Doru Gheorghiu: “Exprogame a înaintat un pachet de propuneri privind taxele care ar asigura 200 milioane EUR pentru buget fără ca organizatorii să resimtă noile reglementări”
Consultantul Exprogame ne oferă o analiză cu subiect și predicat asupra problemelor cu care se confruntă industria de jocuri de noroc în prezent
Doru Gheorghiu, consultant Exprogame
Cum vezi perspectiva unor noi măriri de taxe pentru industria de jocuri de noroc?
Total inoportună în condițiile în care acest sector economic se regăsește la doar un an de la majorările substanțiale aduse de Ordonanța de Guvern nr.15 din iulie 2022. Și, rețineți, aprecierea că acele măriri au fost “substanțiale” este blândă. Dacă ne raportăm măcar la creșterea până la 75.000 EUR a taxei aferente licenței de organizare de slot machine, respectiv de 3,75 ori, avem o dimensiune care vorbește de la sine asupra severității noilor reglementări de taxare adoptate de Guvern. Noi creșteri ale nivelului taxelor speciale vor determina cu siguranță o reconfigurare de proporții, dacă nu chiar o “desfigurare” a pieței de profil în România.
Dar toate informațiile disponibile arată că piața de slot machine nu s-a restrâns după majorările taxelor. Bazat pe asta, Guvernul poate interpreta că sectorul acesta înregistrează încă venituri care să permită o taxare chiar mai aspră.
Este o falsă impresie că piața a reușit să absoarbă aceste creșteri fără a trece prin schisma restrângerii, a falimentării în masă a companiilor. Rețineți că încă ne regăsim în perioada de inerție. A trecut abia un an de la adoptarea OG 15. Antreprenorii afacerilor mici și mijlocii cu jocuri de noroc tradiționale încă sunt în căutarea de soluții de supraviețuire în acest business. Nu au luat, deocamdată, decizii capitaler. Efectele abia acum încep să apară. Spre exemplu, s-au petrecut deja asocieri sub aceeași licență a deținătorilor de companii cu un număr mic de sloturi în portofoliu, pentru a împărți costul taxării și a putea continua în această formă activitatea. Probabil că acest fenomen se va accentua în perioada următoare, urmând ca numărul de licențe să se diminueze drastic.
Asta s-ar traduce în viitorul apropiat în bani mai puțini la buget din taxa aferentă licenței… Consideri că finanțiștii din Guvern nu au anticipat asta?
Probabil că ar fi anticipat dacă li s-ar fi oferit o imagine reală asupra efectelor. Știm cu toții, cei din industrie, că, la baza măririlor de taxe din 2022, a stat o propunere primită de guvernanți tocmai din industrie, alături de feedback-ul că aceste măriri vor putea fi susținute fără probleme de către piață și în special de către sectorul de slot machine. S-a deschis atunci o cutie a Pandorei pentru că a fost alimentată astfel în continuare premisa că industria are de unde susține noi măriri. Și iată că ne confruntăm deja, la doar un an, cu perspectiva unor noi măriri… Ne chinuim acum să demonstrăm că limita fezabilității unei astfel de afaceri a fost atinsă și chiar depășită pentru circa 70% din piață prin OG 15 și că noi majorări operate pe taxele aferente licenței de organizare, a autorizației de exploatare sau a celei de viciu ar fi nerealiste. Cred că, Guvernul ar trebui să aștepte cel puțin încă un an, pentru a avea dimensiunea efectelor majorărilor din 2022, înainte de a iniția altele. Înțelegem nevoia de a atenua deficitul bugetar, dar astfel de măriri trebuie adoptate în strânsă relație cu situația din practică, indiferent de domeniul taxat.
“Dacă numărul de licențe de organizare de slot machine – joc tradițional va scădea, colectarea bugetară din această taxă se va restrânge. Va fi un exemplu despre cum o mărire a unei taxe s-a făcut cu intenția obținerii de noi resurse bugetare pentru a se obține exact contrariul.” – Doru Gheorghiu, consultant Exprogame
Industria a înaintat noi propuneri Guvernului privind taxarea? Exprogame s-a raliat acestui demers?
Exprogame a înaintat, da, de data aceasta, un pachet de propuneri către Guvern și către Ministerul Finanțelor Publice. Sunt încă zone și sectoare din industria de jocuri de noroc din România care pot fi taxate mai eficient, în vederea majorării colectării bugetare. Nu însă, repet, în dreptul taxei aferentă licenței de organizare de jocuri tradiționale sau a taxei aferente autorizației de exploatare. Acolo nu se poate mai mult, în opinia noastră! Consider că pachetul de propuneri înaintat de Exprogame este unul judicios, urmând să asigure o creștere a colectării bugetare din exploatarea de jocuri de noroc de peste 200 milioane EUR.
EXPROGAME
În ce constau aceste propuneri?
Le vom prezenta după ce vom afla și percepția guvernamentală asupra lor. Pe de altă parte, vom milita către decidenții fiscali pentru înlocuirea taxelor de natură forfetară cu taxe formulate ca procent din venituri, din GGR. După modelul pariurilor. A plăti către buget X% din venituri, înseamnă a susține un efort de taxare raportat direct la dimensiunea afacerii. S-ar asigura un echilibru în piață. Mă refer aici direct la taxa aferentă exploatării de slot machine – joc tradițional, care actualmente este de 4600 EUR / an / mijloc de joc. Este limpede pentru toți că efortul de a susține acest cuantum de taxare este mult mai dificil când exploatezi 100 de aparate și mult mai la îndemână când exploatezi 1000 de aparate. Nu poate contrazice nimeni această realitate.
“Ideii că trecerea la taxarea procentuală aferentă autorizației de exploatare nu e oportună i se răspunde că ar fi imposibil de aplicat în acest moment, dat că <se fură din aparate!>, după cum ni s-a transmis de către foști conducători ai ONJN. Este un basm! Acesta este modelul de taxare care ar asigura atât statului colectarea bugetară vizată, cât și industriei un just echilibru în acoperirea efortului de plată a taxelor indiferent de dimensiunile afacerii. Legile se formulează pentru cei mulți, care urmăresc o afacere curată, <albă>. Pentru delicvenți există măsuri de control și altfel de legi…” – Doru Gheorghiu, consultant Exprogame
Care este atitudinea Exprogame față de seria de proiecte de lege care vizează restrângerea industriei de jocuri de noroc în România?
Dacă te referi la proiectul care vizează distanța de 300 de metri de școli sau diverse alte instituții, evaluez că are șanse mici să primească girul plenului spre a deveni lege. Am avut întâniri cu poli de decizie din toate formațiunile politice reprezentative din Parlament. Cu excepția unei singure formațiuni politice, cu toții au înțeles că se va obține un efect de bumerang. Că societatea se va confrunta rapid cu diverse fenomene mult mai grave prin eliminarea peste noapte a locațiilor de jocuri de noroc tradiționale. Dependența, pe care nu o contestăm ca fenomen, se va muta o dată cu practicanții, în online, se va dezvolta o piață neagră a jocurilor de noroc… Nu detaliez pentru că se cunosc toate aceste argumente. Consider că Exprogame și-a îndeplinit misiunea de reprezentare profesională, obținând dialogurile necesare cu mediul politic la nivelurile necesare pentru a prezenta și a determina să fie acceptate aceste argumente. Acest proiect are șanse mici să devină lege, însă urmează și alte misiuni pentru noi, mai grele, în toamnă…
Care ar fi explicația acestei “atenții” pe care Guvernul o acordă în ultima perioadă industriei de jocuri de noroc?
Se discută mult în industrie despre tentația politicienilor de a exploata zone sau domenii ofertante din punctul de vedere al generării de imagine, de popularitate și, în final, de voturi la viitoarele electorale. Sigur că domeniul jocurilor de noroc este ofertant din acest punct de vedere, Reprezintă o activitate care generează anumite efecte negative, astfel că este vulnerabil și atacabil. Pe acest fond, atunci când un parlamentar dintr-un anume partid propune un proiect de lege cu reglementări restrictive, a devenit aproape reflexiv pentru cei din formațiuni politice opozante să “liciteze”, să avanseze idei și mai severe, să propună alte proiecte și mai severe. Nu se mai lasă loc dezbaterilor raționale, bazate pe argumente și logică. Rămânem însă deschiși dialogului, cu speranța că discursul politic să lase loc în viitor și profunzimii, analizei. Se poate ca un politician să inițieze cu reale bune intenții sociale un proiect de restricționare a jocurilor de noroc, dar, neavând o cunoaștere profundă asupra domeniului, să nu anticipeze că efectele vor fi total opuse, mult mai severe. Atât noi, Exprogame, cât și colegii din celelalte asociații de reprezentare profesională am avut mereu un discurs coerent și ponderat. Am chemat mereu la rațional, la o analiză comună cu legiferatorul asupra fiecărui proiect care vizează acest domeniu. Sper să se dea mai mult curs în viitor unei foarte necesare analize comune și rationale. Reprezentanții industriei trebuie percepuți de mediul politic drept parteneri sociali, furnizori de informații și evaluări, nu opozanți cu orice preț.
“Exprogame este total deschisă în a colabora cu celelalte asociații în a implementa o strategie coerentă de schimbare a percepției publice asupra jocurilor de noroc în România. Este tot mai mare nevoie de coerență și unitate în mesajele pe care le lansăm. Acesta trebuie să fie un efort comun și asumat în mod organizat de către toți vectorii de reprezentare profesională”, Doru Gheorghiu, consultant Exprogame
Ce poate face industria pentru a-și îmbunătăți imaginea și percepția în societate?
Ei, aici este mult de lucru… Este nevoie de o strategie, de un plan de aplicat măcar pe termen mediu. Percepțiile și prejudecățile sunt foarte greu de schimbat, iar această schimbare este foarte lentă. Ce considerăm noi, Exprogame, că trebuie să se întâmple urgent este o reducere reală a vizibilității jocurilor de noroc, atât tradiționale, cât și online. De aceea, ne declarăm de acord cu reducerea sau chiar interzicerea promovării prin reclamă și publicitate stradală a jocurilor. Aceasta chiar ar fi o măsură reglementativă oportună, nu scoaterea jocurilor de noroc din urbele României. Aceasta și limitarea altor modalități de promovare ar oferi cu adevărat protecție minorului sau persoanelor vulnerabile. În prezent, da, trebuie să admitem că prezența în stradă a jocurilor de noroc este prea stridentă, agresivă chiar. De aici și percepția că jocurile de noroc au pus stăpânire pe țară, că poporul joacă până se ruinează și alte asemenea mesaje alarmiste cu care ne confruntăm tot mai des în spațiul public…
