DAN ILIOVICI, Președinte ONJN: “Îmi doresc o industrie responsabilă, o protecție adecvată a jucătorilor, respectarea cadrului legislativ”

Vă oferim un interviu cu președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, Dan Iliovici. L-am invitat să ne facă o radiografie a situației din domeniul jocurilor de noroc și să ne ofere cât mai multe informații de actualitate și de interes pentru toții actorii pieței de la noi.

 

Cu ce probleme v-ați întâlnit odată cu preluarea funcției? Mai există probleme pe care le întâlniți în exercitarea atribuțiunilor?

 

Probleme?! O introducere abruptă… Mai degrabă le-aș numi “provocări”.

Gândiți-vă la cineva care a lucrat (de o viață) în așa-numitul “mediu privat”, și care peste noapte se mută la stat. Diferențele sunt mari, să nu zic uriașe, începând cu aspectele ce țin de cultura organizațiilor și terminând cu constrângerile – în primul rând cele legate de buget. Mai sunt și chestiuni legate de mentalități…

Nu sunt probleme insurmontabile. Doar că uneori am avut senzația de împotmolire, de alergare prin apă.

Cu toate acestea, nu mi-a dispărut entuziasmul. Îmi doresc o industrie responsabilă, o protecție adecvată a jucătorilor, respectarea cadrului legislativ.

 

Cum a arătat în anul 2017 industria jocurilor de noroc din țara noastră?

2017 a fost un an ”normal”. Am avut stabilitate în ce privește cadrul legislativ specific industriei noastre, stabilitate în privința pieței. Cea mai importantă dezvoltare a fost pe segmentul jocurilor online, unde am ajuns la 21 operatori în decembrie 2017.

Iată o scurtă radiografie a industriei, în cifre:

  • 025 sloturi autorizate
  • 521 AWP-uri – aparate cu câștig limitat autorizate
  • 335 agenții de pariuri autorizate / 25 operatori de pariuri în cotă fixă
  • 377 organizatori de jocuri de noroc licențiați clasa a I –a
  • 314.331.000 lei total taxe jocuri de noroc pentru 698 agenți economici (licențiați clasa I și clasa a II-a)
  • 224 petiții soluționate
  • 093 acțiuni de control – 9.576.000 lei amenzi aplicate

 

Cum caracterizați industria noastră de jocuri? Este o industrie matură, în dezvoltare…? De ce?

 

A fost subliniat de nenumărate ori faptul că reglementarea domeniul jocurilor de noroc din țara noastră este dată ca exemplu de bune practici la nivelul statelor UE. Este, de asemenea, apreciat modul de organizare și funcționare al autorității responsabile cu gestionarea acestei industrii, ONJN, iar “răspunsul” pieței este pe măsură: avem o dezvoltare organică, o piață concurențială, stabilă, cu reglementări clare și proceduri transparente. Sunt aspecte pozitive, de care ține cont orice investitor, indiferent de industrie.

Nu spun că totul este perfect, sau că nu sunt lucruri ce pot fi (și trebuie) îmbunătățite. Inclusiv în ce privește activitatea Oficiului. Dar vreau să asigurăm pe toată lumea de buna noastră credință și să invităm la o abordare constructivă a diferendelor, a punctelor de vedere ce par uneori ireconciliabile. Invităm la un parteneriat industrie – autoritate. Piața jocurilor de noroc cunoaște o dinamică continuă, în special pe parte tehnologică, și ne așteptăm la o dezvoltare organică, care să ”țină pasul” cu această evoluție.

 

Se poate spune că în România, la ora actuală, mai există jocuri la negru? (Dacă da vă rugăm să ne oferiți câteva exemple descoperite de când ați preluat funcția).

 

Apreciem că piața neagră a cunoscut o diminuare semnificativă în urma adoptării noului cadrul legal. De la zero operatori de jocuri online licențiați înainte de 2015, am ajuns la peste 20 astăzi. Deci, practic s-a deschis piața online.

În ce privește aparatele slot-machine operate fără a deține licență și/sau autorizații de exploatare, am beneficiat și de sprijinul operatorilor care funcționează legal, cei care ne-au semnalat locații unde existau indicii că sunt exploatate aparate la negru. Oricine organizează jocuri la negru reprezintă un concurent neloial față de cei care plătesc taxele și impozitele prevăzute în lege.

Mai mult, jucătorii au ințeles că este ilegală participarea la jocuri neautorizate, și că beneficiază de protecție doar dacă joacă pe site-uri legale.

Urmare a controalelor efectuate în 2017, au fost indisponibilizate 241 de mijloace de joc, reprezentând 205 aparate de joc de tip slot-machine, 26 de terminale slot machine online și 10 mese de poker.

 

Aici cred că trebuie facută o precizare foarte importantă: dacă industria jocurilor de noroc nu este reglementată, sau dacă este reglementată prost, iar operatorii care doresc să activeze legal pe o piață se lovesc de bariere (ziduri) ce fac ineficientă activitatea lor din perspectiva respectării tuturor cerințelor legale, atunci piața respectivă se va confrunta cu un amplu fenomen de jocuri la negru.

 

Indiferent de modul de reglementare, cererea pentru acest tip de activitate / distracție există. Oamenii vor să joace – au făcut-o din antichitate, și o vor face, cu siguranță, și în viitor. Este însă foarte important ca cei care oferă acest serviciu – de organizare de jocuri de noroc – să o poată face legal, responsabil, în baza unor reglementări clare, echitabile, aplicabile. Iar piața să fie supravegheată, monitorizată, controlată de o autoritate independentă.

Acesta este cadrul optim care poate asigura educarea și protecția jucătorilor, colectarea eficientă a taxelor, o piață concurențială, responsabilă social.

 

Care sunt din punctul dumneavoastră de vedere, principalele realizari de când ați preluat mandatul de președinte al ONJN?

 

Cunoașteți preocuparea mea pentru protecția minorilor, pentru prevenirea și tratarea jucătorilor cu probleme de joc, tot ceea ce numim Jocul Responsabil. Legat de aceasta, cred că cea mai importantă realizare este elaborarea și publicarea Codului etic de comunicare responsabilă în domeniul jocurilor de noroc.

Aș menționa în acest context și deschiderea totală a Oficiului spre o comunicare eficientă cu jucătorii, cu petenții. Aceștia, dar și operatorii, beneficiază de audiențe oricând, nu refuzăm pe nimeni.

Efectuăm mai multe controale, mai multe verificări pe online, jucătorii au început să își cunoască drepturile și să afle că există o autoritate care reglementează această piață și căreia i se pot adresa oricând.

 

Credeți că mai există posibilități de creștere a numărului de operatori și a numărului de aparate? Dar a numărului de operatori de jocuri online?

 

Piața este deschisă, și împărtășim dezideratul că este benefică concurența, indiferent de industrie. Acest lucru este benefic și pentru consumatori, pentru jucători.

Apreciem că pe zona de online vom avea în continuare o dezvoltare, atât ca urmare a evoluțiilor tehnologice, dar și a atenției pe care operatorii de jocuri de noroc tradiționale (landbased) o acordă diversificării pe piața online.

În fine, de data asta o dorință ce ține de jocul responsabil, transformarea/migrarea treptată de la sloturile aflate în locațiile de joc tradiționale (săli de sloturi și/sau agenții de pariuri) spre AWP-uri, aparatele electronice atribuitoare de câştiguri cu risc limitat.

 

În Februarie, ONJN a elaborat Codul etic de comunicare responsabilă în domeniul jocurilor de noroc. Vă rog să ne spuneți care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, cele mai importante reguli pe care acesta le conține?

 

Aici aș vrea să încep prin a spune foarte clar și răspicat două lucruri:

 

Primul este legitimitatea publicității în domeniul gamblingului. Nu suntem pentru decizii abrupte, radicale, de genul interzicerii publicității pentru această industrie. Publicitatea are și rolul de a canaliza jucătorii spre activitățile desfășurate legal, are rol de protecție.

 

Al doilea aspect important în ce privește jocurile de noroc, inclusiv modul în care se face publicitatea – comunicarea comercială, în sens larg: trebuie să fie respectate de toată lumea niște principii, în sensul responsabilității sociale și a jocului responsabil. Or tocmai pe această secvență a venit Codul nostru etic de comunicare responsabilă, în condițiile în care toată lumea este de acord cu principiile, dar problemele apar la punerea lor în practică.

Codul etic oferă un ghid, o îndrumare în sensul celor de mai sus. Nu este obligatoriu, nu urmează sancțiuni, este un proiect viu, supus dezbaterii.

 

Întregul set de prevederi este esențial pentru o comunicare comercială responsabilă în acest sensibil  domeniu al jocurilor de noroc.

 

Cum au primit operatorii de jocuri apariția Codul etic de comunicare responsabilă în domeniul jocurilor de noroc?

 

Am avut două tipuri de reacții:

Prima reacție, venită direct de la operatori. Aceștia au spus că este o mișcare foarte bună a Oficiului, că se vor apleca cu atenție asupra documentului, vor veni cu propuneri de modificare și vor merge pe ideea propusă, în sensul conformării voluntare.

Noi tot atenționasem piața de-a lungul timpului că ONJN nu poate sta cu mâinile în sân în privința reglementării publicității. Multă vreme am avut în vedere emiterea unui ordin de președinte ONJN, care să cuprindă prevederi clare, concrete, asupra modului în care se poate face (și cum să NU se facă) publicitate/comunicare comercială în acest domeniu.

 

Apoi am găsit mai multe studii sociologice, inclusiv lucrări realizate în țara noastră, care au evidențiat faptul că gradul de conformare este mult mai mare în cazul unor ghiduri/coduri la care cei implicați sunt chemați să adere benevol, decât în cazul unor prevederi imperative, cu sancțiuni, termene, etc.

Și am ales prima cale. Vom vedea, după o perioadă de timp rezonabilă (un an), ce rezultate avem. Câți aderenți, cum arată spațiul media, ce feedback avem din partea publicului, și apoi vom stabili pașii următori.

 

Al doilea tip de reacție a fost ceva mai vehement, și a venit din partea unor reprezentanți ai unor operatori de jocuri de noroc. S-a mers până la a ni se cere să retragem acest material – Codul etic – de pe site-ul Oficiului. Am reluat argumentația noastră în elaborarea și promovarea acestui cod, am venit cu noi precizări… Am reușit să depășim această situație și să mergem pe o abordare în sensul celor expuse mai sus.

 

Ce alte planuri de viitor aveți în ceea ce privește industria pe care o conduceți din calitatea de Președinte al ONJN?

 

Mai sunt multe de făcut pentru a preveni și diminua efectele negative ale practicării excesive a jocurilor de noroc. Vorbesc, în primul rând, despre înființarea fondului și fundației pentru jocuri de noroc responsabile social, pentru prevenirea și combaterea dependenței. Sper să avem cât de curînd un nou interviu pe această temă, după ce vom avea cele două instituții înființate… și funcționale.

 

Vă rugăm să transmiteți un mesaj industriei noastre. Un îndemn adresat tuturor, nu numai companiilor din industria de gambling:

Implicați-vă în realizarea de proiecte sociale, implicați-vă în viața comunităților locale. Nu numai ca sponsorizare, cu afișarea numelui celui ce a participat la un anumit proiect. Faceți asta discret, nu ca pe o laudă, sau o formă (indirectă) de publicitate. Este și aceasta o modalitate de a schimba percepția negativă de care încă se mai ”bucură” industria noastră.

Vă multumesc!

Dan Iliovici

Dan Iliovici

Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *