NU ne mai închideți! NU noi răspândim virusul!

Daciana Dumitru: “ONPCSB se așteaptă, din partea operatorilor de jocuri de noroc, la creșterea gradului de conformare și de respectare a standardelor internaționale în domeniul CSB/CFT”

luni, 13 septembrie 2021

Pe 20 iulie 2021 Comisia Europeană a lansat noul pachet de propuneri legislative privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (CSB/CFT). Scopul acestui demers este de a proteja integritatea sistemului financiar al UE, de a contribui la ocrotirea cetățenilor europeni împotriva terorismului și a criminalității organizate. Această temă, dar și altele, precum stadiul Evaluării Naționale de Risc, noul regulament de organizare și funcționare a ONPCSB și alte tematici pe care vă invităm să le descoperiți în interviul acordat cu amabilitate de doamna Daciana Dumitru, Director Direcția Analiză și Prelucrarea Informațiilor în cadrul Oficiului Naţional de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), le veți găsi dezbătute și analizate în materialul următor.

doamna Daciana Dumitru, Director Direcția Analiză și Prelucrarea Informațiilor în cadrul Oficiului Naţional de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor

Ce noutăți va aduce noul pachet legislativ european privind combaterea spălării banilor, lansat de Comisia Europeană la data de 20 iulie 2021?

Noul pachet de propuneri legislative privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (CSB/CFT) a fost lansat de Comisia Europeană la data de 20 iulie 2021 și este destinat consolidării normelor UE legate de combaterea acestor fenomene. Acesta are rolul de a proteja integritatea sistemului financiar al UE, de a contribui la ocrotirea cetățenilor europeni împotriva terorismului și a criminalității organizate, scopul lui fiind, în principal, eliminarea lacunelor legislative exploatate de infractori în vederea spălării banilor sau a finanțării activităților teroriste prin intermediul sistemului financiar.

 

Pachetul include patru propuneri legislative:

  • Un Regulament CSB/CFT. Acesta conține norme direct aplicabile, inclusiv în ceea ce privește măsurile de cunoaștere a clientelei și a beneficiarilor reali.
  • O nouă Directivă privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, respectiv Directiva a șasea. Aceasta va înlocui Directiva actuală 2015/849, modificată prin Directiva a cincea și va conține dispoziții referitoare la autoritățile naționale de supraveghere și unitățile de informații financiare din statele membre;
  • Revizuirea Regulamentului 2015/847/UE privind transferul de fonduri, în sensul de a permite urmărirea transferurilor de cripto-active;
  • Un Regulament de înființare a unei noi autorități UE de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului (AMLA).

 

Punctul de interes al pachetului legislativ îl reprezintă înființarea noii autorități pentru combaterea spălării banilor – AMLA.

Potrivit specialiștilor, AMLA va trebui, în special:

  • să instituie un sistem unic integrat de supraveghere a combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului în întreaga UE, bazat pe metode comune de supraveghere și pe convergența unor standarde înalte de supraveghere;
  • să asigure supravegherea directă a unora dintre instituțiile financiare care prezintă cele mai mari riscuri și care își desfășoară activitatea într-un număr mare de state membre sau care necesită măsuri imediate de remediere a unor riscuri iminente;
  • să monitorizeze și să coordoneze autoritățile naționale de supraveghere responsabile de alte entități financiare, precum și să coordoneze autoritățile de supraveghere a entităților nefinanciare;
  • să sprijine cooperarea dintre unitățile naționale de informații financiare și să faciliteze coordonarea și analizele comune ale acestora, în vederea unei mai bune detectări a fluxurilor financiare ilicite cu caracter transfrontalier.

ONPCSB

Pachetul legislativ lansat de Comisie urmează să fie examinat de Parlamentul European și de Consiliu. Acesta poate fi consultat pe site-ul https://ec.europa.eu/info/publications/210720-anti-money-laundering-countering-financing-terrorism_en.

 

Care este stadiul Evaluării Nationale de Risc (termen de finalizare)? Pe partea sectorului de gambling cum ați colaborat cu ONJN și cu actorii din domeniu pentru ducerea la bun sfârșit a evaluării?

Cu privire la stadiul Evaluării Naționale de Risc, ONPCSB a informat Guvernul României – în cadrul Ședinței de Guvern din data de 19.08.2021, iar proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/08/INFO-1.pdf

 

Pentru întocmirea raportului au fost solicitate informații de la diverse instituții ale statului, printre care și ONJN.

ONJN transmis informațiile solicitate la timp, acestea fiind complete și cuprinzătoare, fără a fi necesare reveniri.

 

ONPCSB are un nou ROF. Ce ne puteți spune despre noua organizare?

 

Regulamentul de organizare și funcționare a ONPCSB a fost aprobat prin HG NR.491/2021 și poate fi consultat la adresa http://www.onpcsb.ro/pdf/hgnrof.PDF.

Noua reglementare prin care s-a stabilit structura organizatorică și funcțională a Oficiului este un instrument legislativ care garantează, o dată în plus, asigurarea independenței operaționale și funcționale a instituției, astfel încât Oficiul, în calitate de autoritate în domeniul propriu de competență, își poate îndeplini obligațiile în ceea ce privește armonizarea legislativă cu Directivele europene, poate elabora legislația secundară aferentă, inclusiv pe cea care va legifera, la nivel național, noul pachet legislativ lansat de Comisia Europeană.

 

Ce aşteptări va avea ONPCSB de la operatorii de jocuri de noroc din ţara noastră în ceea ce privește punerea în practică a Directivei a 6-a? La ce trebuie să se aștepte operatorii din domeniu?

Legislația în domeniul combaterii spălării banilor și finanțării terorismului (CSB/CFT) trebuie să fie aplicată în mod eficient și coerent, pentru a combate criminalitatea și a asigura protecția sistemului financiar.

În acest context, ONPCSB se așteaptă, din partea operatorilor de jocuri de noroc, la creșterea gradului de conformare și de respectare a standardelor internaționale în domeniul CSB/CFT.


În cadrul propunerii de Directivă formulată în 7 iulie 2021 se arată la punctul 8 de la pagina 14 că “Supervizorii ar trebui să se asigure că, în ceea ce privește oficiile de schimb valutar, (….) sau furnizori de servicii de jocuri de noroc, există persoane care gestionează în mod eficient managementul unor astfel de entități și că beneficiarii efectivi a unor astfel de entități acționează cu onestitate și integritate și posedă cunoștințele și expertiza necesare pentru a-și îndeplini funcțiile.”

Cum se va putea verifica acest lucru în țara noastră și specific pe domeniul jocurilor de noroc? Există anumite criterii de probitate profesională și etică după care angajatorii ar trebui să facă angajări în aceste posturi privind transpunerea Directivei 6 în cadrul companiei lor? Trebuie acreditați de cineva?

 

La acest moment este prematur să vorbim despre modul în care va fi transpusă în România Directiva a șasea și care vor fi actele legislative subsecvente acesteia.

 

În ceea ce privește legislația actuală, respectiv Legea 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, aceasta conține prevederi referitoare la faptul că persoanele care dețin o funcție de conducere în cadrul furnizorilor de servicii de jocuri de noroc, precum și persoanele care sunt beneficiarii reali ai acestora sunt persoane potrivite și competente, care pot proteja entitățile respective împotriva utilizării lor abuzive în scopuri infracționale, astfel:

 

Articolul 31

(1)   Este interzisă desfășurarea activităților fără autorizare sau înregistrare de către următoarele entități: case de schimb valutar și entități care dețin în administrare structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică prevăzute la art. 30 alin. (1), furnizori de servicii de jocuri de noroc, furnizori de servicii pentru fiducii, societăți și alte entități sau construcții juridice, furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare, precum și furnizorii de portofele digitale.

(2)    Autoritățile competente prevăzute la art. 26 alin. (1) au obligația de a verifica dacă persoanele care dețin o funcție de conducere în cadrul entităților prevăzute la alin. (1) și persoanele care sunt beneficiarii reali ai acestor entități sunt persoane potrivite și competente, care pot proteja entitățile respective împotriva utilizării lor abuzive în scopuri infracționale.

 

 

La Capitolul IV, art. 29, punctul 6 din propunerea de Directivă 6 spune că Statele membre se asigură că supraveghetorii financiari și supraveghetorii responsabili de operatorii de jocuri de noroc au puteri suplimentare față de cele menționate la alineatul (5), inclusiv puterea de a investiga sediile comerciale ale entității obligate fără anunț prealabil în cazul în care buna desfășurare și eficiența inspecției o cere și că astfel au toate mijloacele necesare pentru a efectua o astfel de investigație. Cine va face astfel de verificari: ONJN sau ONPCSB? Sau echipe mixte? sau o altă entitate ce se va înființa în curând? Întrebăm acest lucru deoarece știm că ONPCSB nu are rol executiv, ci doar de reglementare legislativă și monitorizare a  domeniului.

Așa cum am menționat anterior, este prematur să vorbim despre modul în care va fi transpusă în România Directiva a șasea și care vor fi actele legislative subsecvente acesteia.

 

În prezent, Legea 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, prevede următoarele:

 

Articolul 26

(1)              Modul de aplicare a prevederilor prezentei legi se supraveghează și se controlează, în cadrul atribuțiilor de serviciu, de următoarele autorități și organisme:

 

  1. a)Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară, pentru categoriile de entități supuse supravegherii conform prevederilor  27, respectiv art. 28;
  2. b)Agenția Națională de Administrare Fiscală și alte autorități de control financiar/fiscal controlează entitățile raportoare, cu excepția celor supravegheate de autoritățile prevăzute la  a), cu privire la îndeplinirea obligațiilor de raportare prevăzute la art. 7 alin. (1)(3)și (5);
  3. c)Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc pentru entitățile raportoare prevăzute la  5 alin. (1) lit. d);
  4. d)Oficiul, pentru toate entitățile raportoare care nu sunt supuse supravegherii autorităților prevăzute la  a);
  5. e)organismele de autoreglementare, pentru entitățile raportoare pe care le reprezintă și coordonează.

 

………………………………………………………………………………………………………………………….

 

(3)    Oficiul poate efectua controale la persoane juridice şi la entităţi fără personalitate juridică, altele decât cele aflate sub supravegherea autorităţilor prevăzute la alin. (1) lit. a), atunci când din datele deţinute de Oficiu există suspiciuni de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului cu privire la tranzacţiile efectuate de acestea.

 

Citeste si “MEGA SLOTS e mega-tare!”





Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *