How to play poker – technical terms (9)Cum se joacă poker – termeni tehnici (9)
It is good as from time to time to remind those that already know, but also to provide a base of information for the profanes or new entries in a field so dynamic as poker, that is why, our magazine is offering in this edition a sequel for this article dedicated to betting terms used in this game.
Table stakes rules (part 1)
All casinos and many home games play poker by what are called table stakes rules, which state that each player starts each deal with a certain stake, and plays that deal with that stake. A player may not remove money from the table or add money from his or her pocket during the play of a hand. In essence, table stakes rules creates a maximum and a minimum buy-in amount for cash game poker as well as rules for adding and removing the stake from play. A player also may not take a portion of their money or stake off the table, unless they opt to leave the game and remove their entire stake from play. Players are not allowed to hide or misrepresent the amount of their stake from other players and must truthfully disclose the amount when asked.
Common among inexperienced players is the act of „going south” after winning a big pot, which is to take a portion of one’s stake out of play, often as an attempt to hedge one’s risk after a win. This is also known as „ratholing” or „reducing” and, while totally permissible in most other casino games, is not permitted in poker. If a player wishes to „hedge” after a win, they must leave the table entirely – to do so immediately after winning a large pot is known as a „hit and run” and, although not prohibited, is generally considered in poor taste as the other players have no chance to „win some of it back”.
Table stakes are the rule in most cash poker games because it allows players with vastly different bankrolls a reasonable amount of protection when playing with one another. They are usually set in relation to the blinds. For example, in a $1/2 No Limit cash game, the minimum stake is often set at $40 while maximum stake is often set at $200, or 20 and 100 big blinds respectively. This also requires some special rules to handle the case when a player is faced with a bet that he cannot call with his available stake.
„All in”
A player faced with a current bet who wishes to call but has insufficient remaining stake (folding does not require special rules) may bet the remainder of his stake and declare himself all in. He may now hold onto his cards for the remainder of the deal as if he had called every bet, but may not win any more money from any player above the amount of his bet. In no-limit games, a player may also go all in, that is, betting his entire stack at any point during a betting round.
Side pots
A player who goes „all-in” effectively caps the main pot; the player is not entitled to win any amount over his/her total stake. If only one other player is still in the hand, the other player simply matches the all-in (retracting any overage if necessary) and the hand is dealt to completion. However, if multiple players remain in the game and the bet rises beyond the all-in’s stake, the overage goes into a side pot. Only the players who have contributed to the side pot have the chance to win it. In the case of multiple all-in bets, multiple side pots can be created.
For example, with three players in a game, Player A, with a large stack, opens the betting round for $20. Player B only has $10. She calls the $10, going all in. Player C has $30, and thus can either call the full $20, re-raise to $30, or fold. Player C decides to „re-raise all-in” by betting his remaining stake. The bet is now $10 to Player A, who calls. Player A is the only player at the table with a remaining stake; he may not make any further bets this hand. Because Player B can only win $10 from each of the other two players’ $30 bets, that $10 is taken from all players’ bets and the $30 total is placed in the main pot. The $40 remaining, for which Players A and C are separately contesting, goes in a side pot. As no further bets can be made, the hand is now dealt to completion. It is found that Player B has the best hand overall, and wins the main pot. Player A has the second-best hand, and wins the side pot. Player C loses the hand, and must „re-buy” if he wishes to be dealt in on subsequent hands.
There is a strategic advantage to being all in: such a player cannot be bluffed, because he is entitled to hold his cards and see the showdown without risking any more money. Opponents who continue to bet after a player is all in can still bluff each other out of the side pot, which is also to the all in player’s advantage since players who fold out of the side pot also reduce competition for the main pot. But these advantages are offset by the disadvantage that a player cannot win any more money than his stake can cover when he has the best hand, nor can an all in player bluff other players on subsequent betting rounds when he does not have the best hand.
Some players may choose to buy into games with a „short stack”, a stack of chips that is relatively small for the stakes being played, with the intention of going all in after the flop and not having to make any further decisions. However, this is generally a non-optimal strategy in the long-term, since the player does not maximize his gains on his winning hands.
Este bine ca din când în când să le reamintim celor ce deja știu, dar în același timp să le oferim informații de bază și celor profani sau nou veniți într-un domeniu atât de dinamic cum este pokerul, astfel că revista noastră vă oferă în această ediție o continuare a articolului dedicat termenilor de pariere folosiți în acest joc.
Regulile prevăzute de miza la masă (partea 1)
La toate cazinourile şi la multe home game-uri joci poker după așa numitele mize ale mesei, care spun că fiecare jucător începe fiecare acțiune cu o anumită miză, şi joacă această mână cu această miză. Un jucător nu poate scoate sau să adauge bani din buzunarul său la masă în timpul unei mâini. În esenţă, regulile casei la masa de joc creează o sumă maximă şi minimă de intrare pentru jocurile de poker cu cash, precum şi regulile pentru adăugarea şi eliminarea mizei de joc. De asemenea, un jucător, nu poate lua o parte din banii săi sau din miza de pe masă, dacă nu optează să părăsească jocul şi să își retragă întreaga miză din joc. Jucătorilor nu le este permis să ascundă sau să prezinte eronat suma mizei lor altor jucători şi trebuie să indice sincer valoarea atunci când sunt întrebați.
Comună printre jucătorii neexperimentaţi este acțiunea „going South”, care apare în general după câştigarea unui pot mare și care înseamnă retragerea din joc a unei părți din stack a unui jucător, adesea fiind o încercare de a diminua riscul după o victorie. Acest lucru este, de asemenea, cunoscut ca „ratholing” sau „reducing” (reducere) şi, deși este admis în cele mai multe jocuri de cazino, nu este permis în poker. Dacă un jucător doreşte să-și reducă pierderile după o victorie, acesta trebuie să părăsească masa de tot – atunci când acest lucru se face imediat după câştigarea unui pot mare și se numește „hit and run” şi, deşi nu este interzis, este în general considerat de prost gust, din moment ce jucătorii rămași nu mai au șanse pentru a recupera o parte din pierdere.
Miza la masă reprezintă regula în cele mai multe jocuri de poker cash, deoarece le oferă jucătorilor cu bankroll-uri destul de diferite o sumă rezonabilă de protecţie, atunci când joacă unul împotriva celuilalt. Ele sunt de obicei stabilite în raport cu blind-urile. De exemplu, într-un joc de cash fără limită 1 cu 2 $, miza minimă este adesea stabilită la 40 $, în timp ce miza maximă se situează adesea în jurul sumei de 200 $, sau respectiv big blind-uri de 20 şi 100. Acest lucru necesită, de asemenea, unele reguli speciale care să includă cazul în care un jucător se confruntă cu un pariu pe care nu-l poate egala (call) cu miza disponibilă.
„All in”
Un jucător care se confruntă cu un pariu curent pe care doreşte să-l egaleze (call), dar miza sa rămasă este insuficientă (pentru fold nu este nevoie de reguli speciale) poate paria miza sa rămasă, declarându-se all in. El poate acum să-și păstreze cărţile pe tot parcursul acțiunii respective, ca și cum ar fi optat call la fiecare pariu, dar nu poate câştiga de la niciun jucător o sumă de bani mai mare decât suma pariului său. În jocurile fără limită, un jucător poate juca all in, cu întreaga sa grămadă de fise, în orice punct din timpul unei runde de pariere.
Poturi secundare
Un jucător care joacă „all-in” în mod eficient depășește potul principal. Jucătorul nu are dreptul de a câştiga orice sumă peste miza sa totală. Dacă în mână rămâne numai un jucător, celălalt jucător pur şi simplu egalează all-in-ul (retrăgând orice surplus, dacă este necesar) şi mâna este împărţită până la finalizare. Cu toate acestea, în cazul în care mai mulţi jucători rămân în joc şi pariul depășește toate mizele all-in, surplusul merge într-un pot secundar. Doar jucătorii care au contribuit la pot au şansa de a îl câştiga. Pentru pariuri multiple all-in, pot fi create mai multe poturi secundare.
De exemplu, într-un joc cu trei jucători, jucătorul A, cu un stack mare, deschide runda de pariere cu 20$. Jucătoarea B are doar 10$. Aceasta zice call cu 10$ și merge all in. Jucătorul C are 30$, şi astfel poate fie să joace call la toți cei 20$ sau să aleagă re-raise la 30$ sau fold. Jucătorul C decide să spună „re-raise all-in” astfel pariind întreaga sa miză rămasă. Pentru jucătorul A, pariul este acum de 10 dolari, acesta zice call. Jucătorul A este singurul jucător de la masă cu o miză rămasă; el nu mai poate face niciun pariu în continuare, în această mână. Deoarece jucătoarea B poate câştiga numai 10 $ din pariurile de 30$ ale celorlalți doi jucători, acești 10$ sunt luați din pariurile tuturor jucătorilor şi totalul de 30$ este plasat în potul principal. Cei 40$ rămași, pentru care jucătorii A şi C concurează separat, merg într-un pot secundar. Deoarece nu se mai pot face pariuri, acum se va împarte mâna finalizată. Se constată că jucătoarea B are cea mai bună mână în ansamblu, şi câştigă potul principal. Jucătorul A are cea mai bună mână, şi câştigă potul secundar. Jucătorul C pierde mâna, şi trebuie să reintre la masă dacă doreşte să joace în mâinile următoare.
All-in-ul prezintă un avantaj strategic: un astfel de jucător nu poate fi bluffat, deoarece el are dreptul de a își păstra cărţile şi de a vedea cărțile fără a risca și mai mulţi bani. Adversarii care continuă să parieze după ce un jucător a optat all-in, pot juca la bluff reciproc, din potul secundar, lucru care este de asemenea, tot în avantajul jucătorului all-in, deoarece jucătorii care spun fold pot reduce, de asemenea, lupta pentru potul principal. Dar aceste avantaje sunt compensate prin dezavantajul că atunci când are cea mai bună mână un jucător all in nu poate câştiga mai mulți bani decât miza pe care o poate acoperi, şi nici nu poate juca la cacealma cu alţi jucători în rundele de pariere următoare, atunci când el nu are cea mai bună mână.
Unii jucători pot alege să intre în joc cu un stack mic, o stivă de jetoane care este relativ mică pentru miza ce urmează a fi jucată, cu intenţia de a juca all-in după flop şi ulterior de a nu mai fi nevoiți să ia nicio decizie. Cu toate acestea, în general, aceasta nu este o strategie optimă pe termen lung, deoarece jucătorul nu-și maximizează câştigurile din mâinile câştigătoare.
