DEMONIZAREA SI UMILIREA INDUSTRIEI DE JOCURI DE NOROC ÎN ROMÂNIA

Partea a II-a

Avocat Prof. Habil. dr. Marius PANTEA

           Criză politică națională prelungită zdruncină din temelii România supunând populația și firmele la o presiune foarte mare, dar lumea politică de la noi nici că este interesată de acest aspect ”minor”. Pentru cei ce ne conduc, importante în aceste momente de răscruce sunt: orgoliile politice, care trebuie satisfăcute, pe spatele economiei naționale, ocuparea pozițiilor de conducere în toate eșaloanele puterii (miniștrii, secretari de stat, prefecți, șefi de deconcentrate și autorități centrale, etc.), instalarea unui guvern care să satisfacă doar nevoile de partid (nu contează că miniștrii propuși nu au niciun fel de legaătură cu domeniul pe care îl coordonează) și nu în ultimul rând pregătirea viitoarelor alegeri (chiar dacă sunt îndepărtate ca termen) pentru a capitaliza electoratul (păcălit de bunele intenții!!!) cu speranță că își vor asigura un viitor politic care să le asigure deținerea pe mai departe a frâielor politicii românești.

de Avocat Prof. Habil. dr. Marius PANTEA

Așa cum precizam și în articolele anterioare, prin prevederile O.U.G. nr. 7/2026 s-a instituit obligativitatea obținerii unui aviz/autorizații emise de către consiliile locale ca o condiție prealabilă autorizării de exploatare a locațiilor de jocuri de noroc de către O.N.J.N. Această cerință se cumulează cu procedurile uzuale derulate la nivelul autorității de reglementare, cererile de autorizare la O.N.J.N. neputând fi soluționate favorabil în lipsa actului administrativ emis de autoritatea locală. Reglementarea jocurilor de noroc tradiționale în cele 148 UAT-uri cu populația peste 15.000 locuitori (conform Recensământului populației și locuințelor din 2022) avea un termen de 60 de zile (care a expirat) iar Consiliile locale au optat pentru:

1. Interzicerea totală a exploatării jocurilor de noroc (a fost celebră prima Hotărâre a celor de la Zărnești care interzicea și jocul de noroc online);
2. Interzicerea parțială cu permiterea exploatării selective (doar Loteria Națională poate exploata doar jocurile loto, sau varianta a 2-a Loteria Națională și un alt tip de joc – pariurile sportive) și/sau condiționată (doar în zone stabilite de Consiliul local);
3. Neadoptarea până la acest moment a unei Hotărâri (inclusiv în București).

Deciziile luate de Consiliile locale, au început să fie contestate de operatorii licențiați la instanțele de contencios administrativ, a fost sesizat Consiliul Concurenței iar în ceea ce privește modul de aplicare al taxei de viciu s-au făcut demersuri inclusiv la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Toate acțiunile demarate erau previzibile, având în vedere modul neconstituțional în care au fost adoptate modificările OUG 77/2009, dar și interpretarea defectuoasă a prevederilor de către Consiliile locale, care nu au înțeles faptul că în materie de monopol de stat nu pot dispune discreționar oprirea unei activități legale licențiate.

Așa cum era de așteptat, instanțele au admis suspendarea Hotârârii de Consiliu local, reținând îndeplinirea cumulativă a celor două condiții din art. 14 alin.(1) din Legea nr. 554/2004, sens în care reproducem în cele ce urmează motivarea uneia dintre instanțe:

1. Cazul bine justificat – instanța a identificat, la nivel de aparență a dreptului (fără prejudecarea fondului), trei vicii de legalitate respectiv:
2. Depășirea limitelor competenței conferite de prevederile art. 18¹ alin.(1) din OUG 77/2009. Consiliul local putea decide doar dacă se permit sau nu jocurile de noroc pe raza UAT. Interzicerea generală „cu excepția Loteriei Române” depășește, cel puțin aparent, acest cadru, reprezentând în realitate o permisiune parțială neautorizată de lege.
3. Încălcarea principiului nediscriminării [prevăzut la art. 16 alin. (1) din Constituția României]. Se permite desfășurarea activității unui singur operator fără nicio justificare aparentă. Instanța a subliniat expres că, deși Loteria Română are un regim distinct (Legea 31/1996), Consiliile Locale nu au arătat care anume regim juridic distinct justifică excepția – deci diferența de tratament rămâne nemotivată.
4. Lipsa motivării concrete a actului. Invocând jurisprudența ÎCCJ (Decizia nr. 1444/2023) și art. 41 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, instanța a reținut dublul rol al motivării (transparență și control judiciar) și a constatat că nu există nicio mențiune privind rațiunea permiterii activităților Loteriei Române – nici în HCL, nici în proiect, referat de aprobare, expunere de motive, rapoarte de specialitate sau avize. Actul apare nemotivat, viciu de legalitate aparentă.

Tribunalul a respins ca temei distinct argumentul privind neadoptarea regulamentului (art. 18¹ alin.(3)/art. LII OUG 7/2026), reținând că regulamentul de criterii era necesar doar dacă se decidea permiterea activității, nu interzicerea ei.

Argumentele privind tehnica legislativă (Legea 24/2000) și suprimarea accesului liber la activitatea economică au fost reduse la considerentele deja expuse privind legalitatea și nediscriminarea.

II Paguba iminentă – instanța a făcut o distincție importantă:

A respins prejudiciile invocate ca aparținând unor terți (neplata taxelor către stat, pierderea locurilor de muncă ale angajaților, încetarea contractelor proprietarilor spațiilor) – acestea nu sunt prejudicii cauzate reclamantei.

A reținut pierderile financiare proprii ale reclamantei ca pagubă materială, viitoare și previzibilă, imposibil de reparat, care s-ar produce prin executarea actului.

Pe de altă parte trebuie avute în vedere motivațiile invocate în fața Consiliului Concurenței respectiv:

1. constatarea încălcării prevederilor art. 8 alin.(1) lit. a) și b) din Legea concurenței nr. 21/1996 prin adoptarea, de către consiliile locale, a unor hotărâri normative care – în baza competenței delegate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2026 – interzic desfășurarea activităților de jocuri de noroc în locații fizice, instituind însă excepții personale în favoarea unui singur operator (Compania Națională „Loteria Română” S.A.) ori a unei subcategorii restrânse de activități (Loteria și pariurile sportive), cu excluderea celorlalți operatori licențiați la nivel național.
2. Producerea a două categorii de efecte anticoncurențiale: limitarea libertății comerțului și autonomiei întreprinderilor licențiate; și instituirea de condiții discriminatorii prin acordarea unui privilegiu de operare unui operator nominalizat sau unei subcategorii artificial circumscrise.

În mod firesc Consiliul Concurenței va trebui să inițieze cu celeritate o investigație în temeiul prevederilor art. 38 din Legea nr. 21/1996, și să constate, prin decizie, încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1) lit. a) și b) iar la final să dispună măsurile de conformare prevăzute la art. 8 alin. (2). În cazul în care Consiliile locale nu se vor conforma Deciziei date de Consiliul Concurenței, acesta va trebui să sesizeze Curtea de Apel București [potrivit prevederilor art. 8 alin. (3)din Legea nr. 21/1996]. Așteptăm cu interes modul de soluționare al plângerilor depuse și poziția Consiliului în această speță.

În final, reproducem întrebările adresate României de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, la data de 22 iunie 2026, ca urmare a acțiunii care vizează taxa de viciu și care sunt:

Întrebări adresate României:

1. Care este justificarea instituirii unei taxe pe viciu în materia jocurilor de noroc de tip slot-machine în condițiile în care o taxă pentru joc responsabil, prevăzută la articolul 10 alineatul (4) și (5) din OUG nr. 77/2009 urmărește tocmai prevenirea dependenței de jocurile de noroc?
2. Dat fiind că taxa pe viciu în materia jocurilor de noroc de tip slot-machine este percepută de la operatorii în cauză, iar nu de la consumatori, în ce măsură o astfel de taxă poate să influențeze în mod efectiv comportamentele de joc ale consumatorilor și, în consecință, să contribuie la protecția jucătorilor și la prevenirea dependenței?

Întrebări adresate tuturor părților:

3. Părțile sunt invitate să se pronunțe cu privire la caracterul coerent și sistematic al reglementării naționale în urmărirea obiectivelor invocate de guvernul român, având în vedere faptul că jocurile de noroc online, inclusiv cele de tip slot-machine, nu sunt supuse taxei pe viciu spre deosebire de jocurile de noroc de tip slot-machine exploatate în sălile de jocuri.

Cu siguranță vor fi inițiate acțiuni de control a constituționalității prevederilor legale care au modificat OUG 77/2009 în ultima perioadă, având în vedere gravele prejudicii aduse operatorilor licențiați de jocuri de noroc tradiționale. Statistic, numărul de mijloace de joc tip slot machines autorizate au scăzut de la aproximativ 85.000 la mai puțin de 35.000 la acest moment (din care doar aproximativ de 20.000 sunt operaționale), statul renunțând la sume importante care erau colectate la bugetul consolidat, și deschizând porțile larg pentru exploatarea la negru a acestora și transferul către jocurile de noroc online nelicențiate.

Greșelile făcute de cei care au luat astfel de măsuri, neasumate de Guvernul încă interimar, în situația din prezent (cu blocaje în întrega economie și încasări limitate la bugetul de stat, cu taxe mărite și în perioada unei crize economice uriașă), poate că ar trebui analizată de viitorul guvern și poate că cei care vor conduce pe mai departe nu vor mai permite scurgerea banilor din țară prin intermediul jocurilor de noroc online nelicențiate (aproximativ 150 milioane de euro anual – doar prin sistemul bancar) și vor limita pierderile parcă voit provocate. În acest moment statul a pierdut peste 320 de milioane de euro încasări la bugetul de stat și mii de locuri de muncă afectate. Concret peste 1.300 de locații închise, aproximativ 8.500 de locuri de muncă afectate,120 milioane de euro anual din taxe directe care nu mai pot fi colectate și alte aproximativ 200 milioane de euro anual reprezentând taxe aferente activității de exploatare a jocurilor de noroc.

Așa cum am arătat în articolele precedente, impactul social al măsurilor luate este aproape inexistent, deoarece dispariția sălilor dedicate din localități nu va limita participarea la jocul de noroc ci doar va forța exodul către jocurile de noroc online nelicențiate, exploatate de operatori din alte țări, cărora nu le pasă dacă participă la joc minori (fiind de ajuns doar o bifă pentru a putea participa la joc) și care nu achită niciun leu către bugetul de stat din țara noastră.