mai ales când respectivele măsuri au capacitatea de a anihila complet o industrie economică. Este de observat faptul că prestarea de jocuri de noroc este o activitate permisă din punct de vedere legislativ, astfel că este inadmisibil să se urmărească anihilarea acesteia.

20. În concluzie, trebuie punctat faptul că măsurile propuse de către OUG nr. 7/2026 în raport de industria jocurilor de noroc sunt contrare atât standardelor constituționale, cât și celor a dreptului european, cu recomandarea că aceste măsuri pot și trebuie să fie contestate prin mecanisme specifice unui stat de drept și membru al Uniunii Europene.

Asist.univ.dr. Vidrean – Căpușan Tudor Dumitru, Avocat specializat în probleme de drept european și drept fiscal Cadru didactic, Facultatea de Studii Europene, UBB Cluj – Napoca

Tel: 0748.048.104

e-mail: tudorvidrean@yahoo.com