NU ne mai închideți! NU noi răspândim virusul!

Cuba, mi amor

joi, 13 august 2015

În data de 1 iulie 2015 președintele american Barack Obama a anunțat oficial redeschiderea ambasadei SUA în Cuba, lucru care se va întâmpla și în celălalt sens, cubanezii vor deschide o ambasadă pe teritoriul Statelor Unite.

Acest eveniment este considerat unul foarte important în ceea ce am putea numi re-încălzirea relațiilor diplomatice și de bună vecinătate dintre cele două țări după criza rachetelor sovietice din anii ’60. Redeschiderea celor două ambasade reprezintă pasul final făcut de SUA și Cuba în procesul inițiat de președintele american prin ridicarea restricțiilor de călătorie în și dinspre Cuba din decembrie 2014. În aprilie, în acest an, Obama s-a întâlnit la un summit ținut în Panama cu fratele lui Fidel Castro, Raul, cel care de mai mulți ani a preluat controlul asupra frâielor țării, și au discutat mai multe detalii privind reluarea relațiilor diplomatice dintre Cuba și SUA.

Decretat în februarie 1962 și puternic întărit după Criza Rachetelor Cubaneze din 14 octombrie 1962, embargoul american total asupra tranzacțiilor economice și financiare cu Cuba a fost principala cauză a sărăciei pe care a trebuit să o suporte cubanezii în ultimele decenii.

Ani de zile, înainte de Revoluția Cubaneză, care s-a încheiat victorios pe 1 ianuarie 1959 prin răsturnarea de la putere a dictatorului Fulgencio Batista, personaj susținut de americani, această insulă tropicală superbă era considerată paradisul jocurilor de noroc din Marea Caraibelor.

Jocurile de noroc au debutat în Cuba în camerele din spatele cluburilor de noapte. Patronii cluburilor închiriau aceste camere oricăror persoane care doreau să practice jocuri de noroc. Însă activitatea nu era reglementată, era ilegală. Totul se făcea în strânsă legătură cu prostituția și cu excesul de distracție și alcool. O mulțime de turiști străini, în special americani, știau că dacă veneau aici găseau din belșug femei, rom și mese de joc. Guvernul cubanez de la acea vreme nu a zădărnicit aceste activități, multe lucruri întâmplându-se sub ochii corupți ai polițiștilor și autorităților. Nefiind o piață reglementată, cazinourile de atunci puteau manipula în voie câștigurile în avantajul casei.

În anii ’30 Havana a început să prospere, evoluție reflectată și în volumul construcțiilor. Hotelurile de lux, cazinourile și cluburile de noapte se înmulțeau în acea perioadă pentru a sprijini și mai mult dezvoltarea turismului, rivalizând puternic cu faimosul Miami. Sans Souci, Hotel Habana Riviera, cel care s-a vrut a fi cel mai mare hotel-cazinou din lume, și Hotel Nacional Casino au fost primele gazde ale operatorilor de jocuri de noroc din Cuba.

În această perioadă de creștere, Havana a ajuns să fie orașul cubanez cu cea mai mare pondere a populației din clasa de mijloc, însoțită simultan de dezvoltarea aici a jocurilor de noroc, dar și de evoluția corupției. Capitala Cubei a devansat în acești ani de glorie Las Vegasul după veniturile înregistrate.

Meyer Lansky, membru de rang înalt al familiei mafiote Genovese, a fost omul din spatele succesului primelor cazinouri cubaneze. El și-a început activitatea în Las Vegas şi a fost cel care i-a propus fostului dictator Fulgencio Batista un plan de afaceri prin care Havana să concureze de la egal la egal cu Vegasul şi Monte Carlo. Lansky a promis creșterea veniturilor din gambling și totodată creșterea „contribuțiilor” către dictator și camarila lui de funcționari. În felul acesta a obținut cu uşurinţă acordul lui Batista. Din primăvara lui 1955 a început epoca de aur a jocurilor de noroc în Cuba.

Statul a început să promoveze imaginea cazinourilor în interiorul graniţelor. Atunci s-au acordat multe credite subvenţionate de stat cazinourilor nou înființate. Lansky și-a propus să transforme Hotelul Riviera într-un centru de lux pentru jocurile de noroc. Oameni importanți din întreaga lume și-au îndreptat rapid atenția către noul Vegas, cel în variantă latino-americană. Astfel, Havana a devenit simbolul extravaganței, al luxului, dar şi al decadenţei. Sute de mii de dolari (bani mulți pe atunci) se rulau în gamblingul cubanez în fiecare zi în acea perioadă. Binomul Lansky – Batista și-au văzut planurile împlinite, care au căpătat un renume mondial. Cu toate acestea, sfârșitul era aproape.

Încă din 1953, regimului Batista i se opuneau forțe de sorginte socialistă. Revoluția Cubaneză a început în 26 iulie 1953 când rebeli înarmați au atacat Barăcile Moncada din Santiago și încă de atunci se întrezărea la orizont sfârșitul brutal al industriei de jocuri de noroc din insulă.

Pe 31 decembrie 1958, insurgenţii comuniști au câștigat Bătălia de la Santa Clara, iar pe 8 ianuarie Castro împreună cu Che Guevara intrau în Havana triumfători. Regimul Batista luase sfârșit, și odată cu el și industria de gambling din Cuba. Văzute ca simboluri ale decadenței și desfrâului promovat de americani pe teritoriul țării lui, Fidel Castro a „naționalizat” toate cazinourile țării, inclusiv loteria naţională, trecându-le sub controlul guvernului. Imediat ce americanii au instituit blocada navală și economică asupra Cubei, întreaga industrie de jocuri de noroc cubaneză nu și-a mai revenit niciodată, pierzându-și principala sursă de finanțare. În acel moment Vegasul a respirat ușurat. Amenințarea din Caraibe încetase.

Locul unde Frank Sinatra, Ava Gardner, Marlene Dietrich sau Gary Cooper fuseseră atrași de mirajul jocurilor, al opulenței și al luxului încetase a mai exista. Acum doar fotografiile care încă le mai vezi și astăzi pe pereții barului Hotelului National mai amintesc de ce spre sfârșitul perioadei sale de glorie, în 1958, circa 300.000 de turiști americani au vizitat orașul. În acea perioadă Havana avea 135 de cinematografe, un număr mai mare decât cele de la Paris sau New York. Celebrul scriitor american Ernest Hemingway, care și-a petrecut ultima parte a vieții în Cuba, spunea că frumusețea Havanei era depășită doar de Paris și Veneția.

Nu știm ce se va întâmpla cu jocurile de noroc din Cuba. Vor reveni ele în prim plan? Pot revigora jocurile de noroc economia înapoiată a Cubei bazată doar pe agricultură și turism? Care mai este starea de spirit a populației cu privire la gambling după aproape 60 de ani de regim castrist?

Vom urmări cu interes “dezghețul” relațiilor americano-cubaneze și așteptăm să vedem dacă pe agenda economică imediată a Cubei poate fi trecut și gamingul.

În încheiere vă oferim un fragment din discursul lui Fidel Castro din 11 iulie 1992, ţinut la sesiunea de seară a Adunării Naţionale a Poporului (Parlamentul Cubanez): „Trebuie să acceptăm turismul ca o necesitate economică, dar trebuie să spunem că va fi un turism fără droguri, fără bordeluri, fără prostituţie, fără jocuri de noroc. Nu este turism mai curat decît turismul cubanez, pentru că acesta e realmente fără traficanţi de droguri, fără case de jocuri de noroc. Sînt curve, dar prostituţia nu-i permisă în ţara noastră. N-avem femei forţate să se vîndă turistului. Cele care fac asta, o fac pe cont propriu, în chip voluntar, şi fără a fi constrînse să facă asta. Putem spune că ele sînt curve educate şi suficient de sănătoase, pentru că sîntem ţara cu cel mai mic număr de cazuri de SIDA.” (Sursa www.evz.ro , România lui Cristoiu. Prin Cuba lui Fidel Castro: „Avem curve educate”).





Author: admin

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *